Structura balantei de plati externe

Structura balantei de plati externe

In vederea asigurarii comparabilitatii dintre tari, F.M.I. a intreprins eforturi sustinute in vederea elaborarii unor reguli standard cu privire la structura si la metodologia de inregistrare a datelor in BPE. Astfel, tarile membre F.M.I. sunt obligate sa utilizeze structura recomandata.

In practica economica se utilizeaza doua forme de prezentare a BPE: forma standard si forma de bilant analitic.

1.      Forma standard presupune inregistrarea datelor statistice cu privire la fluxurile reale si financiare dupa structura recomandata de F.M.I., pe trei parti, si anume:

Partea I.           Bunuri si servicii, si transferurile unilaterale (fara contraprestatie);

Partea a II-a.      Miscarea capitalurilor si activele de rezerva;

Partea a III-a.            Corelarea dintre partea I si partea a II-a (erorile si omisiunile).

2.      Forma de bilant analitic (tot recomandata de F.M.I.) cuprinde o structura detaliata pe patru conturi de baza:

a)     Contul curent;

b)     Contul de capital;

c)     Contul financiar;

d)     Contul de erori si omisiuni.

Cele patru conturi ale B.P.E. se detaliaza astfel:

I.       Contul curent

A.     Bunuri si servicii (Balanta comerciala):

a)    Bunuri;

b)    Servicii;

B.     Venituri:

a)    Din investitii directe/portofoliu;

b)    Din alte investitii (dobanzi);

C.     Transferuri curente:

a)    Sector public;

asistenta financiara nerambursabila;

ajutoare;

b)    Sector privat:

donatii;

venituri ale rezidentilor romani in strainatate si ale nerezidentilor din Romania;

II.     Contul de capital

a)    Transferuri de capital;

b)    Active cumparate/vandute;

III.    Contul financiar

a)    Investitii directe;

b)    Investitii de portofoliu;

c)    Alte investitii (credite externe, imprumuturi F.M.I.);

d)    Conturi de tranzit (operatiuni comerciale legate (lohn) sau paralele (reexport));

e)    Conturi de cliring/barter (compensatii sub forma de cliring sau de barter);

f)     Active de rezerva (aur, DST, devize);

IV.   Erori si omisiuni.

Fiecare din cele doua forme de prezentare a B.P.E. se pot intocmi astfel:

a)     global, pentru toate operatiunile economice ale unei tari cu restul lumii;

b)     regional, pentru toate operatiunile economice ale unei tari cu un grup de tari, uniune economica sau monetara;

c)     bilateral, pentru toate operatiunile economice intre doua tari.

De remarcat faptul ca in balanta de plati nu se inregistreaza acumularile de capital sau stocurile de bunuri si servicii, ci doar fluxurile produse de-a lungul unei perioade de timp. Altfel spus, B.P.E. nu inregistreaza totalul activelor si pasivelor dintr-o economie, ci doar deplasarea acestora in, si dinspre strainatate.

Desi balanta se numeste de plati externe, ea inregistreaza nu numai fluxuri de incasari si plati aferente tranzactiilor economice internationale ce presupun contrapartida, ci si operatiuni derulate cu strainatatea ce nu presupun o contraprestatie sau o plata in bani din partea rezidentilor sau nerezidentilor, cum ar fi:

donatiile;

asistenta financiara nerambursabila;

ajutoarele;

compensatiile (barter sau cliring);

operatiuni comerciale legate sau paralele (reexport, lohn etc).

B.P.E. este fundamentata pe principiul contabilitatii in partida dubla, adica al dublei inregistrari, fiecare furnizare de resurse reale sau financiare fiind compensata de o incasare. Implicit, orice intrare de resurse este compensata de o plata. Daca aceasta compensare nu se produce, operatia este considerata a fi un transfer.

Daca se respecta acest principiu, soldul net al tuturor inregistrarilor din balanta trebuie sa fie, teoretic, egal cu zero. In practica, insa, apar o serie de diferente valorice, deoarece datele inregistrate sunt obtinute din surse diferite, iar diferentele respective sunt reportate in contul special Erori si omisiuni.

Datorita principiului dublei inregistrari, pentru fiecare cont sau subcont din balanta exista o pozitie de CREDIT si una de DEBIT. Ca regula generala, orice intrare de resurse este inregistrata in activul (creditul) balantei si orice iesire de resurse in pasivul (debitul) balantei. Aceasta deoarece exporturile de bunuri si servicii, genereaza intrari de fluxuri de incasari, iar importurile de bunuri si servicii genereaza fluxuri de plati.

Situatia de mai sus se reflecta prin urmatorul tabel:

In concluzie, putem afirma ca:

a)    daca o tranzactie aduce tarii devize (exporturi), ea este considerata un element de credit si este inregistrata ca un plus;

b)    daca o tranzactie implica cheltuirea devizelor (importuri), ea este un element de debit, fiind inregistrata ca un minus.

Orice post al balantei poate fi in urmatoarea situatie:

1.     activ sau excedentar;

2.     pasiv sau deficitar;

3.     echilibrat.

Excedentele si deficitele diverselor posturi se compenseaza reciproc, astfel incat deficitul necompensat trebuie acoperit (finantat) de catre stat din diferite surse (impozite, credite externe, rezerva valutara etc.), iar excedentele rezultate dupa compensare vor fi atrase la buget.

Derivat din B.P.E., un alt tablou sintetic important este si cel care arata Situatia investitionala internationala a unei tari, prezentata astfel:

Situatia (Pozitia) investitionala internationala:

I.      Active de rezerva din sistemul bancar:

a)     Aur monetar;

b)     Detineri de DST;

c)     Devize convertibile;

II.     Datoria externa pe tipuri de creditori:

a)     Multilaterale:

FMI;

UE;

BIRD;

BERD;

b)     Bilaterale: detaliere pe principalii creditori;

c)     Banci private: detaliere pe tari;

d)     Obligatiuni straine/euroobligatiuni;

e)     Credite furnizor: detaliere pe tari;

f)      Alti creditori privati;

III.   Datoria externa pe tipuri de debitori:

a)     Datoria publica;

b)     Datoria public garantata;

c)     Datoria comerciala negarantata;

IV.   Creante si angajamente pe termen scurt:

a)     Creante: incaso, acreditive, garantii bancare primite;

b)     Angajamente: incaso, acreditive, garantii emise, linii de finantare, alte angajamente;

V.    Investitii straine:

a)     Directe;

b)     De portofoliu.

Dictionar:

Barter: schimb de bunuri fara mijlocirea banilor.

Clearing: Tehnica de compensare a obligatiilor reciproce intre doi parteneri prin intermediul unei case de clearing.

Acreditiv: Forma de decontare prin care importatorul (cumparatorul, in general), prin intermediul bancii sale ori al altei banci, asigura cu anticipatie, din resursele proprii sau din credite bancare, mijloacele de plata in valuta convenita in favoarea unui anumit exportator.

Incaso: Constituie atat o modalitate de plata, cat si o operatiune financiar-bancara (de creditare), prin care banca exportatorului face o incasare, la ordinul acestuia, dar nu va remite documentele de expeditie sau de incarcare cumparatorului, decat daca acesta a achitat marfa si a efectuat transferul de devize.

Situatia investitionala internationala este un instrument deosebit de important in elaborarea strategiilor de finantare a deficitelor din contul curent al BPE, sau a deficitelor interne, cum este cel bugetar. Ea se intocmeste impreuna cu balanta de plati externe si evidentiaza urmatoarele aspecte:

a)     Gradul extern de indatorare a unei economii;

b)     Structura datoriei externe in functie de provenienta si de destinatia finala a acesteia;

c)     Situatia investitiilor straine directe (ISD) si a celor de portofoliu.

Atat BPE cat si Situatia investitionala internationala se analizeaza cu ajutorul unui set de indicatori specifici, cum ar fi:

1.     Gradul de acoperire a importurilor = ;

2.     Marimea soldului balantei comerciale = ;

3.     Active valutare in luni de import sau Gradul de acoperire a rezervei valutare =

4.     Datorie externa pe locuitor sau datorie externa in P.I.B.;

5.     Rata serviciului datoriei externe =.

Balanta de plati externe la 31 decembrie 2004

milioane euro

Situatia investitionala internationala la 31 decembrie 2004

milioane euro

Datoria externa¹⁾ pe termen mediu si lung a inregistrat la 31.12.2004 nivelul de 17.547 milioane euro, in crestere cu 11,9% fata de finele anului 2003.

Datoria externa publica²⁾ si public garantata³⁾, a inregistrat la 31.12.2004 un sold de 10.025 milioane euro, reprezentand 57,1% din total datorie externa (fata de 61,7% cat reprezenta la 31.12.2003.

Datoria externa negarantata public s-a situat la 31.12.2004 la nivelul de 7.522 milioane euro, fiind cu 25,3% mai mare decat ta 31.12.2003.

1.     Datorie externa provenita din credite si imprumuturi externe, obligatiuni si alte asemenea.

2.     Imprumuturi contractate conform Legii datoriei publice.

3.     Imprumuturi garantate conform Legii datoriei publice.

Rata serviciului datoriei externe == = 21,9%, in anul 2004, fata de 20,6% in anul 2003.

Rezerva oficiala a BNR

Gradul de acoperire sau                (valuta + aur)

Gradul de acoperire a =

rezervei valutare     Importul mediu lunar de bunuri

in luni de import si servicii in perioada respectiva

Gradul de acoperire a fost la 31.12.2004 de 5,2 luni de import, fata de 4,1 luni de import la 31.12.2003.

Deficitul de cont curent al balantei de plati la sfarsitul anului 2004, a ajuns la 4,4 miliarde euro, marcand o crestere de 34,9% fata de nivelul anului 2003.

Acest nivel a atins 7,7% din P.I.B., la o crestere economica estimata pe 2004 de 8,3%.

Pentru 2005, B.N.R. estima scaderea deficitului de cont curent la 6,8 - 7% din P.I.B., nivel negociat si cu F.M.I., in conditiile unei cresteri economice de peste 5%.

Diminuarea deficitului de cont curent va fi sustinuta si de scaderea deficitului bugetar la 0,4 - 0,5% din P.I.B., mai putin de jumatate fata de nivelul lui 2004.

B.N.R. sustine ca in ciuda cresterii rapide a deficitului, acesta a fost finantat sanatos, astfel ca intrarile autonome de capital, sub forma investitiilor straine directe (inclusiv transferuri de capital) au fost in proportie de peste 98%.

Argumente:

a)    Principalul motor al adancirii deficitului a fost soldul negativ al balantei comerciale, care a crescut pana la 5,53 milioane euro la finele lui 2004, cu peste 42% mai mare fata de 2003. Acesta, in contextul in care exporturile au scazut masiv, in ultima luna a anului, comparativ cu cresterea masiva a importurilor in preajma sarbatorilor de iarna.

b)    De asemenea, deficitul la componenta "venituri" a crescut de la 1,19 miliarde euro la 1,36 miliarde euro.

c)     Majorarea "transferurilor curente" de la 2,02 miliarde euro la 2,49 miliarde euro nu a compensat decat partial evolutiile negative la celelalte capitole.

d)    In cadrul balantei comerciale, componenta servicii a trecut de la un excedent de 62 milioane euro in 2003, la un deficit de 213 milioane euro, la capitolul alte servicii.

Soldul pozitiv la serviciile de transport a scazut de la 66 milioane euro la 46 milioane euro, iar deficitul din segmentul turism a urcat de la 27 milioane euro la 28 miliarde euro.

Totusi evolutia negativa a contului curent, nu a influentat piata valutara, cu toate ca in mod normal acest indicator are un impact simtitor asupra cursului.

Evolutia cursului euro este determinata in special de cantitatea mare de valuta care intra pe piata, o parte din aceasta reprezentand capitaluri speculative, atrase de dobanzile inca mari remunerate la depozite in lei.

Evolutia deficitului contului curent in perioada 2000 - 2004 se prezinta astfel:

Conform estimarilor prezentate in Programul Economic de Preaderare, actualizat pe 2004, comertul exterior se asteapta sa se dezvolte, in ritmuri sustinute, superioare cresterii P.I.B. Astfel, pentru perioada 2005 - 2007 se estimeaza o crestere medie anuala de 14,9% a exporturilor de bunuri si de 14,5% a importurilor de bunuri, ceea ce va conduce la valori crescute ale deficitului comercial, in relatia FOB-FOB, respectiv de la 5,3 miliarde euro in 2004 la circa 8 miliarde euro in 2007.

Daca mediul international va fi mai putin favorabil pentru zona euro, exista riscul unei cresteri mai lente a exporturilor, ceea ce va influenta negativ situatia contului curent.

Principalii parteneri comerciali ai Romaniei, in perioada 2003 - 2004 au fost:

Ca exemplu, volumul schimburilor comerciale Romania - Franta pe 2004 a fost de 3,5 mld. euro, fata de 2,7 mld. euro, in 2003.

Ca sa ne facem o imagine despre economiile asiatice si, in primul rand despre economia Chinei, care, in 2004 s-a situat pe locul 7 in lume, insa inregistreaza un ritm de crestere anual de 4 ori mai mare decat al Uniunii Europene, institutiile de prognoza vad China in perspectiva anilor 2020, ca fiind cea mai puternica economie din lume.

Pe primele 6 luni ale anului 2005, China a inregistrat un excedent comercial de aproximativ 33 mld. euro (40 mld. dolari): Exporturi 285 mld. euro si importuri 252 mld. euro. Principalii parteneri comerciali ai Chinei au fost:

1.       U.E... 100 mld dolari (83,3 mld euro);

2.       S.U.A. 96,2 mld dolari (80,2 mld euro);

3.       Japonia. 86,5 mld dolari (72,1 mld euro).

Comparatiile nu isi au rostul, dar merita reflectat asupra multor fenomene negative care treneaza in economia nationala si, totodata dreneaza marile fluxuri financiare in scopuri ascunse, fara nici o legatura cu legile economiei de piata.