Starea economica generala a Romaniei

Starea economica generala a Romaniei

Transformarea economiei romanesti dintr-o economie de stat supra-centralizata in economie de piata functionala s-a dovedit a fi un proces mult mai complicat si mai complex decat s-a estimat initial. La inceputul anilor '90 au existat voci care spuneau ca Romaniei ii vor trebui 20 de ani pentru a avea economie de piata functionala. Aceste idei au fost blamate la vremea respectiva, dar iata ca la 18 ani de la schimbarea regimului, inca se mai simt influentele economiei centralizate.

Romania a pornit in tranzitie cu un handicap major si a avut mari probleme in a se desprinde de trecut, desi populatia, aproape in totalitate a fost de acord cu schimbarea regimului. Cu toate acestea sloganul deja cunoscut al anilor '90 - NU NE VINDEM TARA - a determinat intarzieri imposibil de recuperat in domeniul privatizarilor. Astfel, economia a evoluat sinuos, cu momente de avant urmate de prabusiri, cu mari fluctuatii ale productiei si cu inflatie inalta persistenta. Decizia adoptata in 1990 de a stabili cursul de schimb la 21 lei/dolar, in conditiile in care pe piata libera era de circa 80 de lei/dolar a dus la prabusirea exporturilor si la cresterea exponentiala a importurilor. Din aceasta cauza s-a epuizat total rezerva valutara in mai putin de sase luni. Astfel, intre 1990 si 1992, a avut loc o prima recesiune de amploare, cu rate de inflatie de trei cifre (asa cum a existat in toate tarile in tranzitie).

Atunci a inceput sa se adanceasca si decalajul de investitii straine directe dintre Romania si celelalte tari in tranzitie din regiune. In perioada 1993 - 2000 Romania a depasit la acest capitol doar Bulgaria, Letonia si Lituania, in timp ce investitiile atrase de Polonia, spre exemplu, au fost, in medie, de peste 10 ori mai mari decat cele atrase de tara noastra. De fapt, studiile realizate de economisti releva ca economia Poloniei, similara din multe puncte de vedere cu cea a Romaniei, a obtinut un avans de aproximativ sase ani fata de tara noastra.

In perioada 1993 - 1996 s-a inregistrat o dinamica pozitiva a productiei si o scadere a inflatiei dar, concomitent, s-au acumulat tensiuni care s-au reflectat in cresterea rapida a datoriei externe si dificultati mari in finantarea deficitelor externe. Liberalizarea preturilor a fost demarata in 1990 si finalizata in mare masura in 1998, insa liberalizarea graduala si deprecierea leului, combinate cu lipsa restructurarii in economie, au dus la o inflatie medie anuala care, in 1993 a depasit 250%. De fapt, in anii 90 o inflatie de peste 100% nu era ceva neobisnuit. Abia din 1998, cand rata medie a inflatiei a scazut la 59,1%, acest indicator a inceput sa se reduca constant, ajungand la o singura cifra abia in 2005.

In 1997 rezervele bancii centrale au scazut la 700 de milioane de dolari si, acest fapt a determinat autoritatile sa ia masuri drastice de redresare, insa cu costuri uriase. Scaderea economiei a fost de 16% cumulat in perioada 1997 - 1999, ceea ce a dus la reducerea accentuata a veniturilor si a nivelului de trai al populatiei. Totusi, aceste masuri au ajutat banca centrala sa isi consolideze rezervele valutare si, astfel, sa fie evitata intrarea in incetare de plati in 1999.

In aceeasi perioada a inceput si curatirea sistemului bancar prin infiintarea, la recomandarea Bancii Mondiale, a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare cu scopul de a debarasa bancile de stat de creditele neperformante acordate, de cele mai multe ori, preferential. In 1999, portofoliile bolnave de la BANCOREX si Banca Agricola au fost transferate la AVAB si, ulterior, pentru a se evita falimentul BANCOREX, autoritatile au decis fuziunea acesteia cu Banca Comerciala Romana. Initial, AVAB spera sa recupereze pana la 30% din creditele neperformante, procentul insa a fost mult mai mic. In contul creditelor preluate de AVAB au fost emise titluri de stat, astfel ca acestea au fost transferate la datoria publica. Din peste 13 miliarde de lei si 591 milioane de dolari care s-au cheltuit in 1999 cu bancile falimentare, numai cu BANCOREX-ul statul a cheltuit aproape 10 mii de miliarde de lei si 591 de milioane de dolari pentru lichidare.

Si alte banci, insa de dimensiuni mai mici, au dat faliment la sfarsitul anilor 90: Credit Bank, Dacia Felix, Banca Albina, Bankcoop, Banca Romana de Scont, Banca Turco - Romana, Banca de Investitii si Dezvoltare, insa, odata curatat sistemul de creditele neperformante, si odata cu o noua lege bancara, bancile au devenit mult mai sigure. Privatizarea in sectorul bancar a inceput cu Bancpost si a continuat cu Banca Romana pentru Dezvoltare si apoi cu Banca Agricola. Odata cu consolidarea sectorului bancar, intregul sistem financiar s-a dezvoltat - atat piata de capital cat si sectorul asigurarilor, leasing si alte servicii financiare.

Bursa de Valori Bucuresti s-a reinfiintat in 1995 dupa aproape o jumatate de secol de la desfiintarea ei de catre regimul comunist. Anul 1997 a fost marcat de lansarea primului indice, BET, care a functionat ca un veritabil 'barometru' al activitatii pe piata. Luna aprilie a lui 1998 marcheaza introducerea celui de-al doilea indice: BET-C care urmareste evolutia pretului tuturor valorilor mobiliare inscrise la cota BVB. La 1 noiembrie 2000, bursa lanseaza primul indice sectorial, BET-FI - indicele societatilor de investitii financiare. SIF-urile au fost infiintate in 1997 prin transformarea celor cinci fonduri ale proprietatii private.

Anul 2001 a insemnat listarea actiunilor a doua mari societati: Banca Romana pentru Dezvoltare - Group Societe Generale (BRD) si Societatea Nationala a Petrolului PETROM (SNP). Intrarea celor doua companii in ring a dus la cresteri spectaculoase ale capitalizarii si volumului tranzactiilor la Bursa. Capitalizarea bursiera a depasit in 2002 pragul de un miliard de dolari, reprezentand 3,34% din PIB. In acelasi an, BVB a inregistrat cea mai mare crestere dintre primele 57 de burse de valori din lume. Capitalizarea totala a pietei reglementate a urcat in 2006 cu aproape 40%, valoarea medie zilnica a tranzactiilor pe piata reglementata a depasit pragul de 10 milioane euro. In plus pe fondul unei volatilitati ridicate, indicii BVB si-au continuat si in 2006 tendinta ascendenta.

In anul 2007, pe langa intrarea unor noi banci in piata, am asistat si la o extindere in teritoriu. Astfel, numarul de unitati teritoriale a crescut cu 774 de unitati doar in primele noua luni ale acestui an, in timp ce numarul de salariati a ajuns la aproape 63.500, fata de putin peste 58.000 la sfarsitul anului trecut. O tendinta mai accentuata de extindere s-a inregistrat in mediul urban, cu 97% din unitatile nou deschise. Doar 14 banci detin unitati in mediul rural, dintre care se detaseaza ca marime CEC, iar ca dinamica BRD - Groupe Societe Generale.

Gradul de concentrare a crescut in acest an, dupa ce in anii trecuti bancile mici au castigat teren. Cota de piata a bancilor mari a crescut cu aproape 7% in conditiile in care si numarul acestora a crescut de la 4 la 6. Astfel, dupa primele noua luni din 2007, primele cinci banci din sistem detineau aproape 60% din creditele acordate si 62% din depozitele atrase.

Tendinta pozitiva inregistrata de titlurile listate pe BVB de la introducerea indicilor este evidenta. Indicele BET a crescut cu 1040%, BETC cu 1157% iar BET-FI cu 5488%. Indicele Bursei de la Bucuresti listat la Viena, ROTX a castigat in ultimii 3 ani 35%.t Comparand sedinta de tranzactionare din 20 noiembrie 1995 cu 20 noiembrie 2007, observam o crestere de 62 de mii de ori a valorii tranzactionate si o majorare de 192 de ori a numarului de tranzactii.

Si piata derivatelor cunoaste o evolutie semnificativa: De la infiintarea bursei sibiene in 1994, de la tranzactiile prin strigare, bursa ajunge sa lanseze pe 4 decembrie 2000 in premiera mondiala, derivatele pe actiuni. In momentul de fata, investitorii care tranzactioneaza pe piata sibiana la termen au la dispozitie 33 de active suport. In cei zece ani de activitate ai pietei derivatelor au fost incheiate 9.660.418 contracte futures si options. Cele doua burse sunt supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. C.N.V.M. stabileste politica pietei de capital prin reglementarea acesteia si asigurarea aplicarii normelor legale.

Revenind la evolutia de ansamblu a economiei in perioada post comunista, analistii sustin ca 1999 a fost anul relansarii cresterii economice in Romania, desi s-a inregistrat un avans al PIB de doar 1,8%. De altfel, aceasta decizie a dus, practic, la triplarea exporturilor in perioada 1999 - 2004.

O alta decizie care a influentat exporturile, dar si celelalte sectoare ale economiei a fost introducerea, din 2005, a cotei unice de impozitare de 16% atat pe venit cat si pe profit. Anul 2000 a consemnat inceputul consolidarii cresterii economice de durata pe fondul reducerii inflatiei. Astfel, cresterea PIB a fost de 2,1 si a continuat cu valori semnificative in urmatorii ani, fara a se mai inregistra revenirile pe crestere negativa din anii '90. De la scaderi de aproape 13% in 1991, economia a crescut cu peste 7% in '95, pentru a reveni pe pierderi de aproximativ sapte procente in urmatorii ani.

Se apreciaza ca economia romaneasca a crescut, in 2007, cu aproximativ 5,5%.

Pentru anul 2008, analistii au opinii diferite referitoare la cresterea economiei romanesti, in sensul ca prognozele pesimiste indica un avans al PIB de 4,8%, in timp ce estimarile optimiste indica un ritm de crestere de pana la 6,1%.

Tot in 2000 s-a reusit prima privatizare semnificativa din industria grea - combinatul siderurgic SIDEX Galati. Prima privatizare din domeniul energiei a fost vanzarea rafinariei Petromidia catre grupul Rompetrol, in 2001, si abia in 2004 vanzarea Petrom catre austriecii de la OMV. Ulterior, s-a trecut si la privatizarea unitatilor din sectorul energiei electrice si a gazelor naturale, insa aici procesul nu este incheiat.

In concluzie, desi cu greutate si mai mult presati de negocierile cu Fondul Monetar International in anii '90 si de cele cu Uniunea Europeana incepand din 2000, guvernantii au adoptat deciziile necesare pentru ca economia Romaniei sa se transforme intr-una de piata, fapt certificat si de aderarea la Uniunea Europeana, incepand cu 1 ianuarie 2007. In ultimii ani s-a inregistrat o crestere accelerata in majoritatea sectoarelor economiei, drept pentru care analistii estimeaza o incetinire a vitezei de crestere in anii urmatori. In opinia analistului Radu Craciun, aceasta perioada de pauza ar putea fi de 10 - 12 luni, iar cresterea economica optima pentru Romania este de 5 - 6% pe an pentru a fi sustenabila pe termen lung.