Timpul liber si serviciile

CONTINUT

1. Timpul liber si structurile sale

2. Rolul serviciilor in cresterea timpului liber

3. Serviciile si modul de folosire a timpului liber

REZUMAT: Astazi, intr-o societate moderna care tinde inerent si spre o economie de asemeni, apare problema "timp", pe care omul in confruntarea cu acesta il considera o "noua resursa naturala (bruta), constientizandu-i limitarea lui"[1].

Intre timpul liber si servicii se creeaza o relatie importanta de interdependenta, chiar daca ne referim la marimea acestuia cat si la modalitatile lui de utilizare, aspecte pe care le vom trata in continuare.

OBIECTIVE Dupa studierea acestei teme studentii vor fi capabili sa faca distinctia dintre timpul liber si timpul de munca, care este rolul serviciilor in cresterea timpului liber si cum influeneaza serviciile modul de folosire a timpului liber.

1. Timpul liber si structurile sale

Inca din antichitate, se pot sesiza unele formulari referitoare la repaus si la timp liber in sens larg, insa acceptiuni clare privind acest concept apar mult mai tarziu in literatura de specialitate.[2]

Cdefinitie

Ca o prima definitie a timpului liber acceptat de catre toti specialistii putem prezenta intr-un sens larg, ca in opozitie cu timpul de munca, timpul intr-adevar liber, "loisirul" reprezinta acel timp destinat unui "ansamblu de activitati carora individul li se dedica in mod liber, de bunavoie si cu placere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra si a-si satisface nevoile estetice, fie pentru a-si imbogati informatia sau a-si completa in chip dezinteresat informatia, pentru a-si largi si dezvolta partea sociala voluntara sau capacitatea creatoare, dupa ce s-a eliberat de obligatiile profesionale, sociale si familiale"[3].

Ctendinte

Pentru definirea timpului liber, in lucrarile de specialitate[4] apar doua tendinte majore si anume:

individualizarea timpului liber ca secventa a timpului fiziologic, acceptiune conform careia timpul liber poate fi asociat cu perioada de timp ce se obtine dupa scaderea din cele 24 ore ale unei zile, timpul dedicat muncii, timpul fiziologic de baza, timpul dedicat activitatilor gospodaresti si alte secvente de timp impuse;

identificarea activitatilor compatibile cu libertatea de optiune a individului, adica acele activitati care confera individului posibilitatea de a se relaxa, odihnii, recrea, destinde, precum si activitati de informare, divertisment, de completare a formatiei si dezvoltare a personalitatii.

Indiferent de pozitia adoptata pentru definirea timpului liber este bine de punctat faptul ca acesta prezinta o cuantificare dimensionala dar si un continut identificat in natura activitatilor desfasurate.

Prin urmare, marimea timpului liber este strans conditionata de dimensiunile componente ale bugetului de timp al oamenilor, el nefiind in totalitate rezultatul deciziei unui individ, ci mai degraba o rezultanta a confruntarii intre aceasta si evolutia societatii si economiei.

Intr-o prezentare schematica, menita sa clarifice locul timpului liber in timpul unei persoane, bugetul de timp se prezinta astfel:

Figura 4.13. Componenta bugetului de timp

Sursa: prelucrare dupa C. Angelescu, D. Jula, op. cit, p.26

Se observa ca timpul liber este parte distincta a bugetului de timp, intre acesta, cererea globala de bunuri si servicii si evolutia productivitatii muncii luand nastere un efect multiplicator reciproc, in sensul ca se interconditioneaza si stimuleaza reciproc. Nu trebuie sa neglijam faptul ca o influenta majora asupra dimensiunii si structurii timpului liber stau si particularitatile individuale.

In decursul a doua secole, in conditiile dublarii duratei medii a vietii de la circa 36 ani in jurul anului 1800 la circa 72 ani la orizontul anului 2000, timpul liber a crescut mai bine de sase ori de la 3 ani la 19 ani.

Aceasta crestere s-a realizat mai ales pe seama scaderii timpului de munca urmare a sporirii productivitatii muncii, in special in sectoarele primar si secundar, dar si in ramuri ale sectorului tertiar (transporturi, de exemplu). Reducerea timpului de munca a fost atat absoluta (de la 11 ani la 8 ani), cat si relativa ca pondere in totalul bugetului de timp ( de la 30% la 11%), dupa cum se poate observa din tabelul nr.4.14.

Structura bugetului de timp in anii 1800 si 2000

Tabel nr.4.14

Sursa: Roger Sue- Vers une société du temps libre?, Ed. PUF, Paris, 1982, p.64-65

Referitor la celelalte secvente ale bugetului de timp, se remarca mentinerea la o pondere relativ constanta si substantiala (43%) a timpului fiziologic de baza (somn, hrana, igiena, repaus etc.), sporirea timpului destinat transportului, urmarea cresterii mobilitatii spatiale a populatiei si a distantelor de deplasare, precum si marirea timpului de scolarizare.

Acestea sunt, insa, cifre medii care difera de la o tara la alta, precum si pe categorii socio-profesionale (de exemplu, oamenii de afaceri si personalul de conducere, mai ales din anumite domenii petrec un timp mai indelungat la locul de munca).

Un renumit specialist afirma ca "sensul modern si monden de timp liber este de timp in afara muncii, mai concret in afara activitatii de baza, a functiei oficiale, mai ales ca aceasta ocupare are ca scop obtinerea de bani. Aceasta activitatea adesea impusa de conjuncturi, de legile economiei de piata, ca determinanti externi, poate devenii straina dorintelor si aspiratiilor persoanei umane ca o corvoada"[5].

C

Structura timpului liber are menirea de a venii in intampinarea a doua nevoi majore ale individului si anume:

- refacerea capacitatilor fizice si psihice in vederea reluarii muncii;

- dezvoltarea fiecarui individ, a vietii in diferite grupuri sociale.

Asupra structurii timpului liber, distingem influenta mai multor factori[6] si anume:

caracteristicile socio-demografice, mai precis: starea civila, varsta, sex, nivel de instruire, ocupatie, nivelul veniturilor, conditii de locuit si de transport, conditii culturale, etc.;

C

factori subiectivi care cuprind aptitudinile, nazuintele, dorintele, acceptiunea pe care o da fiecare timpului liber, gradul de angajare la viata sociala si politica, etc.;

solicitarea nervoasa, intelectuala accentuata;

circulatia intensa si aglomeratia din marile orase si centre industriale;

cresterea gradului de ocupare al femeii, etc.

Timpul liber poate fi clasificate dupa anumite criterii, cel mai important fiind considerat cel in functie de momentul in care se manifesta, conform caruia distingem:

timp liber cotidian este dedicat in deosebi pentru activitati culturale si de divertisment, pentru emisiunile de radio si televiziune, plimbari, lectura, etc.;

timp liber periodic sau de sfarsit de saptamana, largeste posibilitatile de realizare a acestor activitati prin cresterea distantelor de deplasare si intensificarea contactelor intre oameni;

timp liber sezonier este specific perioadelor ce coincid cu vacantele sau concediilor platite si se remarca prin practicarea turismului;

In functie de aceste aspecte, se poate realiza si o clasificare a activitatilor desfasurate in timpul liber si anume: activitati ce se desfasoara la domiciliu si activitati care se desfasoara in afara domiciliului. In cadrul acestor activitati putem include ca fiind cele mai frecvente: activitati de informare pentru ridicarea culturii generale s de specialitate, activitati de divertisment, activitati recreativ-fortifiante, educarea copiilor, activitati de comunicare interumana, odihna, meditatie si altele.

2. Rolul serviciilor in cresterea timpului liber

Din punct de vedere economic, caile de marire a timpului liber sunt, in principal doua: reducerea timpului de munca si diminuarea timpului afectat satisfacerii cerintelor existentei.

Serviciile sunt implicate atat in favorizarea reducerii timpului de munca (in principal, prin impulsionarea cresterii productivitatii), cat si in reducerea timpului afectat satisfacerii cerintelor existentei (efectuarea cumparaturilor, prepararea hranei, intretinerea locuintei, ingrijirea sanatatii etc.).

Intre serviciile pentru populatie si timpul liber se poate vorbi de o relatie de feed-back. Acest fapt rezulta din realitatea ca nivelul de dezvoltare a serviciilor determina timpul oferit de catre individ unui intreg arsenal de activitati inerente precum timpul de transport, timpul necesar pentru activitati gospodaresti, pentru necesitatile fiziologice de baza, etc. Marimea acestor intervale de timp, influenteaza in mod direct timpul liber individual, in acest sens putandu-se afirma ca gradul de dezvoltare a serviciilor in general si in special a celor pentru populatie, fie ele personale sau colective au efect potential cresterea dimensiunii timpului liber. Aceste aspecte pot fi redate si prin prezentarea conexiunilor dintre sfera serviciilor pentru populatie si timpul liber:

Figura nr.4. 14. Conexiuni intre sfera serviciilor si timpul liber

Prin realizarea unor notatii, precum I dimensiunea timpului liber colectiv si cu S₁ , S₂, S₃, etc. volumul prestarilor de servicii, se poate scrie urmatoarea relatie[7] valabila pentru comunitatea in cauza:

, unde:

S₁ - serviciile de transport pentru populatie;

S₂ - serviciile de comert;

S3 - serviciile de intretinere si reparatii a aparatelor si instalatiilor din inventarul gospodaresc;

S₄ - serviciile de ocrotire a sanatatii;

S₅ - serviciile pentru ingrijirea copiilor;

S₆ - alte servicii;

Z - alti factori de influenta a dimensiunii timpului liber

Aceasta functie, spun autorii, este direct proportionala cu fiecare dintre variabile, in sensul ca dezvoltarea oricarei grupe de servicii, in parte sau pe ansamblu au drept urmare sporirea timpului liber.

C

Extrem de lamuritoare, prezentam in continuare conceptia unui specialist roman care afirma: "serviciile sunt capabile sa organizeze timpul liber (tinzand spre folosirea lui optima), in sensul de a-l elibera, a-l dezocupa atunci cand serviciile rutinale pot fi preluate de mijloace industriale (mecanice, automatice etc.) sau diverse activitati pot fi mai bine organizate la scara sociala, ca servicii specializate, adancind diviziunea muncii si in a compensa lipsa de timp si apoi - paradoxal - de a-l ocupa cu forme de petrecere a sa dorite de oameni, placute, utile pentru personalitatea umana (sub aspect superior, intelectual, umanist - nu numai distractiv) si in a umple timpul"[8].

Daca luam in discutie primul aspect redat in paragraful anterior, si anume acela de economisire a timpului oamenilor, constatam ca se refera atat la ritmurile crescute si mai buna organizare a timpului de lucru, cat si la timpul, consumat adesea inutil din cauza unor asteptari, a unor intervale sporite de timp necesare deplasarii, din cauza unor neconcordante intre orarele unor institutii sau firme, unor disfunctionalitati, etc.

Aceste aspecte pot fi depasite prin unele masuri de imbunatatire a organizarii serviciilor, perfectionarea acestora si oferirea unor servicii suplimentare menite sa economiseasca timpul care apoi sa se regaseasca in timpul liber.

Cea de-a doua idee pe care o regasim in afirmatia de mai sus, se refera la consumarea timpului liber, aspect pe care il vom prezenta in subcapitolul urmator.

Clarificat fiind faptul ca, serviciile au un rol determinant in cresterea timpului liber, incercam in continuare o succinta prezentare a celor mai importante categorii de servicii care contribuie la redimensionarea pozitiva a timpului liber.

Asa cum se poate observa si in diagrama ce prezinta bugetul de timp al unei persoane, timpul pentru transport si in special pentru deplasarea de la domiciliu la locul de munca, este o componenta insemnata a acestuia. Nu de multe ori marimea acestui timp depinde de individ, in marea majoritate a cazurilor depinzand de gradul de dezvoltare acestui segment al infrastructurii, precum si de organizarea acestei activitati.

Atunci cand apelam la o forma de transport tinem cont de scopul si data deplasarii, insa nu trebuie neglijate unele aspecte externe necesitatii de deplasare precum particularitatile naturale ale drumului, gradul de dezvoltare a infrastructurii, distanta, venitul disponibil pentru acest serviciu, dar si costul acestuia.

Asa cum se stie, pentru a ajunge la locul de munca, este nevoie de timp a carui marime este determinata de mai multi factori ce influenteaza posibilitatea de transport aleasa. Aceasta influenta a fost studiata de specialistii[9] acestui domeniu si i s-a atribuit urmatoarea relatie:

, unde:

t_d - durata deplasarii de la domiciliu la locul de munca;

t_u - durata deplasarii de la domiciliu la statia de urcare in mijlocul de transport;

r - numarul mijloacelor de transport folosite pentru deplasarea de la domiciliu la locul de munca;

t_aⁱ- timpul de asteptare in statiile mijloacelor de transport;

t_mⁱ - timpul de mers cu vehiculul din statia i;

t_l - durata deplasarii din statia de coborare pana la locul de munca;

t_s - timpul dintre ora de soire si cea de intrare in schimb.

Toate aceste secvente de timp pe care foarte multi dintre noi nu le constientizam ca fiind extrem de importante ca pondere in timpul nostru, daca pot fi reduse au ca efect direct cresterea dimensiunii timpului liber. La acest adevar se adauga si relatia ce se stabileste intre durata deplasarii la si de la locul de munca si starea de oboseala fizica si nervoasa, de a carei intensitate depinde inevitabil productivitatea si calitatea muncii.

Acestui timp de transport i se poate adauga si cel necesar realizarii cumparaturilor, pentru accesul la diverse institutii, etc. Modernitatea zilelor noastre se rasfrange clar asupra diminuarii acestei categorii de timp prin folosirea in primul rand a unor mijloace de transport mai performante, ce dezvolta o viteza de deplasare mult superioara, existenta unei infrastructuri usor imbunatatita, posibilitatea efectuarii unor cumparaturi cu ajutorul serviciilor de curierat si comisioane si nu in ultimul rand existenta posibilitatii de a efectua diverse operatii intr-un timp extrem de scurt prin utilizarea serviciilor informatice oferite de Internet, dar si de dispozitivele diverselor unitatii (bancomatele, cu ajutorul carora se pot realiza diverse operatiuni de plati, evitand astfel firele de asteptare).

O influenta de asemenea importanta asupra dimensiunii timpului liber este cea realizata de serviciile pentru desfacerea produselor alimentare si nealimentare.

Pentru realizarea cumparaturilor, avem nevoie de timp, a carei dimensiune este determinata de mai multi factori precum: oferta de marfuri, amplasarea magazinelor alimentare sau nealimentare si a pietelor agro-alimentare, gradul de dezvoltare a acestor unitati, adaptarea orarului unitatilor cu posibilitatile cumparatorilor de ale frecventa, tipul de vanzare preferat de fiecare unitate comerciala in parte, realizarea unei aprovizionari adecvate cerintelor si stocarea de produse alimentare sau nealimentare in volumul si structura solicitata.

C

Astfel cu cat unitate solicitata pentru realizarea cumparaturilor este amplasata la o distanta mai mica de resedinta cumparatorului, cu atat timpul afectat acestui segment se reduce favorizand sporirea timpului liber. De asemenea, forma de vanzare influenteaza in sensul ca daca se adopta forme moderne de comert, timpul liber beneficiaza de un spor considerabil. De exemplu, daca o unitate apeleaza la autoservire, reduce cu 50% timpul afectat cumparaturilor comparativ cu o unitate cu vanzare clasica, cu vanzator. Si alte forme moderne de comert sunt menite sa scurteze timpul de raspuns la solicitarile clientilor si aici putem da ca exemplu cel mai concludent comertul prin corespondenta clasica sau mai nou electronica. Comertul electronic cea mai moderna forma capata un rol extrem de important in sporirea timpului liber al persoanelor care apeleaza la acesta. Insa cel mai rapid raspuns la solicitarile clientilor este dat de comertul prin automate, fara a neglija limitarea produselor ce pot fi achizitionate astfel. Vanzarea prin intermediul televizorului, elimina timpul afectat deplasarii la unitatea comerciala, produsul solicitat fiind adus de catre reprezentantii acelei unitati comerciale.

Tot in acest context, trebuie remarcat faptul ca alimentatia publica ocupa un procent important din timpul disponibil pentru populatie, de gradul de dezvoltare si de accesibilitatea acestui sistem depinzand timpul liber al individului, prin castigul realizat din timpul afectat activitatilor gospodaresti, mai ales pentru pregatirea hranei. Realizarea si comercializarea unor produse semifabricate scurteaza timpul afectat pregatirii hranei in gospodarie. Apelarea la astfel de produse depinde de cele mai multe ori de venitul disponibil, dar si de pregatirea profesionala a persoanelor.

Nu trebuie eliminate din influentarea dimensiunii timpului liber, nici serviciile pentru intretinere si reparatii ale obiectelor de uz personal, casnic si inventar gospodaresc, care desi par putin importante din acest punct de vedere, lucrurile nu stau deloc astfel. Aceste obiecte, au un rol insemnat in satisfacerea unor nevoi spirituale sau de confort ale individului si apar intr-un numar si de o calitate direct proportionale cu nivelul veniturilor si gradul de civilizatie a indivizilor.

Foarte multe din aceste obiecte de folosinta indelungata au menirea de a facilita anumite activitati realizate in gospodarie, reducand timpul aferent in favoarea timpului liber. Spunem acest lucru cand ne gandim la masina de spalat rufe sau vase, frigiderul, robotul de bucatarie, cuptorul cu microunde, aspiratorul, etc.

Aceste aparate functioneaza la parametrii proiectati o anumita perioada de timp, insa defectarea acestora este inerenta, moment in care intervine necesitatea deplasarii acestora la unitatile de specialitate pentru reparatii. In perioada de nefunctionare, influenta asupra timpului liber este una negativa, fapt ce ne face sa constientizam ca serviciile de intretinere au rolul lor bine determinat. Totusi atunci cand este cazul, timpul destinat reparatiilor poate fi redus prin existenta unui numar suficient de unitati specializate in astfel de servicii dar si prin realizarea unor bunuri de folosinta indelungata cu posibilitatea de accesare rapida a acelor componente care prezinta cel mai mare risc de defectare.

Sunt anumite cazuri cand utilizarea unor astfel de bunuri poate fi substituita de un alt serviciu, precum: rufele pot fi spalate atat cu masina de spalat proprie dar si prin intermediul unei firme specializate in servicii de curatatorie chimica; serviciile de ingienizare a locuintei poate fi realizate cu ajutorul aparatelor din dotare sau prin solicitarea unei firme de curatenie, etc. indiferent de alegerea facuta, este vorba despre servicii care contribuie semnificativ la dimensionarea timpului liber.

Pe langa serviciile prezentate, apar multe alte categorii de servicii pentru populatie care influenteaza dimensiunea timpului liber. Ne referim aici la serviciile de sanatate a caror dezvoltare are repercusiuni directe asupra capacitatii de munca. Pentru a apela la astfel de servicii este uneori nevoie de un timp de asteptare care poate fi eliminat prin aparitia acelor unitati capabile sa raspunda prompt si calitativ superior solicitarilor de astfel de servicii. O alta categorie este cea a serviciilor pentru ingrijirea copiilor, oferite de catre institutii precum crese, gradinite cu program prelungit, etc., care degreveaza familiile de anumite indatoriri. Atunci cand astfel de unitati sunt amplasate cat mai aproape de locul de munca sau cel mai bine de locuinta, timpul necesar ducerii si aducerii copiilor este unul mult scurtat, in beneficiul timpului liber.

Mai putem aminti si faptul ca apelarea la serviciile unor unitati administrative, notariate, institutii financiare sau bancare influenteaza timpul oricarui individ. Tot ca si in cazul celorlalte servicii, calitatea si competenta celor care incearca sa rezolve astfel de solicitari contribuie la reducerea timpului afectat unor astfel de activitati si implicit la sporirea timpului liber.

In acest context, trebuie remarcate serviciile bancare care au capatat o mare varietate odata cu aparitia posibilitatilor electronice extrem de avansate. Putem aminti aici posibilitatea de obtinere de informatii de pe situ-rile bancilor intr-un timp record si evitand aglomeratiile de la ghisee, dar mai ales eliminarea timpului de asteptare a salariatilor pentru primirea chenzinelor de la casieriile unitatilor prin posibilitatea de a folosii cardurile la bancomatele asezate de catre banci in locuri din cele mai diverse si care pot fi folosite non-stop. Tot prin intermediul acestor infrastructuri bancare pot fi efectuate plata unor diverse alte servicii precum factura telefonica, gazele, contravaloarea consumului energetic, diverse rate ale creditelor, etc.

Ca o scurta concluzie a celor spuse anterior, putem aprecia ca serviciile si in special cele pentru populatie contribuie intr-un mod sustinut la sporirea timpului liber care devine in viata moderna un suport extrem de solit al reducerii si chiar eliminarii stresului si a efectelor nocive pe care le genereaza aceasta "maladie" generala a zilelor noastre.

3. Serviciile si modul de folosire a timpului liber

In ceea ce priveste utilizarea timpului liber, acesta este destinat odihnei, recrearii, distractiei-agrementului, turismului, dar si autoinstruirii, autoeducatiei, practicarii unor "hobby-uri" etc. Modalitatile de utilizare a timpului liber si activitatile corespunzatoare difera, in functie de dimensiunile si localizarea acestuia (timp liber zilnic, saptamanal, din concediu de odihna). Astfel, timpul liber din cursul unei zile este destinat cu precadere autoinstruirii, activitatii distractive, intalnirilor etc., timpul liber la sfarsit de saptamana va fi folosit in scopuri de turism, activitati sportive, vizionari de spectacole, hobby-uri etc. In ceea ce priveste concediul de odihna, acesta este destinat in special turismului, pentru odihna sau scopuri culturale, tratament balnear etc. Trebuie precizat si faptul ca folosirea timpului liber prezinta particularitati in functie de fiecare individ in parte. Serviciile sunt antrenate in proportie insemnata in crearea conditiilor pentru petrecerea timpului liber, cat si in folosirea propriu-zisa a acestuia.

Intre modalitatile principale de utilizare a timpului liber se inscriu: urmarirea programelor de radio si televiziune, vizionarea de spectacole, filme, vizitarea de muzee, expozitii, opere de arta, turism, activitati sportive s.a.

Diversitatea si numarul sporit de canale de radio si televiziune ofera o varietate mare de petrecere a timpului liber in special cel cotidian la un pret extrem de scazut regasit in abonamentul lunar perceput de prestatorii acestor servicii.

Dupa parerea mea, privitul la televizor este expresia saraciei si a comoditatii, din pacate. E adevarat, afli o multime de lucruri fara sa te coste prea mult, dar trebuie precizat ca in strainatate ziarele si revistele, la fel ca si spectacolele si manifestarile sportive se vand mult mai bine decat la noi, nu fiindca sunt mai ieftine, ci pentru ca lumea isi permite sa dea bani si pe acest tip de distractii si surse de informatii.

Spuneam mai inainte ca, din cauza nivelului scazut de trai, urmarirea programelor de televiziune este principalul mod prin care oamenii isi petrec timpul liber. Constatam ca aceasta cultura de masa promovata de mass-media este nociva, cu exceptia emisiunilor de informatii. Sunt emisiuni de divertisment sau de asa-zis divertisment si apelam la aceasta cultura in care se acumuleaza in mod pasiv informatii de proasta calitate, asistand la un divertisment de prost gust. Vorbeam de acest paradox: timpul liber a crescut comparativ cu ceea ce era inainte de 1989 si, totusi, ne plangem ca nu-l avem. Eu cred ca timp liber exista, dar nu stim sa-l folosim.

Activitatile sportive sunt alta modalitate de a petrece timpul liber si aici ne referim la practicarea unor forme ce pasioneaza fiecare individ in parte, contribuind astfel la mentinerea tonusului si a sanatatii. In ultima vreme se manifesta ca o moda frecventarea salile sportive de intretinere, imbinand astfel utilul cu placutul.

Totusi cea mai concreta forma de utilizare a timpului liber ramane turismul in extrema sa diversitate.

Turismul este activitatea asociata in mod frecvent cu odihna si recrearea, sport, cultura si natura si tocmai de aceia trebuie planificat si practicat ca un mijloc privilegiat de realizare individuala si colectiva . S-a ajuns la concluzia ca atunci cand turismul este practicat cu suficienta inteligenta devine un mijloc de neinlocuit de autoeducare, toleranta mutuala si de observare a diferentelor dintre popoare si culturi precum si diversitatea acestora.

Nu trebuie sa omitem faptul ca o consecinta a aprecierii complete a eficientei din turism este si luarea in considerare a economiilor pe care societatea le face la unele cheltuieli sociale (concedii de boala, cheltuieli de spitalizare), ca efect al reducerii cazurilor de imbolnavire sau a duratei acestora.

Formele de turism practicate de catre fiecare persoana in parte difera in functie de timpul liber alocat (cotidian, periodic, etc.) dar si de motivatiile ce-i determina sa apeleze la aceste forme.

Turismul social capata la noi o amploare deosebita si asigura accesul la actul de turism a unor categorii defavorizate ale populatiei, avand astfel un important rol de protectie sociala. Aceasta forma de turism face parte din dreptul universal de recreere si odihna turistica pentru un numar mare de persoane.

Evolutia economica mondiala, dar mai ales pe plan european, arata o scadere generala a puterii de cumparare a populatiei, o crestere a somajului, o reducere a timpului liber alocat concediilor si vacantelor in favoarea unor activitati aducatoare de venituri suplimentare, fragmentarea vacantelor. Ca atare trebuie facut ceva, astfel incat turismul sa fie o sansa pentru toti, nu numai pentru cei privilegiati.

Principalele forme de turism social in tara noastra pot fi considerate urmatoarele:

o      Turismul balnear si de odihna prin asigurari sociale de stat. Analizele releva ca desi cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, numarul celor care beneficiaza de bilete pentru tratament balnear si odihna acordate prin sistemul de asigurari sociale a crescut in ultimii ani cu circa 53% si respectiv cu 61,1%.

o      Turism social prin sistemul sindicatelor Aceasta forma de turism social antreneaza un numar mare de turisti in toate anotimpurile, dar disponibilul banesc propriu nu-I permite decat un numar mic de zile de sejur, intre 6 si 12 zile, in loc de 18 si 21 cat recomanda medicul balneolog, in general.

o      Vacante pentru elevi in taberele Ministerului Educatiei Nationale. Centrele de vacanta si agrement gazduiesc copii si adolescenti avand mai ales o varsta intre 5 si 12 ani si functioneaza ca un cadru educativ complementar scolii, in sprijinul consolidarii personalitatii acestora, al afirmarii propriilor aspiratii ale indivizilor.

o      Turismul pentru tineret. Ministerele implicate in problema de tineret si-au stabilit obiectivele politicii de tineret bazate pe triada educatie - asociativitate - timp liber, facand trimiteri si la cresterea participarii tinerilor la circulatia turistica, bazate pe o serie de facilitati specifice.

o      Turismul de camping. Turismul de camping este una din formele cele mai ieftine de practicare a turismului, atat prin tarife de cazare cat si prin posibilitatile de servire a mesei. Astfel turismul de camping este considerat ca forma de turism social si a fost dezvoltat in acest scop in cea mai mare parte a tarilor, el adresandu-se in general familiilor cu venituri mai mici, de regula fara copii, tinerilor si chiar pensionarilor.

o      Turismul pentru varsta a III-a. Intre destinatiile turistice pentru persoanele de varsta a treia, pe primul loc se situeaza statiunile de tip balnear, cu dubla functionalitate: de tratament si pentru odihna si recreere

o      Agroturismul. Spatiul rural romanesc dispune de resurse turistice variate: traditii si valori etnofolclorice, monumente istorice si de arta, cadrul natural nepoluat si cu un potential divers de atractivitate (ape minerale, bioclimat aspecte peisagistice pitoresti, domeniu schiabil etc).

Diversificarea ofertei si in mod deosebit a ofertei turistice, are prin urmare efecte benefice asupra dimensiunilor si modului de utilizare a timpului liber si pentru cresterea calitatii vietii populatiei, mai ales in conditiile stresului accentuat ce caracterizeaza civilizatia moderna.

In Romania, utilizarea timpului liber in vederea consumarii unor servicii depinde de categoria socio-profesionala a fiecarui solicitant, de veniturile disponibile, de varsta, sex etc. Din analizele, putine la numar, efectuate, in Romania, din lipsa veniturilor, timpul liber cotidian, asa cum mai spuneam si anterior, este consumat in cea mai mare parte cu ajutorul mass-mediei in special a televizorului, aspect ce contribuie intr-un mod nociv la calitatea vietii romanilor si la definirea stilului de viata. Timpul liber periodic este destinat in proportie de peste 45% pentru vacante, pentru turism in diversitatea formelor sale. Un loc aparte il capata comertul electronic si utilizarea noilor tehnologii pentru "loisir-ul" personal, pentru cei ce sunt dotati cu aparatura necesara si pentru cei care frecventeaza localurile ce ofera astfel de servicii

Prin intermediul unui sondaj realizat cu sprijinul studentilor, pe Internet, in vederea surprinderii unor aspecte legate de felul in care sunt utilizate serviciile in timpul liber si de gradul de satisfactie, pe un esantion reprezentativ, constituit astfel incat sa corespunda structurilor populatiei adulte a Romaniei, am ajuns la urmatoarele concluzii, redate in tabelul nr.4.15:

Petreceerea timpului liber de catre populatia Romaniei

Tabel.nr.4.15

(procente)

Asa cum am mai spus si anterior, se observa ca cea mai mare pondere a timpului liber cotidian este folosit de catre popualatie pentru servicii de informare, ingloband aici vizionarea de emisiuni TV, utilizarea calculatorului, a internetului, citirea presei, etc. Pentru timpul liber periodic si cotidian, ierarhia se schimba in sensul ca cea mai mare parte a timpului este utilizat pentru servicii turistice (18% in cadrul timpului de sfarsit de saptamana si 48% din cel sezonier care coincide cu perioada vacantelor si a concediilor platite). Trebuie sa mentionam ca am inclus in cadrul serviciilor turistice toate activitatile referitoare la odihna, hrana, agrement, vizite la rude si prieteni. Serviciile culturale, extrem de importante pentru fiecare dintre noi lasa de dorit in ceea ce priveste ponderea in totalul timpului liber, reprezentand intre 1 - 7%.

Aceste procente au reflectare in nivelul de trai si calitatea vietii populatiei din Romania.