|
Cele mai prietenoase regimuri fiscale din lume
Organizatiile nonprofit si unele guverne spun despre paradisurile
fiscale ca de fapt sunt refugii unde teroristii si
traficantii de droguri isi spala banii negri. Cu toate acestea,
majoritatea acuzatiilor sunt scenarii de film. Cel
putin la aceasta concluzie au ajuns specialistii companiei de
consultanta 'Sovereign Society Offshore'.
Principalul lucru pe care paradisurile fiscale il ofera companiilor straine este discretia. Dependenta lor de capitalul strain i-a facut pe critici sa le considere vinovate de tolerarea crimei si fraudei. Dictatori precum filipinezul Ferdinand Marcos si indonezianul Mohammed Suharto, finantatorii atentatelor de la 11 septembrie 2001, au numele legate de paradisurile fiscale.
Copiii Imperiului Britanic
Majoritatea celor 33 de paradisuri fiscale sint mici teritorii, foste sau actuale protectorate britanice.
Ele au avantajul mostenirii sistemului legal si institutiilor britanice, al cunoasterii limbii engleze si al legaturilor cu Londra, nu de mult principalul centru financiar mondial. In perioada decolonizarii, evolutia lor catre actualele paradisuri a fost sprijinita de Marea Britanie, deoarece aceasta scutea Londra de ajutoarele financiare pe care trebuia sa le trimita in colonii si protectorate. Astfel, Barbados si Mauritius au ajuns sa nu mai depinda de plantatiile de trestie de zahar, devenind, paradisuri fiscale in 1970, respectiv 1992, la scurt timp dupa obtinerea independentei.
Rasfatatii Internetului
Serviciile financiare constau, in principiu, in gestionarea informatiilor. Conform unui studiu al Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare, in acest moment exista 33 de paradisuri fiscale care detin intre 5 si 7.000 de miliarde de dolari si gestioneaza 8% din capitalul mondial, de 5 ori mai mult decit acum 20 de ani. In aceste conditii, Insulele Bermude au devenit cea mai bogata tara din lume, cu un PIB pe cap de locuitor de 70.000 de dolari, fata de 43.000 de dolari in SUA.
Un 'hot' onorabil
'Paradisurile fiscale au declarat razboi contribuabililor americani', considera senatorul american Carl Levin, aratind ca SUA pierd anual 70 de miliarde de dolari din taxele pe care companiile americane inregistrate in aceste paradisuri ar trebui sa le cedeze fiscului SUA. Autoritatile canadiene sint ingrijorate de cele 88 de miliarde de dolari investiti de firmele nationale in paradisurile fiscale, ceea ce reprezinta a cincea parte din investitiile straine directe ale Canadei.
O atitudine similara este adoptata si de statele europene, care se tem ca lipsa contributiilor fiscale ale marilor companii le va impiedica sa intretina o populatie aflata in curs de imbatrinire. La aceasta se adauga efectele secundare ale globalizarii finantelor, precum evaziunea fiscala, spalarea banilor si finantarea terorismului.
Banul nu e ochiul dracului
'Chiar daca paradisurile fiscale ar disparea, ceva similar ar aparea imediat in locul lor', arata, pentru 'The Economist', Mihir Desai, de la Harvard Business School, explicind ca ele reprezinta un produs inevitabil al globalizarii. Totodata, economistii considera ca existenta paradisurilor fiscale fereste guvernele marilor state de pericolul unui imens surplus financiar.
Investitorii sustin ca, in competitia economica globala, incluzind state cu regimuri fiscale diverse, reducerea taxelor a devenit o cheie a sucesului marilor firme, iar paradisurile fiscale sint cea mai simpla solutie legala. In apararea lor, micile 'paradisuri' arata ca aplica reguli stricte impotriva spalarii banilor si verifica firmele ce doresc sa apeleze la serviciile lor, astfel incit sa nu foloseasca, spre exemplu, munca minorilor si sa respecte legislatia internationala.
Incalcarea intimitatii este pedepsita cu
inchisoarea
Panama, Liechtenstein, Elvetia si toate celelalte raiuri ale
finantelor au legi stricte referitoare la spalarea banilor negri
pentru a se asigura ca institutiile financiare care-si au sediul
acolo nu sunt folosite in scopuri ilicite. Iar pentru asta exista
departamente speciale care investigheaza orice posibila
incalcare a acestor reglementari. In plus, bancile
'offshore' au proceduri stricte de 'cunoastere a
clientului' astfel incat conturile 'numerotate' anonime au
devenit doar poveste.
Cat timp afacerile sunt legale,
secretele financiare sunt aparate cu sfintenie. In paradisurile
fiscale este interzisa dezvaluirea oricarui aspect al
tranzactiilor financiare, inclusiv informatii cu privire la conturile
bancare private, fara un ordin judecatoresc. Multe dintre
jurisdictiile 'offshore' impun amenzi uriase sau chiar
pedeapsa cu inchisoarea pentru angajatii bancilor care incalca
intimitatea unui posesor de cont.
Tari ca Bahamas fac din statutul de paradis fiscal o parte a
strategiei lor de marketing. Si au si de ce. Locuitorii
bastinasi, dar si rezidentii straini nu
platesc nici un fel de taxa. 'Bahamasul beneficiaza
indirect de pe urma acestei politici. O persoana care vine aici va cumpara
proprietati sau va face o afacere', afirma consultantul
Terrance Bain de la firma de contabilitate si controlul taxelor, FT
Consultants, din Bahamas, citat de revista 'Forbes'.
Unul din cinci conturi este inregistrat intr-un paradis fiscal
Date despre dimensiunea averilor pastrate 'offshore' sunt greu
de obtinut. Banca pentru Depozite Internationale (BDI), care inregistreaza
date referitoare la depuneri in numerar pentru fiecare tara,
estimeaza ca la nivel global, in 2004, au existat un total de 14.000
de miliarde de astfel de depozite dintre care 2.700 de miliarde erau
pastrate in tarile 'offshore'. Asta inseamna
ca unul din cinci depozite este inregistrat intr-un paradis fiscal.
In schimb, compania de cercetare Merrill Lynch/Cap Gemini's estima in 1998
ca o treime din averile celor cu peste un milion de dolari erau
pastrate 'offshore'.
In raiul fiscalitatii este importanta
rezidenta, nu cetatenia
Conform celui mai recent raport, intre 2002 si 2003, averile acestora
numarau un total de 27.000 de miliarde, dintre care 8.500 de miliarde
(31%) erau inregistrate intr-un paradis fiscal. Merrill Lynch estimeaza o crestere a acestor
averi 'offshore' cu 600 de miliarde anual. Ceea ce ar inseamna
ca in prezent cifra a ajuns la 9.700 miliarde de dolari. Majoritatea
tarilor 'offshore' stabilesc taxele in functie de
rezidenta, si nu de cetatenie. Asa ca, de
exemplu, europenii de pretutindeni pot veni in Elvetia pentru a scapa
de platile catre stat. Compania americana falimentara,
candva un gigant energetic, a declarat un profituri de 2,3 miliarde de dolari,
intre 1996 si 1999, dar nu a platit nicio taxa guvernului SUA.
Pentru asta a fost nevoie de o retea de 3.500 de companii dintre care 440
erau inregistrate in paradisul fiscal din Insulele Cayman. In lume, sunt nu mai
putin de 73 de astfel de refugii pentru evitarea taxelor, conform datelor
detinute de organizatia nonprofit Tax Justice Network., care
militeaza impotriva acestor paradisuri pentru cei bogati. Motivul
invocat este faptul ca acestea alimenteaza saracia in lume.
Antilele Olandeze
Autoritatile care guverneaza cele patru insule ale Antilelor
Olandeze au adoptat legislatia "offshore' prin care reduc cu 90 de
procente impozitul pentru unele venituri pasive derivate de companiile locale
competente. Din anul 1940, guvernul Antilelor Olandeze a creat un climat
favorabil pentru companiile "offshore'. In fiecare an, aproximativ 3.600
de miliarde din banii companiilor straine circula prin bancile din
Antilele Olandeze si din Olanda.
Hong Kong
Fara impozit pe salariu, fara taxe pentru profiturile
realizate din vanzarea investitiilor capitale si multe deductii
de la plata contributiilor catre stat pentru persoanele fizice. In
Hong Kong insa exista o taxa pe venit standard de 16% si o
taxa pentru corporatii de 17,5%. Guvernul Hong Kong s-a angajat sa dezvolte
intr-atat legislatia pentru taxe si finante incat aceasta
zona sa devina cel mai important paradis fiscal din Asia. In
acest scop, autoritatile au eliminat impozitele pe
proprietati si mosteniri. Si este un mare pas inainte
tinand cont ca pana acum guvernul de la Hong Kong aduna anual
din taxele pe mosteniri aproape 200 milioane de dolari. Restul taxelor
sunt atat de mici incat orasul poate fi considerat un veritabil paradis
fiscal.
Elvetia
Strainii care devin rezidenti ai acestei tari pot gasi
aici paradisul fiscal pe care si l-au dorit. Asta, dupa ce anterior
si-au negociat venitul care va fi taxat in cantonul administrativ in care
vor locui. In general, venitul care urmeaza sa fie taxat este egal cu
de cinci ori suma platita pentru chiria unei locuinte. Comisia
Europeana lupta de ceva vreme impotriva regimului fiscal din
Elvetia motivand ca scutirile de impozit acordate companiilor
care-si stabilesc cartierele centrale aici sunt de fapt ajutoare de stat
ilegale care trebuie eliminate. Potrivit oficialilor elvetieni,
aceasta politica fiscala aplicata companiilor straine
aduce anual economiei aproximativ 2,39 miliarde de dolari.
Liechtenstein
Micul principat apara cu indarjire orice secret bancar inca din
1926. Liechtenstein este unul dintre cele mai "batrane' paradisuri
fiscale din lume. Familiile regale ale Marii Britanii, Belgiei si
Luxemburgului se numara printre cei care apreciaza
profesionalismul si discretia oferite de institutiile financiare
din principat. Liechtenstein este guvernata de aceeasi familie
aristocratica de 800 de ani incoace si mica tara este
recunoscuta pentru cele mai bune servicii de private banking din lume.
Asa ca principatul este un magnet pentru cei cu conturi grase. Oficialitatile
de aici nu percep taxe pentru majoritatea companiilor sau
proprietatilor detinute de straini.
Insulele Cayman
Sa faci si scuba diving cat este ziua de lunga? Unde altundeva
decat in Insulele Cayman, teritoriu dependent de Marea Britanie, unul dintre
cele mai renumite paradisuri fiscale. Aici chiar este raiul pe pamant.
Zero taxe pentru companiile sau rezidentii straini. Aici sunt localizate 40 dintre cele mai mari banci
din lume. In iunie 2000, organizatiile multilaterale au catalogat oficial Insulele
Cayman drept un paradis fiscal, dar si ca un teritoriu necooperant in
lupta impotriva spalarii banilor negri.
Singapore
Localizat strategic, Republica Singapore are reputatia de a fi un centru
financiar atractiv pentru fondurile "offshore'. Cu toate acestea,
aceasta "Elvetie a Asiei' nu este cautata pentru
taxele foarte mici pentru ca in majoritatea tarilor din
aceasta zona impozitele sunt nesemnificative. Singapore atrage
bogatii Asiei mai degraba pentru politicile bancare care
protejeaza informatiile legate de situatia financiara a
clientilor. Legislatia legata de confidentialitatea
informatiilor bancare a intrat in vigoare in anul 2001 si de atunci
micuta republica este recunoscuta prin strictetea cu care
este pusa in aplicare aceasta lege. Iar Singapore nu
renunta la aceste reguli in ciuda presiunilor venite din partea
guvernelor straine.
Bahamas
Un paradis pentru iubitorii de golf si unul pentru cei care vor sa
scape de impozitele mari care trebuie platite catre stat. In Bahamas
nu exista taxe pe venit personal si nici pentru profiturile realizate
din vanzarea investitiilor de capital. Iar cei care au rude bogate pot
dormi linistiti. Statul nu le va injumatati
mostenirea. Rezidentii temporari sunt nevoiti insa sa
plateasca un procent din valoarea proprietatii
detinute.
Panama
Unii o numesc "Elvetia Americii Latine', dar locuitorii republicii
afirma cu tarie ca in tara lor se traieste mult
mai bine decat acolo. Panama ofera o infrastructura
financiara solida, iar rezidentii straini, cat si
corporatiile sunt scutiti de taxe. In plus, costurile de trai si cele administrative
sunt minime. Dar cum tara este in plina dezvoltare tinde sa
devina neincapatoare pentru numarul mare de straini
care vor "sa iasa la pensie' aici. Pretul unei
proprietati pe plaja ajunge la 140.000 de dolari.
Gibraltar
Ca sa devii rezident permanent al Gibraltarului ai nevoie de doua
scrisori de recomandare prin care guvernul te caracterizeaza ca fiind demn
de noul statut. Persoanele fizice platesc taxe doar pentru primii 90.000
de dolari din venitul total, ceea ce reprezinta un maximum de 56.000 de
dolari, indiferent de suma din cont. In Gibraltar, companiile sunt practic
scutite de plata contributiilor catre stat atat timp cat nu
desfasoara activitati aici. Ele contribuie la bugetul
local cu 200 de dolari anual. Aici exista totusi taxe de timbru,
pentru proprietatile detinute si taxe de import.
Cateva paradisuri fiscale accesibile romanilor
Delaware (SUA)
Impozit pe profit la nivel statal, 0%
SUA are tratat de evitarea dublei impuneri cu Romania
Firmele nerezidente si care nu desfasoara activitati in SUA nu platesc taxele federale
Marea Britanie
Impozitul pe profit se situeaza intre 10 si 30%
Capital social standard - 1.000 lire sterline (1.310 euro)
Impozitul poate cobori pana la 1-2% pe cifra de afaceri pentru comertul cu bunuri
Holdingul inregistrat in Marea Britanie poate distribui dividende unei companii-mama, infiintata intr-un paradis fiscal din Caraibe sau Pacific, unde taxarea este zero
Membru UE
Elvetia
In anumite cantoane companiile sunt scutite aproape de profit
Elvetia are tratat de evitare a dublei impuneri cu Romania
Capitalul social al unei companii cu raspundere limitata este de 20.000 franci elvetieni (12.650 euro)
Malta
Companiile care nu au actionari rezidenti au rata de impunere de 4,17%
Holdingurile au rata de impunere 0%
Capitalul social este de 1.500 dolari (980 euro)
Proprietarii sunt anonimi; inmatricularea se face prin intermediul unei companii imputernicite
Membru UE
Cipru
Impozitul pe profit este de 10%
Firmele care nu au directori rezidenti si nu realizeaza venituri in Cipru sunt scutite de impozit
Capital social - 1.000 lire cipriote (1.640 euro)
Jumatate din profiturile obtinute de o companie rezidenta in Cipru din dobanzi sunt scutite de plata impozitului pe societate
Membru UE