Tertiarul intelectual

Tertiarul intelectual[1]

Eterogenitatea si inconsecventele teoriilor sectorizarii economiei au determinat pe unii specialisti ai domeniului sa propuna un alt criteriu de grupare a activitatilor economice, pentru ei esential: criteriul functional[2]. Acest criteriu poate fi justificat prin intermediul urmatoarei afirmatii: "concepand agentul economic prestator nu ca producator ci ca functional.., capata importanta propriile calitati de receptor si transmitator de prestatii si utilitati anterioare. Calitatea receptionarii se traduce prin calitatea spiritual-intelectuala de la spiritul de orientare si spirit intreprinzator al agentului economic, pana la detinerea celor mai avansate bagaje stiintifice"[3]. Astfel, se creeaza o proportionalitate logica intre nivelul intelectual al activitatii si servicitatea acesteia, aspect ce duce la delimitarea a trei sectoare:

1.     sectorul serviciilor primare sau traditionale cuprinde adesea, servicii relativ mai simple si inferioare sub aspectul nivelului participarii umane la prestatie, avandu-se aici in vedere aportul intelectual redus;

2.     sectorul industrializat este alcatuit tot din servicii traditionale ce au fost industrializate si completate cu alte aspecte ale societatii "civilizate". Aceste servicii au devenit atat de industrializate incat unele nu pot fi realizate decat cu ajutorul unor metode si mijloace specifice, de catre lucratori calificati in acest sens. Acest sector este in egala masura consumator de stiinta si de energie-materie;

3.     sectorul intelectual prezinta ca oferta stiinta, informatia, idei si alte "produse intelectuale". Energia-materie consumata de acest sector este relativ redusa si ne referim aici la energia electrica utilizata la functionarea calculatoarelor, hartie, etc.

Specialistii care au studiat sectorul intelectual al economiei, sustin ca orice activitate umana contine un gram de intelect si de umanism. Cu timpul majoritatea activitatilor s-au confrunta cu sporirea nivelului intelectual, fapt ce a determinat detasarea unei parti a economicului care reprezinta activitatea cerebrala. Astfel apare un ansamblu de activitati umane specializate tocmai pe latura "intelect", care contribuie intr-o masura insemnata la sporirea gradului de folosire a resursei I. Aceste servicii pot fi prestate fie de catre firme specializate in acest sens fie sub forma internalizarii lor in cadrul firmelor de alt profil. Mergand mai departe pe aceasta linie a delimitarii, putem spune ca s-a conturat tertiarul intelectual alcatuit din ansamblul firmelor specializate in serviciile intelectuale.

Sectorul tertiarului intelectual include urmatoarele tipuri de servicii[4]:

1.     "knowledge-intensive services" referitoare la analiza sistemica, programare comandata, managementul posibilitatilor, inclusiv telematica, etc.;

2.     cercetarea-dezvoltarea si consultanta de design;

3.     cercetari de piata si marketing;

4.     pregatire si instruire manageriala si servicii de organizare-dezvoltare (inclusiv de perfectionare a organizarii si dezvoltare a firmei) si multe altele.

Noile servicii bancare detin un loc aparte in cadrul serviciilor intelectuale si acest fapt se datoreaza in primul rand existentei unui sistem monetar complex, in care apar riscuri multiple (riscuri de insolvabilitate), strans legate de progresul telecomunicatiilor si tehnicii de calcul. Toate acestea au dus la dezvoltarea intr-un ritm alert a serviciilor financiare si extinderea functiilor bancare, care pe baza datelor pe care le detin pot genera o serie de analize-diagnostic, consiliere, conceperi de strategii de redresare si restructurare, etc. Pe langa toate aceste servicii, care detin doar sensul ingust al conceptului de servicii intelectuale, adaugam serviciile de expertiza si consiliere de specialitate (juridica, economica, inginereasca, medicala, etc.), cercetarea stiintifica si invatamantul in ansamblul sau.

Se mai afirma ca tertiarul intelectual reprezinta "forma de manifestare a functionarii creierelor"[5], iar in ajutorul acesteia au fost aduse urmatoarele argumente:

a.     nu trebuie sa intereseze  doar prestatiile "pentru productie", iar agentul economic trebuie tratat nediscriminatoriu chiar daca este persoana juridica sau fizica, chiar daca cumpara bunuri materiale sau consultanta pentru managementul firmei sau servicii medicale, etc. Serviciile intelectuale se includ deopotriva in serviciile pentru productie si in serviciile pentru populatie.

b.     Atunci cand vorbim despre serviciile intelectuale nu trebuie sa se ia in considerare doar nivelul microeconomic si nici doar prestatiile "contra plata". Exista serviciile publice care au forma de achitare speciala sau care pot fi considerate gratuite.

Relevanta in constientizarea importantei tertiarului intelectual este urmatoarea afirmatie: " Miza esentiala a societatii de servicii pare a fi un alt mod de a produce, consuma si trai in societate, marcat de tendinte de integrare si apropiere a sferelor anterior separate"[6].

Desprinderea tertiarului intelectual ca rol si functionare economica distincta se poate realiza daca se au in vedere urmatoarele doua aspecte:

serviciile din aceasta categorie au un caracter particular fata de activitatile economice reprezentative, fapt ce impune ca analizarea acestora sa nu tina cont de canoane nepotrivite sau idei preconcepute;

serviciile intelectuale sunt pe departe unele aflate la extremele activitatilor economice ci din contra ele fiind situate in centrul acestora. De aici se poate concluziona ca activitatile economice specifice perioadei actuale au un caracter particular fata de cele anterioare.

Daca incercam o idee de final, putem spune simplu ca serviciile intelectuale tin de realitatea economica si se "aduna" in cadrul sectorului tertiar.