IMM – urile, distribuTia In teritoriu Si rezultatele economice obTinute cu evidenTierea regiunii de dezvoltare nord-est

1. Repartitia si densitatea intreprinderilor pe judete si regiuni de dezvoltare

Conform datelor Institutului National de Statistica, la 31 decembrie 2005 repartitia si structura operatorilor economici era urmatoarea:

Tabel 1. Repartitia IMM-urilor din regiunea Nord-Est pe clase de marime in 2001, 2003 si 2005

Datorita dimensiunii diferite a judetelor, pentru cresterea gradului de comparabilitate, se determina indicatorul „numar de intreprinderi la 1000 locuitori” [(Total intreprinderi/locuitori)x1000], indicator ce exprima intensitatea prezentei firmelor in fiecare judet, ca expresie a mediului de afaceri. Numarul de locuitori este cel determinat la data de 1 iulie 2005. Dupa acest indicator pe primele locuri se situeaza Bucuresti (56,13‰), Cluj (37,12‰), Brasov (34,19‰), Bihor (33,84‰), Timis (32,81‰), iar pe ultimele cinci locuri: Vaslui (11,97‰), Botosani (10,08‰), Teleorman (11,87‰) si Giurgiu (11,99‰)[1]

Figura 1. Densitatea judeteana a firmelor( firme la 1000 locuitori )

Densitatea este puternic diferentiata si poate fi considerata o expresie a mediului de afaceri mai mult sau mai putin favorabil manifestarii spiritului intreprenorial al populatiei. Detalii in figura 1. In cadrul regiunii Nord –Est se detaseaza judetul IASI cu 20,61 firme la 1000 locuitori.

Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evolutie economica se diferentiaza si din punct de vedere al concentrarii intreprinderilor. Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov cu cele 115.483 firme se detaseaza ca densitate maxima (aproximativ 22% din numarul total), la extrema cealalta aflandu-se regiunea Sud Vest cu 40.801 (sub 8%). Detalii in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Repartitia intreprinderilor pe regiuni de dezvoltare

Comparativ cu nivelul mediu de 65.991 firme pentru o unitate regionala (in crestere cu 5% fata de anul anterior), se inregistreaza puternice diferentieri. Au inregistrat cresteri de pondere regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Nord Vest si Centru, in timp ce regiunile Nord Est, Sud Est, Sud, Sud Vest au inregistrat scaderi ale ponderilor, fapt ce indica o accentuare a polarizarii zonale din punct de vedere economico-intreprenorial. Acest trend a fost inregistrat si in 2005 comparativ cu 2004.

Figura 2. Structura firmelor pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Nord – Est se plaseaza in grupul regiunilor cu ponderi de peste 10 % in totalul national al IMM-urilor.

Data fiind ponderea redusa a marilor firme in totalul firmelor active, precum si scopul si destinatia prezentei lucrari, in continuare se va analiza numai activitatea intreprinderilor din categoria IMM-urilor.

Comparativ cu anul 2001, numarul total al intreprinderilor viabile (deci ca sold al celor ramase active a sporit cu 30%, de la 405.932 la 527.931), cu diferentieri semnificative in teritoriu.

2. IMM-urile pe judete, regiuni, ramuri economice si clase de marime

Din totalul firmelor active care au depus situatiile financiare la finele exercitiului financiar, se incadreaza in categoria IMM-urilor un numar de 526.318, reprezentand 99,69% din totalul firmelor. In continuare analiza IMM-urilor se va efectua numai dupa incadrarea conform numarului de salariati, intrucat forta economica inca redusa – dupa cifra de afaceri, ar incadra aproximativ 99% din firme in categoria I – sub 2 milioane euro; 90% dintre firme au numarul de salariati mai mic decat 10 si o cifra de afaceri de sub 2 milioane euro.

Datele pentru anul fiscal 2005 indica o diversitate ridicata in distributia teritoriala a intreprinderilor. Din cele 526.318 IMM-uri, Bucurestiul detine o pondere de 20,4%, urmat de judetele Cluj (4,89%), Constanta (4,13%), Timis 4,10%). Pe ultimele locuri se plaseaza Giurgiu (0,65%), Ialomita (0,82%), Covasna (0,83%), Calarasi (0,88%) (figura 3).

Figura  Distributia pe judete a ponderii IMM-urilor

In regiunea Nord - Est cea mai ridicata pondere o detine judetul Iasi ( 3,18 %, iar cea ma redusa, judetul Botosani (0,88 %).

Comparativ cu anul 2001, cand numarul de IMM-uri a fost de 404.526, in 2003 s-a inregistrat un spor de +51.048 firme (sau 112,6%), iar in 2004 de 95.868 firme (sau 123,7%), iar in 2005 un plus de 121.792 unitati, fapt ce indica, cel putin din punct de vedere cantitativ, un climat economic favorizant afacerilor. In teritoriu, se inregistreaza insa o diferentiere puternica in sensul polarizarii dezvoltarii catre anumite zone.

Intre anii 2001, 2003 si 2005 s-au produs si schimbari in structura firmelor active pe regiuni, dupa clasa de marime. Tendinta principala este data de consolidarea regiunilor Bucuresti, Nord-Vest si Centru, respectiv a intreprinderilor mijlocii si mici (tabelul 2).

Tabelul 2. Distributia totalului IMM-urilor pe regiuni in 2001 si 2005

In regiunea Nord – Est, dinamica numarului de IMM-uri (+21,3 %) se apropie de dinamica nationala, depaseste valorile din Sud-Est, Sud si Sud-Vest si este doar 93% din dinamica inregistrata in regiunea Bucuresti-Ilfov. Ponderi de peste 10% in totalul IMM-urilor se inregistreaza in Bucuresti, Nord Est, Sud Est, Sud, Nord Vest si Centru, iar ponderi de sub 10% in Sud Vest si Vest; comparativ cu 2001, regiunea Sud Est si Sud Vest inregistreaza o reducere a ponderii IMM-urilor.

Dinamica numarului de IMM-uri la nivel national a fost de +29,4%. Pe fondul cresterii numerice a IMM-urilor in toate regiunile se inregistreaza scaderi ale ponderilor in Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest; cresteri semnificative ale numarului de IMM-uri se inregistreaza in Vest (+37,6%) si Bucuresti (+41,8%). Detalii in figura 4. (2005/2001).

Figura 4. Structura regionala a IMM-urilor in 2001 si 2005

In Regiunea de dezvoltare Nord –Est, in conditiile cresterii numarului de IMM-uri in 2005, comparativ cu anul 2001, ponderea in volumul total national s-a redus, expresie a unei cresteri mai lente comparativ cu media nationala.

Ca un indicator cu un grad sporit de comparabilitate, data fiind si dimensiunea diferita a judetelor si regiunilor din punct de vedere demografic, numarul de firme la 1000 locuitori solutioneaza aceasta problema, dar indicatorul poate fi privit totodata ca „barometru” intreprenorial al spiritului de initiativa al populatiei, precum si al mediului economic prietenos si atractiv pentru investitori. Pe judete indicatorul se prezinta in figura 5.

Figura 5. Intensitatea antreprenoriala pe judete

Media nationala pentru un judet este de 24,34‰, in crestere cu 16,2% fata de anul 2003 (cand a fost 20,94‰) si cu +34,9% comparativ cu 2001 (cand a fost 18,03‰). Dispersarea intre judete este ridicata, amplitudinea fiind 41,52‰, intre Bucuresti-Ilfov (55,75‰) si Botosani (10,04‰).

Trebuie semnalat faptul ca ultimul loc detinut mai multi ani de judetul Vaslui a fost preluat de judetul Botosani. Dinamica acestui indicator in judetul Botosani, comparativ cu anul 2001, a fost de +7% (tabelul 3).

In intervalul 2001-2005 s-a inregistrat o crestere a prezentei IMM-urilor, exprimata prin indicatorul de intensitate, de 34,99%, mai puternica in Bucuresti (+46,7%) si in regiunea Vest (+45,5%) si cea mai redusa in Sud-Vest (15,4%). Decalajele intensitatii antreprenoriale(firme la1000locuitori ) in tabelul 4

Tabelul  Densitatea firmelor: IMM-uri la 1000 locuitori (‰)

Tabelul 4. Decalaje regionale ale densitatii firmelor

Daca in 2001, fata de media nationala a firmelor la 1000 locuitori (18,03‰), plaja valorilor decalajelor era situata intre 68,6% in regiunea Nord-Est si 196,4% in Bucuresti, in 2005 decalajul s-a amplificat : regiunea Nord-Est nu mai reprezinta decat 63,1% din media nationala, in timp ce Bucuresti Ilfov 213,5%. Peste nivelul mediu national se mai situeaza regiunile Vest, Nord-Vest si Centru.

Decalajele densitatii teritoriale fata de minima regionala (regiunea Nord-Est = 100), au fost in 2001 de 2,86 ori in Bucuresti Ilfov – decalajul maxim, care se modifica la 3,38 ori in 2005. Se mai distanteaza fata de minima Nord Est si regiunile Vest (+63,4%), Nord-Vest (+79,7%) si Centru (+70,1%) - Agravarea decalajelor regionale poate fi un semnal si un ghid in orientarea fondurilor regionale pentru sprijinirea zonelor defavorizate.

Rezultatele economice pe regiuni

Volumul total al cifrei de afaceri realizate de cele 526.318 firme se distribuie relativ inegal pe regiunile de dezvoltare (tabelul 5). Comparativ cu media nationala pentru o firma de 57798 lei, regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza cu un coeficient de devansare de aproape 200%, iar fata de regiunea Sud-Vest cu aproximativ 300% marcand astfel diferentele interregionale zonale tot mai accentuate. Cea mai putin dezvoltata este regiunea Sud-Vest care detine numai 4,9% din volumul cifrei de afaceri a sectorului de IMM-uri, 7,7% din totalul firmelor active; de asemenea, cu 360,89 mii.RON cifra de afaceri pe o intreprindere activa ocupa tot ultimul loc.La polul opus, regiunea Bucuresti-Ilfov produce 40,7% din cifra de afaceri totala, detine 21,8% din totalul firmelor, firme mai puternice, cu o cifra de afaceri medie pe firma de 1072 mii lei.

Tabelul 5. Distributia cifrei de afaceri pe regiuni de dezvoltare

Activitatea micro-intreprinderilor. In teritoriu cele 477.972 de microintreprinderi se distribuie inegal atat din punctul de vedere al numarului, al volumului cifrei de afaceri, cat si al fortei economice a unei firme. Forta economica masurata prin cifra medie pe o microintreprindere, pe regiuni de dezvoltare se prezinta in figura 6.

Figura 6. Cifra medie de afaceri pe o micro-intreprindere in profil regional

Regiunea de dezvoltare Nord – Est se plaseaza pe o pozitie mediana din punct de vedere al productivitatii pe o micro-intreprindere

Distributia micro-intreprinderilor si activitatii acestora in regiunea Nord-Est.

Rezultate economice generale ale micilor intreprinderi.Cele 39.730 de mici intreprinderi active bilantier in anul 2005, in crestere numerica cu 37,9% comparativ cu anul 2001 si-au schimbat si profilul activitatii si forta economica.

Distributia regionala a intreprinderilor mici din regiunea Nord-Est:

Rezultatele economice ale intreprinderilor mijlocii.Acest segment al sectorului IMM-urilor este format din 8616 intreprinderi, in crestere cu 28,8% comparativ cu anul 2001 si cu 4% comparativ cu 2004 si se distribuie pe o gama de 55 activitati distincte, conform clasificarii CAEN.

Media cifrei de afaceri pe o intreprindere din acest grup este 2.560.000, reprezentand 20% din media nationala si doar 1,1% din cifra de afaceri realizata de o intreprindere mijlocie din industria tutunului.In tabelul 6. indicatori ai intreprinderilor mijlocii pe regiuni de dezvoltare.

Tabelul 6 Indicatori ai distributiei regionale a intreprinderilor mijlocii in 2001 si 2005

Figura 7 Structura regionala a cifrei de afaceri a intreprinderilor mijlocii

Informatiile tabelului 6 pun in evidenta semnificative deplasari in structura teritoriala a intreprinderilor mijlocii. Astfel: se consolideaza regiunea Bucuresti-Ilfov si intr-o masura redusa Sud-Est, celelalte regiuni isi reduc ponderea in totalul national al intreprinderilor mici.

Regiunea Nord–Est este situata pe penultimul loc din punct de vedere al productivitatii pe o intreprindere mijocie (cifra de afaceri pe intreprindere).

Ca forta economica a unei intreprinderi mijlocii, deosebirile interregionale sunt reduse, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, care realizeaza o cifra de afaceri medie pe o intreprindere de peste 2 ori mai mare comparativ cu media nationala.

Regiunea de dezvoltare Nord – Est contribuie cu 6,7% in volumul national devansand regiunile Sud si Sud – Vest .