|
|
|
Experienta internationala in dezvoltarea operatiunilor de leasing
Analiza experientei unor tari dezvoltate referitor la utilizarea leasingului ca forma de investire permite evidentierea atat a efectelor pe care le genereaza fiecare tip de leasing in activitatea investitionala, cat si a premiselor de dezvoltare.
In Statele Unite ale Americii, sistemul de leasing a aparut la inceputul anilor '50, iar in anii '60 a inceput sa se utilizeze si in tarile din Europa Occidentala, in primul rand, in Franta, Italia, Elvetia, Austria, ulterior in tari asiatice, precum Japonia, Coreea de Sud si in alte tari, in cazurile in care lipsa de capital se compensa din contul imprumuturilor. [13, p.82]
Este indubitabil faptul ca, industria americana de leasing este cea mai veche si mai dezvoltata din lume. Aceasta stare a fost influentata, in mod semnificativ, de politica fiscala practicata de aceasta tara. Impactul legii speciale in materie de taxe, Economic Recovery Tax Act din 1981, demonstreaza masura in care politica de taxe influenteaza fondul si forma operatiilor de leasing. [66, p.42] Legislatia anterioara din domeniul taxelor penaliza locatorul, care, prin contract permitea locatarului sa cumpere echipamentul inchiriat la sfarsitul termenului de inchiriere, contra unei sume nerezonabil de mici si impunea dispozitii contractuale cu privire la pret, care trebuiau sa reflecte valoarea de piata a bunului.
Potrivit noilor reglementari, aceste dispozitii au devenit mai flexibile si au lasat mai mult loc manifestarii libertatii de vointa a partilor implicate in operatiunea de leasing.
Cresterea spectaculoasa a tranzactiilor de leasing se datoreaza exclusiv dispozitiilor flexibile aplicabile operatiunilor de leasing prin reglementarile introduse prin Economic Recovery Tax Act. Autoritatile fiscale ale Statelor Unite au adoptat unele principii de reglementare a operatiilor de leasing concretizate in asa-numitele "safe harbour ".[66, p.43]
In practica americana, s-a demonstrat importanta pe care o are fluxul de numerar. Fluxul de numerar reprezinta o componenta esentiala a oricarei decizii investitionale, din acest punct de vedere leasingul oferind un avantaj major, comparativ cu o cumparare directa a unui activ.
Astfel, investitorul nu isi imobilizeaza deodata fondurile proprii pentru achizitionarea acelui activ, ci va plati ratele de leasing in timp, fluxul sau de numerar nefiind astfel influentat negativ in momentul achizitionarii activului cu toata valoarea acestuia, ci in timp, treptat, pe masura platilor de leasing.
In al doilea rand, este necesara evidentierea impactului uzurii morale, adica pierderile datorate tehnologiilor necorespunzatoare din punct de vedere tehnologic. Datorita faptului ca profitul este generat, in principal, de utilizarea echipamentului, clientii care detin un echipament cu o vechime de peste doi-trei ani pot sa il reinnoiasca, leasingul oferind aceasta oportunitate.
Cerintele financiare mai putin stringente reprezinta, de asemenea, un motiv important pentru cei care aleg leasingul. Specialistii apreciaza ca bancile, spre deosebire de societatile de leasing care sunt mult mai maleabile, prefera sa lucreze cu sume mari pentru care solicita garantii solide, toate acestea dupa o serie de analize riguroase care, de asemenea, necesita mult timp.
Al patrulea motiv pentru care este ales leasingul este acela ca firmele de leasing sunt mult mai flexibile decat bancile. Companiile de leasing sunt familiarizate cu echipamentul, in multe dintre cazuri, nisele in care aceste firme activeaza nefiind intelese nici macar de celelalte firme de leasing.
In Regatul Unit al Marii Britanii, legislatia civila prezinta unele lacune in ceea ce priveste leasingul, acesta fiind reglementat in legislatia contabila prin "United Kingdom Consumer Credit Act" infiintata in 1974. Leasingul, in aceasta tara, nu este privit ca fiind un contract comercial viabil, in cele mai multe cazuri capitalul alocat de companii este redus de la 100% la 25 %.
Operatia de leasing este cunoscuta drept "double-dip" lease. Aceasta forma de leasing consta in faptul ca finantatorul britanic ofera in locatiune un bun unui utilizator din Statele Unite ale Americii. Finantatorul isi pastreaza titlul de proprietate, fiind indreptatit sa acorde 25% "creditdip no.1". Cu toate acestea, daca utilizatorul american opteaza pentru reinnoirea contractului la valoarea nominala, va fi considerat, de autoritatile fiscale americane, adevaratul proprietar al bunului si va putea sa pretinda investirea taxei de "credit-dip no.2". Astfel, reglementarea autoritatilor fiscale din ambele state este contradictorie. [69, p.104]
Finantatorul britanic este considerat adevaratul proprietar al bunului, in timp ce organele fiscale ale Statelor Unite ale Americii il considera pe utilizatorul american proprietarul de drept.
Piata leasingului in tarile din UE. Caracterul modern al leasingului, ca o importanta metoda noua de finantare, dateaza mai ales din perioada celui de-al II-lea Razboi Mondial, cand s-a dezvoltat o adevarata industrie a acestor operatiuni si au fost create societati independente de leasing. Aceste firme aveau un rol analog cu cel al bancilor si altor institutii financiare independente, dar actionau mai ales prin cumparare urmata de inchirierea echipamentului catre clientii lor, decat prin imprumutarea acestora cu bani, pentru ca ei, mai tarziu pot sa-l cumpere.
In ultimele decenii, nivelul leasingului in tarile din Uniunea Europeana se caracterizeaza printr-o dinamica ascendenta de dezvoltare, avand o structura flexibila in ceea ce priveste domeniile de aplicare. Intre anii 1994 si 2004, sectorul leasingului a inregistrat o dinamica de dezvoltare ascendenta, cu rate medii de crestere anuala de 9%. Desi leasingul ramane un sector care inregistreaza rezultate mult mai bune decat economia in ansamblu, downswingul general a influentat negativ dezvoltarea recenta a acestui sector. [13, p. 93,96].
Leaseurope reprezinta industria de leasing din Europa, federatia avand 30 de membri ce reprezinta tari, precum Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Slovenia, Marea Britanie, Spania si altele. In ceea ce priveste piata de leasing din Romania, observam ca sectorul de leasing din Romania a crescut in anul 2005 aproximativ cu 30,96% fata de anul 2004.
Conform datelor anuale a Asociatiei Europene de Leasing, noile afaceri de leasing au atins cifra de 262 miliarde Euro, considerandu-se cea mai mare piata de leasing din lume. Afacerile noi de leasing au generat o crestere de 14 % fata de anul 2004 (tabelul 1.3.1).
Tabelul 1.3.1
Piata Uniunii Europene a serviciilor de leasing se caracterizeaza printr-o concentrare teritoriala considerabila. Astfel, Marea Britanie, Germania, Italia si Franta detin 80% din volumul total al industriei de leasing.
Regimul juridic, circumstantele si taxele aplicabile de la tara la tara au facut ca operatiunile de leasing sa fie, mai mult sau mai putin, folosite in unele tari decat in altele. Aceste criterii au influentat si firmele de leasing.
In fiecare tara, reglementarea activitatii de leasing are particularitatile sale. Acolo unde leasingul este o functie specifica a bancilor (Italia, Franta, Grecia, Portugalia, Spania), acestea reglementeaza nu numai activitatea bancara, dar ele controleaza si tranzactia de leasing. In Marea Britanie si in Germania, bancile controleaza doar tranzactiile de leasing, care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate departamental. In Franta, intreaga activitate de leasing este strict reglementata de catre stat, ca si activitatea bancara. In alte tari, gestiunea activitatii de leasing, in comparatie cu operatiunile bancare, este simplificata considerabil.
In anii '60, perioada cu cel mai inalt ritm de crestere economica, nevoia tot mai mare de capital pentru investitii a firmelor japoneze, in raport cu ritmul lent de crestere in furnizarea capitalului da nastere unui nou mijloc de finantare, leasingul, care curand a ajuns sa finanteze investitii la o scara mult mai mare decat s-a estimat vreodata. Curand, o mare varietate de firme s-au angajat in domeniul leasingului: banci locale, case de comert, firme producatoare si altele. La mijlocul anilor '70, industria de leasing japoneza, in mare masura, avea caracteristicile pe care le are si
astazi.
Piata leasingului in Rusia. Cu toate ca exista o mare cerere pentru introducerea de echipamente moderne, prezentand o piata semnificativa pentru toate ramurile: telecomunicatii, agricultura, manufacturiera, petroliera, calculatoare, mijloace de transport, Rusia are numeroase probleme la nivelul macroeconomic, care reduc dinamica dezvoltarii leasingului pe piata acestei tari. [63, p. 101-113; 69, p. 119]
Luand in considerare particularitatile reglementarii relatiilor de leasing in diverse tari, constatam ca leasingul se trateaza in mod diferit, insa, indiferent de diferentele in normele juridice, precum si de apreciere a explicarii leasingului, particularitatile esentiale, din punct de vedere juridic, pot fi determinate la fel. Din aceste consider considerente, operatiunile de leasing au fost foarte repede introduse in practica relatiilor internationale.
CONCLUZII
Experienta evolutiei pietei de leasing, in tarile cu economie dezvoltata, demonstreaza ca factorii de baza care asigura o ascensiune continua a serviciilor de leasing sunt uzura accelerata a activelor care formeaza obiectul leasingului si sustinerea complexa din partea statului.
Reglementarea raporturilor de leasing, in unele state europene, se efectueaza printr-un cadru legislativ distinct, sau cadrul legal este determinat de Codul civil si de legile care reglementeaza activitatea antreprenoriala, iar, in plan institutional, companiile de leasing sunt constituite in asociatii nationale de leasing, in plan continental si regional, in diferite asociatii.
Incidenta semnificativa a fiscalitatii asupra activitatii agentilor economici impune acestora gasirea unor directii de diminuare a impactului fiscal asupra veniturilor investitorilor. In acest context, leasingul poate constitui o solutie, in ceea ce priveste achizitionarea de echipamente, autovehicule etc. Principalul argument il reprezinta compatibilizarea fluxului denumerar cu cheltuielile deductibile astfel, incat profitul obtinut de companie sa fie acoperit in mod satisfacator de lichiditatile firmei.
Factorii stimulatori ai dezvoltarii leasingului constituie avantaje fiscale, in comparatie cu creditarea bancara (uzura accelerata, inclusiv atribuirea platilor de leasing la costuri de productie etc.), modalitatea accesibila de finantare a mijloacelor fixe, precum si riscurile moderate pentru vanzatorii de automobile si utilaje fabricate de producatorii autohtoni.
Noua lege cu privire la leasing confera dreptul de a beneficia de operatiile de leasing atat persoanelor juridice, cat si celor fizice. Legea simplifica procedura de rambursare a activelor livrate in leasing, dar neachitat in termenul prevazut: actualmente, astfel se efectueaza in decurs de cinci zile, conform unei proceduri prevazute de Codul de Procedura Penala. Totodata, barierele principale pentru extinderea acestor afaceri sunt caracterul contradictoriu al cadrului normativ si legislativ ale leasingului, costul inalt al tranzactiilor de leasing, ca urmare a aplicarii TVA si taxelorvamale, subdezvoltarea infrastructurii de asigurari a activitatii de leasing.
In Republica Moldova, principalele active finantate prin leasing financiar sunt mijloacele de transport si utilajul agricol, avand impact pozitiv in dezvoltarea industriei, agriculturii, transportului, modernizarii mijloacelor de productie etc.
Metodele existente de calculare a uzurii in conditiile costului mare al obiectelor de leasing si costului relativ ridicat pentru dobanzile la credite limiteaza sferele de aplicare a leasingului in Moldova, precum si reduce capacitatea lui de a deveni un factor investitional principal in renovarea echipamentelor, utilajelor si tehnologiilor din sectorul real al economiei.
BIBLIOGRAFIA
I. ACTE NORMATIVE, PUBLICATII DE DOCUMENTE
1. Conventia privind
leasingul financiar
international, adoptata
2. Conventia cu privire la
leasingul interstatal, adoptata
3. Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29.07.1994 //Monitorul Oficial al RM nr.1din 12.08.1994.
4. Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002 //Monitorul Oficial al RM nr. 82-86/661 din 22.06.2002.
5. Codul de procedura civila Republicii Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003 //Monitorul Oficial al RM nr.111-115/451 din 12.06.2003.
6. Codului Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 - XIII din 24.04.1997 //Monitorul Oficial al RM nr. 62/522 din 18.09.1997.
7. Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07.2000 //Monitorul Oficial al RM nr. 160-162/1201 din 23.12.2000.
8. Codului Navigatiei Maritime Comerciale al Republicii Moldova, aprobat prin Legea Republicii Moldova nr. 599 - XIV din 30.09.1999 //Monitorul Oficial al RM nr. 1-4/2 din 11.01.2001.
9. Legea Republicii Moldova cu privire la leasing, nr. 731 din 15.02.1996 (abrogata)
//Monitorul Oficial al RM nr. 49-50/461 din 25.07.1996.
II. MONOGRAFII, TRATATE, MANUALE
29. Achim Monica Violeta. Leasing: o afacere de succes: concept, derulare, contabilitate, eficienta. - Bucuresti: Editura Economica, 2005. - 541 pag.
30. Avornic Gh. Teoria generala a dreptului. - Chisinau: Cartier, 2004. - 656 pag.
31. Baies Sergiu, Rosca Nicolae. Drept civil. Partea generala. Persoana fizica. Persoana juridica. - Chisinau, 2004. - 461 pag.
32. Baiesu A., Rotari Al., Alexa O. Dreptul comertului international Note de curs. -
Chisinau: Cartdidact, 1998. - 290 pag.58. Blak's Law Dictionary, Seventh Edition/Editor in Chief Bryan A. Garner. - West Group.- 1810 pag.
33. Bruma I., Cobzari L., Leasingul financiar si perspectivele lui in Republica Moldova - Analele USM, Volumul II, Chisinau, 2003.
34. Бодюл Т.Д. Право интеллектуальной собственности в Республике Молдова. Часть 1 (промышленная собственность) учебник. - Кишинев, 2000. - 364 стр.
34. Бочков В.Е., Демин Ю.Н., Кацыв Д.П. Международная практика лизинга. -
Москва: МГИУ, 2002. - стр.341.
35. Clocotici G., Gheorghiu Ch. Operatiunile de leasing Bucuresti Editura Lumina Lex, 2000. - 264 pag
36. Cristian Gavalda, Jean Stoufflet. Droit bancare. Institutions - Comptes - Oparations -Services. - Paris: Litec, 1994. - pag.554.
37. Брагинский М.И., Витрянский В.В. Договорное право Книга вторая. - М.: Статут, 2004. - 796 стр.
38. Dan Brudascu. Dictionar englez-roman pentru juristi. - Cluj-Napoca: Editura Sedan, 2002. - 499 pag.
