|
|
|
Principiile bugetului Uniunii Europene
Bugetul comunitatii europene respecta regulile generale care se aplica si in statele membre, avand ca scop asigurarea transparentei veniturilor si cheltuielilor in procesul luarii deciziilor si a claritatii in monitorizarea si controlul executiei bugetului pentru protejarea intereselor financiare ale UE.
Aplicarea dreptului bugetar si procedura elaborarii, aprobarii, executarii si incheierii bugetului comunitar sunt generate de anumite principii, in doctrina moderna a finantelor publice, sunt unanim admise urmatoarele:
Anualitatea bugetului; unitatea bugetului; universalitatea bugetara; echilibrul bugetului si speciliazarea bugetara.
In acord cu doctrina moderna, aceste principii sunt consacrate si in Regulamentul financiar al comunitatii europene . Bugetul aprobat de CE are prevazut deasemeni si un capitol distinct privind publicitatea bugetului in Jurnalul oficial al UE.
Principiul anualitatea bugetului.Presupune operatiunile bugetare care se vor derula, in timpul exercitiului bugetar, in comunitatea europena acesta se intinde in intervalul 1 ianuarie- 31 decembrie.Veniturile care trebuiesc incasate in anul financiar curent si nu s-au incasat in acel an se face venit la bugetul anului urmator. Orice impozit si taxa prevazut a se plati in anul financiar curent si neonorat se anuleaza la finele anului respectiv.
Exceptii pot exista spre exemplu in cazul in care baza legala pentru o anumita cheltuiala a fost adoptata spre sfarstul anului, iar cheltuiala nu a mai putut fi angajata si plata efectuata pana la finele anului financiar curent se poate aproba transferarea cheltuielii respective in bugetul aferent anului urmator.
De precizat ca, multe proiecte si actiuni UE se desfasoara pe o perioada mai mare de un an calendaristic. Pentru asigurarea disciplinei financiare, respectiv a incadrarii in limita resurselor de finantare disponibile si a comunitatii. De altfel UE foloseste pe termen mediu, instrumentul "perspectiva financiara".
In scopul racordarii proiectelor si actiunilor multi-anuale la buget, care se refera la un anumit an financiar, in practica UE se folosesc doua concepte de cheltuieli: "limita de angajare a cheltuielilor" si "limita de plati". Limita de angajare a cheltuielilor reprezinta marimea tuturor obligatiilor decurgand dintr-un proiect cu o perioada de executare mai mare de un an, care revine anului financiar pentru care se elaboreaza bugetul.
Limita de plati reprezinta suma inscrisa in buget pentru proiectul respectiv. De exemplu, o cheltuiala poate fi angajata in anul financiar pentru care se intocmeste bugetul dar plata catre creditor poate fi efectuata doar partial in anul respectiv, dupa cum o plata poate fi facuta in contul unei cheltuieli angajate in exercitiul financiar anterior.
Unitatea bugetara impune ca toate veniturile si cheltuielile bugetului UE sa fie cuprinse intr-un singur document. De la acest principiu sunt de mentionat doua exceptii:
Au fost create aranjamente financiare speciale pentru anumite activitati in domeniul politicii comune externe si de securitate, al Fondului european de dezvoltare. In aceste cazuri, anumite venituri (ajutoare, donatii s.a ) sunt folosite direct pentru activitatile respective fara a mai fi inscrise in bugetul UE. Agentiile europene (organisme descentralizate ale UE au proprile bugete care sunt alimentate cu transferuri din bugetul UE.
Asemeni principiului anualitatii, in literatura contemporana a finantelor publice se apreciaza ca principiul unitatii bugetare se sprijina pe doua genuri de motivatii unele financiare, altele politice.
Principiul universalitatea bugetului In practica UE sunt respectate doua reguli bugetare:
(1) neafectarea veniturilor bugetare, adica o data varsate la bugetul UE, aceste venituri se depersonalizeaza, fiind folosite in totalitatea lor la finantarea tuturor cheltuielilor;
(2) prezentarea bugetului in forma bruta, respectiv inscrierea veniturilor si cheltuielilor in sume toate, fara compensari si omisiuni.
In aplicarea acestui principiu, apar execeptii. Anumite venituri sun afectate direct finantarii unor programe de cercetare, iar unele tari fac donatii in mod expres pentru finantarea unor politici specifice, ca de exemplu ajutoarele umanitare.
Principiul echilibrului bugetar. In cazul UE este strict respectat, in sensul ca veniturile sunt egale cu cheltuielile sau mai mari. UE nu este autorizata sa se imprumute pentru finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul UE. In consecinta situatia normala pentru executia bugetului este surplusul de venituri asupra cheltuielilor, care este preluat obligatoriu in bugetul pe anul urmator.
Ca atare, in bugetul UE nu se refelecta operatiunile de imprumut pe care comunitatea europeana sau instiutii ale UE sunt autorizate prin tratat sa le faca (de exemplu, imprumuturi acordate unor state membre si tari candidate pentru sustinerea balantei de plati).
Aceasta particularitate in aplicarea principiului echilibrului bugetar in cazul UE reprezinta cea mai importanta deosebire fata de bugetele din statele membre, unde existenta deficitelor este uzuala.
Cel mai reusit buget este cel care se apropie de deficit, degajand insa un execedent simbolic .
Principiul specializarii bugetare impune inscrierea in bugetul UE a veniturilor bugetare pe categorii stabilite dupa provenienta, in raport cu specificul surselor si a cheltuielilor dupa destinatie, potrivit clasificatiei bugetare. In acest sens sunt eliminate confuziile in procesul deciziei bugetare si a executarii acesteia. Clasificatia bugetara folosita de catre UE cuprinde sectiuni, tiluri, capitole si alienate
