|
|
|
EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI IN PERIOADA 1989-1999 SI POSIBILITATILE ROMANIEI DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANA
1 PRODUSUL INTERN BRUT
Dupa 10 ani de la declansarea tranzitiei la economia de piata, nivelul relativ al produsului intern brut difera de la o tara la alta si reflecta eficienta
masurilor promovate de tarile respective. De regula, volumul fizic al produsului intern brut este mai mic decat la inceputul perioadei si a condus la adancirea decalajelor fata de tarile UE, aflate in progres evident. Pentru a stabilii o prima opinie despre aceste decalaje elocvente sunt datele din tabelul nr.14.
Datele indica doua procese diametral opuse. Pe de o parte tarile UE care, in intervalul 1989-1998 au inregistrat o crestere medie a produsului intern brut cu 19%; cresteri superioare au avut loc in tarile mai mici, inclusiv in cele mai putin dezvoltate. A se vedea in acest sens sporul PIB cu 26,9% in Portugalia, cu 21,9% in Spania si cresterea record de 83,9% in Irlanda. De asemenea, Germania, de departe cea mai mare tara europeana, s-a afirmat si in aceasta perioada ca principala locomotiva a UE. Concomitent cu integrarea si structurarea fostei economii socialiste est-germane, in intervalul amintit produsul intern brut al Germaniei a crescut cu 22,6%, procent superior fata de cel mediu din Uniunea Europeana.
Pe de alta parte, in majoritatea tarilor candidate la UE, produsul intern brut in 1998 este inferior celui din 1989. In Romania, spre exemplu, volumul fizic al PIB este cu 23,9% mai mic, fapt ce a indus un decalaj in crestere fata de tarile UE. Daca avem in vedere ca in Romania produsul intern brut a cazut in 1999 cu circa 3,6%, iar in tarile UE a avut loc o crestere de circa 1,9%, decalajul produsului intern brut pe locuitor dintre UE si Romania a crescut in deceniul 1989-1999 de la 4,5:1 la 5,5:1.
Tabelul nr.14
Indicele produsului intern brut in tarile UE si tarile candidate la UE in 1998 fata de 1989
-procente-
TARI UE
1998/1989
TARILE CANDIDATE LA UE
1998/1989
UE-TOTAL
119,0
ROMANIA
76,1
FRANTA
115,1
BULGARIA
69,0
GERMANIA
122,6
R.CEHA
95,3
ITALIA
112,2
POLONIA
117,1
REGATUL UNIT
118,1
SLOVACIA
99,8
AUSTRIA
123,8
SLOVENIA
100,4
BELGIA
118,8
UNGARIA
95,3
DANEMARCA
125,1
ESTONIA
79,4
FINLANDA
112,2
LUTONIA
59,3
GRECIA
117,3
LITUANIA
66,2
IRLANDA
183,9
LUXEMBURG
151,9
OLANDA
128,0
PORTUGALIA
126,6
SPANIA
121,9
SUEDIA
113,0
Indicele produsului intern brut este sensibil mai mic si in alte tari europene candidate la Uniune -in Bulgaria cu 31% si in celelalte trei tari baltice, in medie cu 33,5%. In celelalte tari insa - Republica Ceha, Ungaria, Slovacia si Slovenia produsul intern brut din 1998 era practic apropiat sau asemanator cu cel din 1989, iar in Polonia a fost cu 17,1% mai mare. Datele arata, totodata, ca in ultimul timp majoritatea tarilor central si est -europene
s-au inscris pe un trend constant de crestere economica, unele din 1992-1993 ca, Polonia, Ungaria si R.Ceha, altele din 1995 ca, Estonia, Letonia si Lituania.
Romania prezinta o situatie aparte, dupa o crestere a PIB in fiecare an in intervalul 1993-1996 a urmat o scadere, de asemenea, in fiecare an a indicatorului in intervalul 1997-1999 si prognozele obtinute arata ca abia in anul 2000 se va stopa scaderea si se va relua cresterea economica. Bulgaria a avut o situatie asemanatoare, in 1996 si 1997 cand a inregistrat o scadere a PIB, dar din 1998 indicatorul respectiv cunoaste o anumita crestere.
Eficienta masurilor de reforma din tarile in tranzitie rezulta si din evolutia altor indicatori.
2 PRODUCTIA GLOBALA INDUSTRIALA
In cazul productiei globale ne referim, in primul rand, la evolutia productiei industriale, intrucat prin ponderea ei ridicata in economia tuturor tarilor, are o influenta majora asupra dinamicii PIB. Astfel, in timp ce in Romania productia industriala reprezenta in 1998 numai 46,3% din cea a anului in 1989, in tarile central europene aceasta a fost de 98,2%, cu precizarea ca in Polonia nivelul a atins 118,6%, in Ungaria 103,2%, in R.Ceha si Slovacia aproape 80% si in Slovenia 75,9%. Fara indoiala, volumul fizic mai mare al productiei industriale in tarile mentionate mai sus reflecta un grad superior de restructurare si de adaptare a agentilor economici la cerintele economice libere de piata.
3 FORMAREA BRUTA A CAPITALULUI FIX
Ca factor esential al restructurarii si modernizarii productiei, formarea bruta a capitalului fix a avut o evolutie destul de sinuoasa in Romania. Comparativ cu 1989, nivelul real al indicatorului a scazut brusc in urmatorii doi ani, astfel ca in 1992 a ajuns la numai 44,0%; a urmat o crestere lenta in 1996, cand nivelul indicatorului a fost de 72,2%, dupa care a scazut din nou. In 1998 formarea bruta a capitalului nu reprezinta decat 57,4% din valoarea anului 1989. Cu cheltuieli anuale pentru fondurile fixe reduse al jumatate, respectiv cu perioada prerevolutionara, este dificil sa se relanseze cresterea economica si sa se atinga intr-un timp scurt nivelul produsului intern brut si al productiei industriale din 1989.
In Bulgaria nivelul indicatorului este chiar mai mic decat in Romania (44,1% in 1997). Spre deosebire de situatiile amintite, in celelalte tari candidate la UE formarea bruta a capitalului fix a atins volumul real din 1989 si chiar l-a depasit, in R.Ceha din 1995, in Polonia din 1996 si in Ungaria si Slovacia din 1997. Spre exemplu in R.Ceha, Ungaria si Polonia indicele formarii brute a capitalului fix a fost de 115% in 1998 fata de 1989.
Strans legat de aceste aspecte esentiale ale economiei reale, sunt demne de semnalat inca doua situatii:
-cheltuielile aferente consumului curent total al societatilor romanesti din 1998 sunt mai mari decat cu 10 ani in urma. In termeni reali, in 1998 ele au fost cu 4,1% superioare celor din 1989. Fenomenul privind devansarea dinamicii procesului intern brut de catre dinamica consumului se manifesta si in alte tari candidate la UE, dar intensitatea acesteia este mai redusa decat in cazul tarii noastre.
-economiile interne brute (diferenta dintre PIB si consumul total) au o rata foarte scazuta in Romania (14% in 1997), tara noastra plasandu-se pe penultimul loc in cadrul tarilor europene candidate la Uniune, dupa noi aflandu-se Letonia cu o rata a economisirii de 10%.In celelalte tari indicatorul are dimensiuni mai mari: in R.Ceha si Slovacia 28%, Ungaria 27% si Slovenia 23%, fapt ce le permite sa aloce fonduri mai mari pentru investitii, cea mai puternica parghie a cresterii economice.
4 INVESTITII DIRECTE DE CAPITAL STRAIN
Capitalul strain are dimensiuni considerabil mai mari in Ungaria, R.Ceha si Polonia si mai mici in Romania, Bulgaria si Slovacia.
-milioane dolari-
TARA/ANII
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
ROMANIA
37
73
94
341
419
263
1215
2031
BULGARIA
4
56
42
40
105
90
103
505
401
R.CEHA
180
513
1004
654
869
2562
1428
1300
2540
POLONIA
88
117
284
580
542
1134
2768
3077
5129
UNGARIA
311
1459
1471
2339
1146
4453
1983
2085
1935
SLOVACIA
18
82
100
134
170
157
206
161
508
SLOVENIA
4
65
111
113
128
176
286
321
165
ESTONIA
58
160
225
205
150
267
571
LETONIA
43
45
214
180
382
525
274
LITUANIA
10
30
31
73
152
355
926
Din volumul investitiilor straine pe locuitor in intervalul 1990-1998 pe primele locuri se afla Ungaria cu 1692 de dolari, R.Ceha cu 1072 de dolari, Slovenia cu 645 dolari si tarile baltice cu aproximativ 640 dolari. In Polonia investitiile directe de capital strain pe locuitor au fost de 355 dolari.
In Romania nivelul indicatorului este de numai 198 dolari si in Bulgaria de 163 dolari. Dupa cum rezulta din cifre, investitorii straini ocolesc Romania si Bulgaria, ca efect, probabil, al pozitiei lor geografice si a lipsei de incredere in stabilitatea politica si economica din tarile respective. Fara indoiala, efectele nu pot fi decat negative in planul asimularii tehnologiilor de productie moderne, a managementului unitatilor economice si a integrarii eficiente in relatiile economice internationale.
5 BALANTA CONTULUI CURENT
Toate tarile central si est-europene candidate la UE inregistreaza un deficit insemnat in balanta contului curent. Dar, in timp ce in R.Ceha, Ungaria si Slovenia deficitul este in scadere, in Polonia, Romania si Slovacia deficitul este in crestere. Pentru anul 1998 volumul deficitului si proportia lui fata de produsul intern brut sunt redate in tabelul nr.16 (de mentionat ca procentele sunt calculate prin raportarea soldului negativ al contului curent al produsul intern brut din 1997).
TARA
MILIOANE USD
% DIN PIB
ROMANIA
-3010
-8,6
BULGARIA
-252
-2,5
R.CEHA
-1046
-2,0
POLONIA
-6858
-5,1
UNGARIA
-2298
-5,0
SLOVACIA
-2059
-10,6
SLOVENIA
-4
-0,0
ESTONIA
-447
-9,5
LETONIA
-713
-12,9
LITUANIA
-1298
-13,5
Comparativ cu celelalte tari candidate la UE, in Romania deficitul balantei contului curent este foarte mare atat ca marime absoluta, cat si ca proportie in PIB. In conditiile unor investitii directe de capital strain scazute, deficitul contului curent contribuie, pe de o parte, la cresterea datoriei externe si, pe de alta parte, la devalorizarea leului in raport cu dolarul SUA si alte valute.
6 SOMAJUL
Restructurarea productiei sociale in deosebi a industriei a generat un somaj ridicat in majoritatea tarilor central si est-europene, cu deosebire in Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria unde, in anii 1994-1998, rata somajului a inregistrat o oscilatie de regula, intre 10 si 15%.
Rate mai scazute de somaj s-au inregistrat in R.Ceha (intre 2,9 si 7,5%) si tarile baltice ( in medie intre 5,3 si 7,3%). Sub acest aspect, Romania ocupa o pozitie intermediara: rata somajului a fost relativ mai mare in primii ani ai tranzitiei (10,9% in 1994), dupa care a cunoscut o anumita reducere (6,6% in 1996), pentru ca in ultimul timp somajul sa se inscrie, din nou, pe o curba crescatoare (8,8% in 1997, 10,3% in 1998 si 11,3% in iunie 1999).
Cifrele invocate nu conduc la o concluzie categorica privind relatia dintre mersul reformei si rata somajului: In R.Ceha, spre exemplu, apreciata ca fiind mai avansata pe calea economiei libere de piata, rata somajului a avut un nivel relativ scazut in aproape toti anii tranzitiei. In schimb, in alte tari ca Polonia care a facut, de asemenea, pasi mari in directia economiei de piata, rata somajului a avut constant niveluri ridicate (rata maxima a fost de 16,0% in 1994).
7 INFLATIA
Tranzitia la economia de piata a fost insotita de o inflatie foarte mare, galopanta, mai ales in primii ani cand s-au liberalizat preturile si s-a trecut la formarea lor pe baza cererii si ofertei. De la o inflatie cu trei chiar patru cifre in Slovenia si tarile baltice, rata inflatiei este masurata, in prezent, cu doua sau o singura cifra. Ritmurile anuale ale cresterii preturilor de consum sunt prezentate in tabelul urmator.
Preturile de consum in tarile europene candidate la UE, 1989-1998 (media anuala, cresterea procentuala fata de anul precedent)
-procente-
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
ROMANIA
1,1
5,1
170,2
210,4
256,1
136,7
32,3
38,8
154,8
59,1
BULGARIA
6,4
23,8
338,5
91,3
72,9
96,2
62,1
123,1
1082,6
22,2
R.CEHA
1,4
9,9
56,7
11,1
20,8
10,0
9,1
8,9
8,4
10,6
POLONIA
264,3
585,8
70,3
45,3
36,9
33,2
28,1
19,8
15,1
11,7
UNGARIA
17,0
28,9
35,0
23,0
22,6
19,1
28,5
23,6
18,4
14,2
SLOVACIA
1,3
10,4
61,2
10,2
23,1
13,4
10,0
6,0
6,2
6,7
SLOVENIA
1285,3
551,6
115,0
207,3
31,7
21,0
13,5
9,9
8,4
7,9
ESTONIA
4,0
18,0
202,0
1078,2
89,6
47,9
28,9
23,1
11,1
10,6
LETONIA
5,2
10,9
172,2
951,2
109,1
35,7
25,0
17,7
8,5
4,7
LITUANIA
2,1
9,1
216,4
1020,5
410,1
72,0
39,5
24,7
8,8
5,1
In Polonia, cresterea preturilor de consum a avut un nivel maxim in 1990, dupa care cresterea a fost din ce in ce mai mica, in 1998 inregistrandu-se o inflatie de 11,7%. In R.Ceha si Ungaria inflatia a avut dimensiuni mai mari, cu numai doua cifre, ratele fiind de 56,7% in R.Ceha si de 35% in Ungaria, in 1991. Ulterior rata inflatiei s-a redus de la un an la altul si in 1998 marimea ei a fost de 10,6% si respectiv 14,2%.
Ca si in cazul altor indicatori, in Romania rata inflatiei a avut o evolutie care a atins niveluri ridicate cu trei cifre in anii 1991-1994, marimea maxima fiind 256,1% in 1993; a urmat o scadere in 1995 si 1996, cu rate de 32,3% si 38,8%, dupa care cresterea preturilor de consum a atins din nou cote ridicate:154,8% in 1997; 59,1% in 1998, iar pentru anul 1999 cresterea a depasit 55%.
Bulgaria prezinta, de asemenea, o experienta aparte. Nivelul maxim al cresterii preturilor de consum de 338,5% a fost atins in 1991, au urmat patru ani de crestere mai scazuta a preturilor (intre 62,1% si 36,2%), pentru ca in 1996 si 1997 rata inflatiei sa sara la 123,1% si respectiv, la cifra record de 1082,6%. In urma acestei cresteri soc a preturilor de consum, rata inflatiei s-a redus la 22,2% in 1998 si se pare ca aceasta tendinta va continua.
Evolutiile care au intervenit in rata inflatiei din Romania isi au sursa in ritmul lent in care au fost liberalizate preturile si in existenta unor puternice dezechilibre macroeconomice (bugetul consolidat, balanta comertului exterior si a contului curent).Rata ridicata a inflatiei din Romania a fost generata, in acelasi timp, de existenta unor puternice pozitii monopoliste in sectoare vitale ale economiei (ROMTELECOM, CONEL, ROMGAZ, SNCFR etc), ca si de existenta unor mari intreprinderi care inregistreaza pierderi si, intr-un fel sau altul, au primit sau mai primesc inca subventii de la bugetul statului.
"Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru structural monetaro-real, care exprima existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt ce atenueaza deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general, ca si cresterea durabila si generalizata a preturilor."[1]
Deci inflatia este perceputa de catre populatie ca un fenomen negativ (de altfel si somajul este privit ca avand, exclusiv, efecte negative),dar aceasta reprezinta, atat timp cat se afla in anumite granite fixe si perfect controlate, un impuls al cresterii economice. Daca granitele amintite sunt depasite, inflatia se transforma dintr-un factor stimulator intr-unul cu efecte perverse atat pentru agentii economici care actioneaza in economia nationala cat si pentru populatie.
Pentru populatie inflatia este cea care distruge puterea de cumparare a economiilor, banilor, hartiilor de valoare, conturilor de economii, pensiilor etc. Aceasta se intampla pentru ca ele nu sunt indexabile cu rata inflatiei. Conform unor studii de caz, in conditii de inflatie, pierd, de regula, mai mult varstnicii decat persoanele tinere pentru ca cei dintai detin mai multe active nominale care sunt mai vulnerabile in fata procesului inflationist (chiar daca unele ajutoare sociale si rente sunt de regula indexate, pierderea tot ramane).
In Romania procesul inflationist s-a declansat odata cu prima liberalizare a preturilor ce a avut loc in noiembrie 1990. Acest lucru nu inseamna insa ca pana atunci tara noastra nu a cunoscut inflatie. Pana in anul 1990 insa, economia a functionat pe bazele unui sistem centralizat la maximum, cu subventionari si efectuari de investitii care nu aveau legatura cu nici o logica economica. In acelasi timp se practicau preturi "dictate", rigide, care nu luau in calcul raportul dintre cererea si oferta de pe piata, iar de multe ori pretul era mai mic decat costul bunurilor.
Aceasta stare de lucruri a facut ca, odata cu trecerea Romaniei la economia de piata, intervenita dupa decembrie 1989, (teoretic doar, datorita faptului ca raporturile libere de pe piata sau manifestat mult mai tarziu) sa asistam la o explozie a preturilor, indeosebi la bunurile de consum ale populatiei. Durata si intensitatea procesului inflationist din Romania au avut coordonate mai ridicate fata de celelalte tari care au trecut de la economia de tip centralizat la economia de piata si datorita unui ansamblu de cauze (unele mentionate mai sus) care tin de conditiile obiective de functionare a economiei dar, in special de natura politicii economice promovata de guvernele care s-au succedat la putere.
In circa zece ani de tranzitie inflatia sa manifestat ca un proces aproape in permanenta ascendent doar cu mici intreruperi ale cresterii preturilor, de obicei scaderii care au durat mai putin de doua luni. Semnificativ pentru scaderea inflatiei este doar anul 1994 cand aceasta s-a datorat reluarii cresterii economiei, crestere inregistrata inca din 1993 (desi la un nivel foarte scazut, de numai 1,5%).
Inflatia are totodata efecte asupra mediului de afaceri din tara noastra, dandu-i un grad sporit de incertitudine. Cand cresterea preturilor este considerata si de durata se reduce orizontul temporar al deciziilor agentilor economici. Aceasta se traduce prin faptul ca intreprinzatorii nu se lanseaza in proiecte de investitii ample si de lunga durata, cu risc ridicat. Se prefera investitii cu orizont scurt si risc redus. Inflatia persistenta si generalizati din Romania inhiba procesul de economisire si de investire transformand un numar mare intreprinzatorilor in speculatori, specializati in a cumpara azi mai ieftin si a vinde maine mai scump. S-a ajuns in acest mod ca in Romania cei care produc sa fie din ce in ce mai putini iar cei care se ocupa cu operatiunile comerciale sa devina tot mai numerosi.
In perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana trebuie mentionat faptul ca reducerea inflatiei si reluarea cresterii economice reprezinta obiective primordiale pentru indeplinirea criteriului economic de aderare stabilite de Consiliul European de la Copenhaga, in iunie 1993.
In acest context, nominalizarea Romaniei in recomandarea Comisiei Europene pentru deschiderea negocierilor de aderare in anul 2000 (alaturi de Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta si Slovacia) are in vedere mai ales, progresele obtinute in infaptuirea criteriului politic si contributia pe care a
avut-o, alaturi de celelalte tari in conflictul din Kosovo, conflict care a indus economiei romanesti serioase pagube.
Deschiderea negocierilor este conditionata de promovarea unor masuri adecvate care sa conduca la stabilizarea macroeconomica, componenta esentiala a unei economii de piata viabile.
Comisia Europeana apreciaza ca Romania nu a obtinut progrese majore in realizarea criteriului economic de aderare. "Pe termen mediu, se arata in raportul Comisiei din 1999, Romania nu poate fi luata in considerare drept economie de piata functionala si nu este in stare sa faca fata presiunii competitive si fortelor de piata din interiorul Uniunii Europene".
Nerealizarea de catre Romania a criteriului economic de aderare la Uniunea Europeana, neputinta controlarii procesului inflationist, este strans legata de nivelul scazut al productivitatii muncii si ai altor indicatori economici si sociali, comparativ cu cei din tarile Uniunii Europene si celelalte tari candidate, precum si de involutiile care au avut loc in economia reala, generate de modul in care este gestionata de la economia de comanda la economia de piata.
NICULESCU E.
NICULESCU N.G. ----------"Economie politica-teorie si politica economica
pentru Romania", Editura POLIROM, Iasi,
1998.
2.ALBU LUCIAN LIVIU------"Tranzitia economiei sau tranzitia Stiintei
Economice?", Editura Expert,Bucuresti
, 1998
3.BADITA MARIA
BARON TUDOR
KORKA MIHAI----- ----- ----"Statistica pentru afaceri", Editura Eficient
, Bucuresti, 1998
4.BEGU LIVIU STELIAN------"Statistica internationala", Editura All Beck,
Bucuresti, 1999
5.CIUCUR DUMITRU
GAVRILA ILIE
POPESCU CONSTANTIN--"Economie", Editura Economica,Bucuresti,1999
DIDIER MICHEL-------------"Economia: regulile jocului", Editura Humanitas
Bucuresti, 1998
6.DOBROTA NITA(coordonator)-"Dictionar de economie", Editura
Economica, Bucuresti, 1999
7.DOBROTA NITA----- ----- -----"Economie politica", Editura Economica,
Bucuresti, 1997
8.FRISCH HELMUT-------------"Teorii ale inflatiei",Editura Sedona
Timisoara, 1997
9.IANCU AUREL----- ----- ------"Bazele politicii economice",Editura All Beck
Bucuresti, 1998
10.IGNAT ION
POHOATA ION
CLIPA NICULAI
LUTAC GHEORGHE----"Economie politica", Editura Economica
Bucuresti, 1998
11.ISAIC MANIU ALEXANDRU
KORKA MIHAI
MITRUT CONSTANTIN
VOINEAGU VERGIL--"Statistica", Editura Independenta Economica Braila, 1998
12.ISAIC MANIU ALEXANDRU
MITRUT CONSTANTIN
VOINEAGU VERGIL--------"Statistica pentru managementul afacerilor"
Editura Economica, Bucuresti, 1999
13.LIPSEZ G.RICHARD
CHRZSTAL ALEC-----------"Economie pozitiva", Editura Economica
Bucuresti, 1999
14.POPESCU CONSTANTIN
BABESCU MARIN
CIUCUR DUMITRU
POPESCU ION----------"Echilibrul inaintarii", Editura Eficient, Bucuresti
1998
15.RADOCEA AL.
BOGDAN V----- ----- -------"Inflatie si indexare", Centrul de informare si
Documentare Economica, Bucuresti, 1992
16.RADU VASILE------------"Moneda si politica fiscala", Editura
Uranus, Bucuresti, 1994
17.RADU VASILE------------"Intre echilibru si recensiune", Editura Economica
Bucuresti, 1998
18.SCURTU MARIN---------"Economie", Editura Independenta Economica
Braila, 1999
19.ZAMFIR CATALIN------"Politici sociale in Romania:1990-1998", Editura
Expert, Bucuresti, 1999
*** Adevarul economic
*** Anuarul Statistic al Romaniei, Comisia Nationala de Statistica, 1997 si 1998
*** Buletine statistice lunare si buletine statistice de preturi, 1991-1999, Comisia Nationala de Statistica
*** Piata financiara
*** Tribuna economica
Anexa 1
GRUPA DE PRODUSE
STRTUCTURA (%)
0
1
2
3
Marfuri alimentare-total din care:
40,46
46,70
47,93
Cereale, produse de morarit si planificatie
7,88
8,79
9,04
Legume si conserve de legume
3,28
4,77
6,52
Carne, preparate si conserve din carne
9,24
13,39
11,99
Lapte, branzeturi, unt
4,78
4,66
4,54
Bere, vin, alte bauturi alcoolice
3,75
2,51
2,13
Marfuri nealimentare-total din care:
43,77
40,82
40,32
Imbracaminte
14,64
9,00
7,65
Incaltaminte
4,39
4,76
6,09
Produse de uz casnic
4,80
4,51
2,70
Produse cultural-sportive
4,86
6,30
5,30
Combustibil, lubrifianti
3,28
4,75
5,51
Energie electrica, gaze, incalzire centrala
3,49
3,75
3,44
Sevicii-total din care:
15,77
12,41
11,75
Chirii
1,68
0,15
0,14
Posta, telefon, telegraf
1,29
1,00
1,15
Alimentatie publica
3,84
2,16
1,59
Cinema, teatru,M. Cu invatamantul
0,89
0,63
0,79
Ingrijire medicala
0,21
0,39
0,57
Transport urban
0,77
1,29
0,85
Alte feluri de transport
1,69
1,52
1,48
Anexa 2
Pozitia Romaniei fata de tarile Uniunii Europene si tarile candidate la Uniune
Marimi absolute
Decalaje
Romania=1,0 fata de medie
Romania
Uniunea Europeana
Tari Candidate
Uniunea Europeana
Tari Candidate
1
2
3
4
5
6
1.Produsul national brut (dolari/loc), 1997
a)dolari la cursul pietei
b)dobanzi la paritatea puterii de cumparare
1410
4270
23021
2090
3227
6251
16,3:1
4,7:1
2,3:1
1,5:1
2.Productivitatea sociala a muncii (dolari/persoana activa), 1997
a)dolari la cursul pietei
b)dolari la paritatea puterii de cumparare
2975
9010
49109
42808
6408
12416
16,5:1
4,8:1
2,2:1
1,4:1
3.Valoarea adaugata in industrie (dolari/loc),1997
632
6595
1200
10,4:1
1,9:1
4.Consum energie primara (Kgep/loc),1996
2027
3823
2713
1,9:1
1,3:1
5.Randament la cereale (Kg/ha),1996-1998
2862
5563
3137
1,9:1
1,1:1
6.Randament la lapte de vaca (Kg/vaca), 1997
2912
5229
3486
1,8:1
1,2:1
7.Tractoare (nr/1000 ha)2, 1996
17
81
42
4,8:1
2,5:1
8.Consum ingrasaminte chimice (kg/ha)3, 1995-1997
43
221
78
5,2:1
1,8:1
9.Export(dolari/loc)4, 1997
373
5553
1003
14,9:1
2,7:1
10.Populatia neagricola (%), 1997
63
95
81
1,5:1
1,3:1
11.Populatia urbana (%), 1997
55
78
72
1,4:1
1,3:1
12.Disponibil de proteine animale (gr/loc/zi),1994-1996
39
62
46
1,6:1
1,2:1
13.Disponibil de calorii (nr/loc/zi) 1994-1996
2926
3375
3114
1,2:1
1,1:1
14.Medici (nr/10000/loc), 1997
18
28
26
1,5:1
1,4:1
15.Paturi de spital (nr/10000/loc),1997
74
91
75
1,2:1
1,0:1
16.Elevii in invatamantul secundar (rata neta de inscriere, %), 1996
73
90
81
1,2:1
1,1:1
17.Studentii(rata bruta de inscriere %),1996
23
48
26
2,1:1
1,1:1
18.Aparate TV (nr/1000/loc), 1997
226
556
377
2,5:1
1,7:1
19.Mortalitate infantila (%), 1997
22
5
13
0,2:1
0,2:1
20.Speranta medie de viata (ani), 1997
69
77
72
1,1:1
1,0:1
1. inclusiv electricitate, gaze, apa si constructii;
2. teren arabil plus vii si livezi;
3. teren arabil
4. export de marfuri, fara servicii productive
