Structura sistemului informational al preturilor si tarifelor                                                        

1 Subsistemul informational al preturilor cu ridicata ale produselor industriale

In cadrul subsistemului se urmaresc:

- modificarile nominale ale preturilor cu ridicata prin acte normative, pentru produsele industriale executate in serie sau in masa;

- elemente cuprinse in postcalculatii, comparativ cu cele din antecalculatiile preturilor cu ridicata pentru produsele noi, executate in serie mica, serie mare sau de masa (fac exceptie preturile stabilite pe baza de bareme, serii de preturi sau alte metode similare, precum si preturile produselor de mai mica importanta);

- preturile medii de productie realizate anual la nivel de ramura, pentru produsele industriale si grupele nominalizate.

Pe baza datelor raportate de ministere, de organele de sinteza teritoriale, Comisia Nationala de Statistica va determina indicii de preturi si alti indicatori, intr-o structura corespunzatoare, pentru a se putea caracteriza complex evolutia preturilor cu ridicata. Acestia sunt tratati in continuare.

a) Indicii preturilor cu ridicata ale produselor, calculati pe ansamblul industriei, pe departamente, pe unitati economice, indiferent de natura formei de proprietate. De asemenea, ei se mai calculeaza si pe principalele destinatii: fondul pietei, export. Indicii preturilor cu ridicata se calculeaza in raport cu anul precedent (ca indici in lant), precum si fata de anul de baza (ca indici cu baza fixa). Ei trebuie sa fie corelati cu indicii costurilor si ai acumularilor de bunuri de consum precum si cu indicii preturilor cu amanuntul.

b) Volumul diferentelor valorice rezultate din reducerile sau majorarile preturilor cu ridicata.

Acest indicator constituie un element de calcul pentru indicii preturilor, dar, in acelasi timp este un indicator de sine statator menit sa puna in evidenta influentele la producator si beneficiar, rezultate din majorarile sau reducerile de preturi.

c) Preturile medii anuale al produselor si grupelor de produse industriale nominalizate. Calcularea si analiza acestora are o insemnatate deosebita in luarea deciziilor economice inclusiv pe linie de preturi. Determinarea acestora serveste la identificarea cauzelor cresterii ridicate a preturilor.

2. Subsistemul informational al preturilor de consum si tarifelor populatiei

Baza acestui subsistem informational o formeaza indicii de preturi, care dau expresie cantitativa acestor preturi si reprezinta elemente esentiale pentru determinarea salariilor si a veniturilor reale ale populatiei. Dinamica preturilor cu amanuntul si a tarifelor se exprima cu ajutorul unor indici cum sunt:

a) Indicele preturilor de comercializare in comertul de stat.

El reflecta evolutia preturilor platite de intreaga populatie la cumpararea marfurilor prin comertul de stat. Acest indice serveste ca instrument de aplicare si urmarire a modului in care se infaptuieste politica de preturi, in cazul preturilor de comercializare si, ca element de calcul al salariilor si a veniturilor reale ale populatiei. Indicele se determina pe total marfuri din care: marfuri alimentare (inclusiv alimentatia publica) si marfuri nealimentare. El este un indice de tip Paasche si se calculeaza semestrial si anual, ca indice in lant (fata de semestrul corespunzator anului precedent, respectiv fata de anul precedent). De asemenea, se calculeaza anual si in raport cu un an luat ca baza (ca indice cu baza fixa).

b) Indicele tarifelor pentru serviciile prestate populatiei in sectorul de stat. Prin acest indice se exprima evolutia tarifelor platite de intreaga populatie pentru serviciile prestate de catre unitatile de stat si ale cooperatiei de consum si mestesugaresc. El raspunde acelorasi necesitati ca si indicele preturilor in comertul de stat. Se calculeaza pe ansamblu serviciilor si pe grupele principale de servicii la care recurge populatia (transport in comun, servicii de gospodarire comunala, servicii penale). Se determina anual ca indice cu baza fixa si in lant avand aceleasi baze de raportare ca si indicele preturilor in comertul de stat. Este un indice de tip Paasche.

c) Indicele preturilor pe piata taraneasca, caracterizeaza evolutia preturilor platite de catre cetateni pentru marfuri, ordonate in grupe omogene ca de exemplu: cereale, cartofi, legume, animale. Indicele se calculeaza lunar, trimestrial si anual, cu baza in anul precedent (ca indice in lant). Este un indice agregat de tip Paasche, dar prezinta particularitatea ca are in formula sa de calcul preturi medii:

           (6.12)

unde:

si (6.13)

d) Indicele tarifelor pentru serviciile prestate populatiei de catre meseriasii particulari, indeosebi la executarea urmatoarelor servicii, in unitati de: croitorie, frizerie, reparatii incaltaminte, reparatii mobila si obiecte de uz casnic, carausie s.a.

Are acelasi rol ca si indicele preturilor pe piata taraneasca. Tarifele medii pe tara se stabilesc ca medii aritmetice ponderate (elementele de ponderare sunt veniturile impozabile medii anuale ale meseriasilor). Pentru fiecare serviciu se determina indicele dupa formula:

                                 (6.14)

in care:

Is = indicele tarifelor medii ale fiecarui serviciu, pe tara;

= tariful mediu pe tara in anul de baza;

unde:           (6.15)

= tariful mediu pe tara in anul curent,

unde:            (6.16)

Se extrag din bugetele de familie cheltuieli reprezentand plati pentru serviciile respective, se extind la intreaga colectivitate, exprimata in tarifele medii ale anului curent (), care se raporteaza la aceleasi cheltuieli exprimate in tarifele medii ale anului de baza, astfel:

               (6.17)

e) Indicele general al preturilor cu amanuntul si al tarifelor. Prin agregarea celor patru indici de mai sus, in principal, pe baza balantei de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei, se obtine acest indice general al tuturor preturilor cu amanuntul si tarifelor. Pe baza acestor date culese de prestatorii de informatii si a metodelor de calcul folosite in cadrul tipurilor fundamentale de indici se procedeaza la calculul indicelui general al preturilor si tarifelor platite de populatie, in cadrul unei scheme unitare prezentate sub forma de tabel (tabelul 6.1 si tabelul 6.2).

Tabelul 6.1: Calculul indicelui Laspèyres

Tabelul 6.2: Calculul indicelui Paasche

unde: = valoarea cheltuielilor banesti ale populatiei, efectuate in perioada de baza, pentru plata cantitatilor de bunuri si servicii cumparate, in preturile perioadei de baza;

= valoarea cheltuielilor banesti ale populatiei, efectuate in anul curent, pentru plata cantitatilor de bunuri si servicii din perioada de baza, exprimate in preturile perioadei curente;

p₁/p₀ = modificarea preturilor nominale ale bunurilor si serviciilor.

= valoarea cheltuielilor banesti ale populatiei, efectuate in perioada curenta, pentru plata cantitatilor de bunuri si servicii cumparate, in perioada curenta;

= valoarea cheltuielilor banesti ale populatiei, efectuate in perioada curenta, pentru plata cantitatilor de bunuri si servicii cumparate in perioada curenta, exprimate in preturile perioadei de baza.

Indicele general al preturilor cu amanuntul se foloseste in determinarea veniturilor reale ale populatiei, potrivit formulei:

V_r=Vf/I_p                                                             (6.18)

Vr = venituri reale; Vf= venituri finale; Ip = indicele preturilor.

3 Subsistemul informational al preturilor produselor agricole

Cuprinde indici, ce au o forma agregata si, in mod obisnuit, se calculeaza dupa formula lui Paasche (in ultimul timp acestia s-au calculat si dupa formulele lui Laspeyres si Fisher). Acest subsistem informational cuprinde, in ordinea complexitatii lor urmatorii indici:

a) Indicele preturilor de cumparare, care reflecta dinamica preturilor primite de producatori individuali pentru produsele agricole vandute la fondul de stat. Se calculeaza pe total vanzari si, separat, pe forme de preluare a produselor agricole pe baza de contracte: se va calcula indicele preturilor de contractare, iar pentru produsele preluate prin achizitie se va determina indicele preturilor de achizitie.

Indicele preturilor de cumparare (pe total vanzari) nu este o reunire a celor doi indici mentionati mai sus, ci el se calculeaza pe baza preturilor medii realizate (contractari si achizitii) in perioada curenta si perioada de baza. Este un indice de tip Paasche:

                   (6.19)

b) Indicele preturilor cu ridicata al produselor agricole caracterizeaza evolutia preturilor incasate de catre unitati agricole cu capital de stat pentru produsele predate la fondul central.

c) Indicele preturilor de realizare a fondului de stat exprima evolutia de ansamblu a preturilor produselor agricole intrate la fondul de stat si se calculeaza prin agregarea indicelui preturilor de cumparare cu indicele preturilor cu ridicata ale produselor agricole livrate la acest fond centralizat, de catre unitatile cu capital de stat din agricultura.

d) Indicele preturilor pe piata taraneasca.

e) Indicele preturilor de realizare a productiei marfa agricole caracterizeaza evolutia preturilor primite de toti producatorii agricoli, din toate formele de vanzare a produselor agricole. Se calculeaza prin agregarea indicelui preturilor de realizare a fondului de stat cu indicele preturilor pe piata taraneasca si reflecta dinamica preturilor de realizare a productiei realizate a productiei marfa in aceasta ramura (agricultura).

APLICATII REZOLVATE

Aplicatia nr. 1

Un produs este aprovizionat de catre o societate comerciala cu ridicata direct de la producator. Care va fi pretul platit de catre beneficiarii societatii respective daca pretul de vanzare al producatorului este 300 RON (pret de factura), iar adaosul de gros este de 5%? Care este cuantumul TVA datorata la bugetul statului de unitatea comerciala cu ridicata?

Rezolvare :

Aplicatia nr. 2

Un magazin de materiale de constructii se poate aproviziona cu produsul X, fie direct de la producator, fie de la o societate comerciala cu ridicata. Pornind de la acelasi nivel al pretului unitar de cumparare facturat - egal cu 120 RON - sa se determine pretul cu amanuntul si TVA datorata bugetului de stat in cele doua situatii. Se cunosc marja de adaos a societatii cu ridicata (10%) si adaosul comercial al magazinului cu amanuntul (20%).

Rezolvare :

Aplicatia nr. 3

Un produs parcurge in circuitul sau de la materia prima la consumatorul final 5 stadii. In tabelul de mai jos se prezinta datele necesare pentru stabilirea preturilor negociate si a celor facturate:

- RON -

Se cere completarea tabelului determinand urmatorii indicatori:

a)     preturile de vanzare negociate;

b)     preturile de vanzare facturate;

c)     TVA pe stadii si TVA datorata bugetului de stat.

Rezolvare :

TVA colectata = 40 + 19,09 + 28,50 + 22,80 + 15,20 = 125,59 (RON)

Total valoare adaugata = 211 + 100 + 150 + 120 +80 = 661 (RON)

Total TVA: 661 · 19% = 125,59

Numarul de etape parcurse: 5

Numar de platitori de TVA: 5 (0, I, II, III, IV)

Stadiul I

PV negociat = PC fara TVA + VA

TVA din pretul de cumparare = 251 · 19/119 = 40 (RON)

PC fara TVA = 251- 40 = 211 (RON)

PV negociat = 211 + 100 = 311 (RON)

TVA colectata = 311 · 19% = 59,09 (RON)

PV facturat = 311 + 59,09 = 370,09 (RON)

TVA datorata la buget = 59,09 - 40 = 19,09 (RON)

Stadiul al II-lea

TVA din pretul de cumparare = 370,09 · 19/119 = 59,09 (RON)

PC fara TVA = 37,09 - 59,09 = 311 (RON)

PV negociat = 311 + 150 = 461 (RON)

TVA colectata = 461 · 19% = 87,59 (RON)

PV facturat = 461 + 87,59 = 548,59 (RON)

TVA datorata la buget = 87,59 - 59,09 = 28,50 (RON)

Stadiul al III-lea

TVA din pretul de cumparare = 548,59 · 19/119 = 87,59 (RON)

PC fara TVA = 548,59 - 87,59 = 461 (RON)

PV negociat = 461 + 120 = 581 (RON)

TVA colectata = 581 · 19% = 110,39 (RON)

PV facturat = 581 + 110,39 = 691,39 (RON)

TVA datorata la buget = 110,39 - 87,59 = (RON)

Stadiul al IV-lea

TVA din pretul de cumparare = 691,39 · 19/119 = 110,39 (RON)

PC fara TVA = 691,39 - 110,39 = 581 (RON)

PV negociat = 581 + 80 = 661 (RON)

TVA colectata = 661 · 19% = 125,59 (RON)

PV facturat = 661 + 125,59 = 786,59 (RON)

TVA datorata la buget = 125,59 - 110,39 = (RON)

Tabelul initial se completeaza cu valorile rezultate din calcule:

Determinarea TVA este mai facila daca se aplica procedeul sutei majorate:

Daca vom considera, de exemplu, stadiul al III-lea TVA se calculeaza astfel:

TVA aferenta pretului de vanzare:

(RON)

TVA aferenta pretului de cumparare:

(RON)

TVA datorata la buget = 110,39 - 87,59 = 22,80 (RON)

Aplicatia nr. 4

Pretul cu ridicata negociat al unui produs destinat consumului populatiei este de 2 000 u.m./buc. Acesta se vinde unui comerciant en gros, care isi formeaza pretul in vederea negocierii incluzand un adaos comercial in proportie de 10% la pretul de aprovizionare. Detailistul accepta acest nivel de pret si afiseaza pretul cu amanuntul stabilit, pe seama unei marje de adaos de 12%, la pretul de aprovizionare.

Se cere sa se calculeze:

preturile la care se negociaza tranzactiile intre agentii economici;

preturile inscrise pe facturi, inclusiv TVA;

nivelul pretului platit de consumatorul final;

TVA de incasat la bugetul statului,

TVA cuprins in pretul cu amanuntul.

Rezolvare :

Pretul cu ridicata al producatorului:

PR fara TVA = 2 000 u.m.

PR cu TVA = 2 000 + 2 000 x 19% = 2 380 u.m.

Pretul en gros:

PG fara TVA = 2 000 + 2 000 x 10% = 2 200 u.m

PG cu TVA = 2 200 + 2 200 x 19 % = 2 200 + 418=2 618 u.m.

Pretul cu amanuntul:

PA = 2 200 + 2 200 x 12% + TVA col. = 2 200 + 264 + (2 200 + 264) x 19%

= 2 464 +468,16 = 2 932,16 u.m.

Total incasat la buget  = 2 464 ∙ 19% = 468,16

2 932 x 19/119 = 468,16 u.m.

Platitorii:          1 = 2 000 ∙ 19% = 380 u.m.

2 = 2 200 ∙ 19% - 380 = 38 u.m.

3 = 468,16 - 418 = 50,16 u.m.

Total:                              = 418 u.m.

Aplicatia nr. 5

Un importator din Romania intocmeste declaratia vamala din care rezulta ca valoarea in vama a produsului importat este de 0,5 $/buc.

Regimul fiscal la frontiera cuprinde:

Taxa vamala = 20%

Accize = 185%

TVA

Marja importatorului care este de 10% la valoarea in vama.

Importatorul vinde cantitatea importata - 1 000 de bucati - la doi angrosisti. Unul dintre ei (A) a declarat adaosul comercial de 5 % la pretul de aprovizionare, iar celalalt (B) a declarat adaosul comercial de 7% la acelasi pret.

Engrosistul A are un magazin propriu de desfacere, iar pretul afisat se stabileste cu o marja de adaos de 3% la pretul de gros.

Engrosistul B vinde produsul la un detailist (C). Pentru a - si vinde marfa, va stabili un pret si o marja de adaos astfel ca nivelul pretului cu amanuntul sa fie acelasi cu cel al angrosistului A, prin magazinul sau propriu. Care este acest nivel de pret? Care este marja de adaos a detailistului C?

Rezolvare:

Importatorul

Pretul de import: valoarea in vama = 0,5 $/buc x 1 000 buc = 500 $

TV                = 20% x 500 $ =100 $

Acciza                             = 600 x 185/100 = 1 110 $

Pretul de import fara TVA       = 500 + 100 + 1 110 = 1 710 $

Pretul de import cu TVA          = 1 710 + 1 710 x 19% = 1 710 + 324,9 = 2 034,9 $

Marja importatorului  = 10% x 500$ = 50 $

Pretul importatorului               = 2 034,9 + 50 + 50 x 19% = 2 034,9 + 50 + 9,5 = 2 094,4 $

Sau pe elemente                        = 1 710 + 50 + 1 760 x 19% = 2 094,4 $

Deci pretul importatorului fara TVA = 1 710 + 50 = 1 760 $

Pretul importatorului cu TVA = 2 094,4 $

Engrosistul A

Pret de gros

fara TVA = 1 760 + 1 760 x 5% = 1 760 + 88 = 1 848 $

cu TVA = 1 848 + 1 848 x 19% = 1 848 + 351,12 = 2 199,12 $

Pretul de detaliu

fara TVA = 1 848 + 1 848 x 3% = 1 848 + 55,44 = 1 903,44 $

cu TVA = 1 903,44 + 1 903,44 x 19% = 1 903,44 + 361,65 = 2 265,09$

Deci PA = 2 265,09 $

Engrosistul B

Pret de gros

fara TVA = 1 760 +1 760 x 7% = 1 760 + 123,2 = 1 883,2 $

cu TVA = 1 883,2 + 1 883,2 x 19% = 1 883,2 + 357,8 = 2 241 $

Marja detailistului C = 1 903,44 - 1 883,20 = 20,24 $

Pretul detailistului C

fara TVA = 1 903,44 $

cu TVA = 1 903,44 + 1 903,44 x 19% = 2 265,09 $

Aplicatia nr. 6

Sa se stabileasca pretul de vanzare pe piata interna al unui bun de consum din import, importat de agentul economic A si revandut detailistului B, pentru desfacerea catre populatie.

In documentele vamale sunt inregistrate urmatoarele date privind pretul si alte cheltuieli pe parcurs extern, conditiile de livrare fiind in clauza CIF:

pretul extern/buc. = 50 $

cheltuieli de transport facturate = 1 $/buc.

cheltuieli de asigurare = 0,75 $/buc.

cheltuieli de incarcare - descarcare = 0,25 $/buc.

Comisionul vamal este de 1% la valoarea in vama.

Taxa vamala conform Regulamentului Vamal al Romaniei este de 20% la valoarea in vama.

Produsul nu figureaza pe lista accizelor.

In vederea revanzarii catre detailist, importatorul aplica o marja procentuala la valoarea in vama de 10%. Cursul de schimb valutar 1$ = 3 lei.

Detailistul stabileste pretul cu amanuntul de 300 lei.

Se cere:

a) Preturile de import, respectiv ale importatorului.

b) Adaosul comercial al detailistului si proportia acestuia la pretul importatorului.

c) Total incasat la bugetul statului si pe etape ale plati:

in vama;

la revanzarea catre detailist;

la desfacerea catre populatie.

Daca cheltuielile de circulatie reprezinta 70% din adaosul comercial, care este profitul si rata rentabilitatii?

Rezolvare :

a) 50 $ + 1 $ + 0.75 $ + 0.25 $ = 52 $

52 $ x 3 lei/$ = 156 lei - valoare in vama

- comisionul vamal: 156 x 1% = 1,56 lei (52 x 1% = 0,52$)

- taxa vamala: 156 x 20% = 31,2 lei (52 x 20% = 10,4$)

Pret de import fara TVA: 156 + 1,56 + 31,2 = 188,76 lei (63,9$)

TVA la import: 188,76 x 19% = 35,86 lei

Pretul de import cu TVA : 188,76 + 35,86 = 224,62 lei

Marja importatorului : 156 x 10% = 15,6 lei

Pretul importatorului:

fara TVA: 188,76 + 15,6 = 204,36 lei

cu TVA: 204,36 x 1,19 = 243,19 lei

unde: TVA = 38,82 lei (adica 19% · 204,36 lei)

b) Pretul cu amanuntul: 300 (dat din datele problemei)

TVA din pretul cu amanuntul: ()

pretul cu amanuntul fara TVA: 300 - 47,9 = 252,1 lei

adaosul comercial 252,1 - 204,3 = 47,8 lei

adaos in procente:

cheltuieli de circulatie: 47,8 x 0,7 = 33,46 lei

profit: 47,8 x 0,3 = 14,34 lei

rata rentabilitatii: %

c) Total TVA de incasat

vama: 35,86 lei (TVA la import)

revanzare importator: 38,82 lei - 35,86 lei = 2,96 lei

detaliu: 47,9 lei (TVA din pretul cu amanuntul) - 38,82 lei = 9,08 lei

Total TVA de incasat: 35,86 lei + 2,96 lei + 9,08 lei = 47,9 lei

Aplicatia nr. 7

Consideram o intreprindere a carei functie de cost total este data de relatia:

CT(Q) = 0,1^.Q³ - 0,6^.Q² + 2Q

Curba cererii pe piata pentru produsul oferit de intreprindere este data de relatia:

Se cere sa se determine oferta intreprinderii, daca aceasta actioneaza in conditii de monopol si de concurenta pura si perfecta, evidentiindu-se diferenta in situatia de monopol fata de situatia concurentei perfecte.

Rezolvare :

A) In situatia monopolului:

Costul total mediu este dat de relatia:

Costul marginal este:

Venitul total al intreprinderii in conditiile de monopol va fi:

Venitul mediu al intreprinderii aflata in situatia de monopol va fi:

Venitul marginal:

Grafic, cele prezentate sunt redate in figura nr. 1.

Figura nr.1: Echilibrul intreprinderii aflata in situatia de monopol

comparativ cu situatia de concurenta perfecta.

Profitul firmei va fi dat de relatia:

Punem conditia ca profitul sa fie maxim: Cmg=Vmg

0,3Q²-1,2Q + 2 = - Q + 6 => 0,3Q² - 0,2Q - 4 = 0

Q₂ nu convine din punct de vedere economic.

Daca Q = 4 =>

In aceasta situatie profitul monopolului este:

(unitati monetare)

B) Concurenta perfecta

Daca intreprinderea actioneaza in conditiile concurentei perfecte, atunci conditia de maximizare a profitului devine:

Profitul intreprinderii va fi in acest caz:

Rezulta ca profitul firmei in situatia de monopol este mai mare decat profitul firmei in situatia de concurenta perfecta.

_M > _CPP

Δ∏=11,2-10 = 1,2 unitate monetara.

Observam, de asemenea, ca in situatia de monopol intreprinderea produce si vinde o cantitate mai mica decat in situatia de concurenta perfecta si obtine si un profit superior. Acest fapt demonstreaza si justifica tendinta intreprinderilor de a obtine o situatie concurentiala apropiata de cea a monopolului.

Aplicatia nr. 8

O fabrica realizeaza hartie de ambalaj. Se estimeaza de catre conducerea intreprinderii ca costul marginal al unei tone de hartie poate fi aproximat de o dreapta de ecuatie:

Cmg = 60 + 2 · Q,

unde: Q = cantitatea produsa (tone).

Functia cererii pentru hartia de ambalaj este de forma:

p = 100 - Q

unde: p - este pretul pe tona

Care este combinatia pret - productie ce maximizeaza:

a)     profitul?

b)     cifra de afaceri a intreprinderii?

Rezolvare:

Venitul total al fabricii va fi:

VT(Q) = p · Q = 100 · Q - Q²

si venitul marginal:

Vmg(Q) = 100 - 2 · Q

a)      maximizarea profitului presupune egalarea costului marginal cu venitul marginal:

60 + 2 ·Q = 100 - 2 ·Q

4· Q = 40,

de unde: Q = 10 (tone) si p = 100 - Q = 100 - 10 = 90 (u.m.)

b)      maximizarea cifrei de afaceri presupune un venit marginal nul:

100 - 2· Q = 0

unde Q = 50 tone

p = 100 - 50 = 50 u.m.

Aplicatia nr. 9

O intreprindere produce colaci de salvare pentru a-i vinde unor cluburi de natatie situate in regiuni diferite. Experienta demonstreaza ca curba cererii clubului numarul 1 are ecuatia:

p₁ = 40 - 2 q₁

iar a clubului numarul 2 este

p₂ = 92 - 4 q₂

unde q₁ si q₂ sunt cantitatile cumparate de fiecare club

Intreprinzatorul estimeaza ca functia costului total este data de relatia:

CT( Q ) = 22 + 4 Q

unde Q este productia totala fabricata ( Q = q₁ + q₂ )

a)     care este pretul practicat pentru fiecare club ?

b)     care este profitul sau total ?

Rezolvare:

Teoria discriminarii indica faptul ca intreprinderea care cauta sa maximizeze profitul sau egaleaza pentru fiecare piata venitul marginal cu costul marginal al productiei sale totale.

Venitul total obtinut de la clubul nr.1 este:

VT₁ = p₁ q₁ = 40 q₁ - 2 q²₁

iar de la clubul nr.2 :

VT₂ = p₂ q₂ = 92 q₂ - 4 q²₂

Veniturile marginale sunt:

Vmg₁ = 40 - 4q₁ si respective, Vmg₂ = 92 - 8q₂

Deoarece costul marginal al productiei de colaci de salvare este Cmg = 4, cantitatile optimale sunt date de:

4 = 40 - 4q₁ = 92 - 8q₂,

40 - 4 · q₁ = 4         

4 ·q₁ = 36

de unde:

q₁ = 9

si

92 - 8 q₂ = 4

8 q₂ = 88

q₂ = 11

Vom introduce aceste cantitati in functiile cererii. Preturile care maximizeaza profitul sunt:

p₁ = 40 - 18 = 22

p₂ = 92 - 44 = 48

b)     Profitul total este :

∏ (Q) = VT(Q) - CT(Q) = p₁q₁ + p₂q₂ - 22 - 4Q =

= 22^.9 + 48^.11 - 22 - 4^.(9+11) = 198 + 528 - 22 - 80 = 624 u.m.

Aplicatia nr. 10

O mare intreprindere de ciment poseda doua uzine, deoarece a fuzionat cu o alta intreprindere, pentru asigurarea unui monopol regional al cimentului, ratiunea fiind reducerea costurilor de transport suportate de concurentii independenti .

Conducerea tehnica a estimat ca functii ale costului total pentru fiecare uzina, pe baza productiilor lor, urmatoarele:

C₁ = 5,85 + 1,5q₁ + 0,005q₁²

C₂ = 6,25 + 1,2q₂ + 0,003q₂²

unde q₁si q₂ reprezinta numarul de saci a 50 kg ciment realizat de fiecare uzina.

Compartimentul de marketing a stabilit functia cererii regionale de ciment:

p = 68,5 - 0,005Q

unde: p = pretul de vanzare unui sac;

Q = q₁ + q₂ - cantitatea totala oferita ( productia totala )

a) Care va fi volumul productiei ce va permite maximizarea profitului total si cum se va repartiza aceasta productie intre cele doua uzine ?

b) Care este pretul de vanzare optim al unui sac de ciment si totalul profitului realizat la acest pret?

Rezolvare:

a) Maximizarea profitului presupune verificarea egalitatii:

Vmg = Cmg₁ = Cmg₂

Deoarece cimentul este un produs omogen, este clar ca productia totala a intreprinderii este:

Q = q₁ + q₂

Din functiile costului total se deduc cele ale costului marginal:

Cmg₁ = 1,5 + 0,010 q₁

Cmg₂ = 1,2 + 0,006 q₂

Venitul total al intreprinderii se scrie:

VT(Q) = p · Q = 68,5 · Q - 0,005 · Q²

si venitul marginal

Vmg = 68,5 - 0,010Q = 68,5 - 0,010∙(q₁ + q₂)

Vmg = 68,5 - 0,010q₁ - 0,01q₂

Conditia maximizarii profitului se reduce al un sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute:

Vmg = Cmg₁

68,5 - 0,010q₁ - 0,01q₂ = 1,5 + 0,010q₁

67 - 0,020q₁ = 0,010q₂

si

Vmg = Cmg₂

68,5 - 0,010q₁ - 0,010q₂ = 1,2 + 0,006q₂

67,3 - 0,010q₁ = 0,016q₂

Din rezolvarea sistemului rezulta:

67 - 0,020q₁ = 0,010q₂

67,3 - 0,010q₁ = 0,016q₂

Multiplicand a doua ecuatie cu -2 si scazand din ea prima, obtinem:

134,6 - 0,020q₁ = 0,032q₂

-67 + 0,020q₁ = - 0,010q₂

67,6= 0,022q₂

De unde: q₂ 3073 saci.

Introducem aceasta valoare in functia costului marginal al uzinei 2:

Cmg₂ = 1,2 + 0,006 · (3073)19,6 (u.m.)

Prin urmare, costurile marginale ale celor doua uzine devin egale:

Cmg₁ = 1,5 + 0,010q₁ = 19,6 (u.m.)

(saci) si

Q = q₁ + q₂ = 4883 (saci)

Se verifica faptul ca:

Vmg = 68,5 - 0,010 · Q = 68,5 - 0,010 · (4883) 19,6 (u.m.)

b) Inlocuind in functia cererii vom avea:

p = 68,5 - 0,005 · Q = 68,5 - 0,005 · (4883) 44 (u.m.)

Profitul total:

∏ = VT - CT = VT - ( CT₁ + CT₂ )

∏ = 44 · (4883) - [ 5,85 + 1,5·(1810) + 0,005·(1810)² + 6,25 + 1,2·(3073) + 0,003·(3073)²]

∏= 214852 - 51125 = 163727 (u.m.)

Aplicatia nr. 11

Doua firme A si B impart piata pentru un produs omogen. Firma A produce cantitatea q_A avand functia costului total:

CT_A(q_A) = 20q_A² + 50q_A + 100

Firma B produce cantitatea q_B avand functia costului total data de relatia:

Functia cererii pentru produsul oferit pe piata:

unde:   p - pretul produsului;

Q = q_A + q_b - cantitatea totala oferita.

a) Cele doua firme incheie un acord de impartire egala a pietei (q_A = q_B) si in aceasta situatie firma A reuseste sa-si maximizeze profitul. Se cere:

productia oferita de fiecare firma;

pretul de vanzare al produsului;

profitul sau deficitul fiecarei firme;

precizati care dintre firme apare ca fiind dominanta.

b) Firma B decide sa rupa acordul de impartire a pietei. Fiind prudenta ea se comporta ca un satelit al firmei A (firma A este dominanta, iar firma B dominata) pentru a-si modifica volumul productiei. Se cere:

functia de reactie a firmei B la cantitatile oferite de firma A;

daca firma A va continua sa produca aceeasi cantitate ca la punctul a)

determinati:

- cantitatea oferita de firma B;

- pretul de vanzare al produsului;

- profiturile celor doua firme;

c) Sesizand modificarile intervenite firma A decide sa renunte la pozitia de firma dominanta si, prudenta, se comporta ca un satelit al firmei B (firma B este dominanta, iar firma A dominata). Se cere:

- curba de reactie a firmei A la cantitatile oferite de firma B;

- cantitatea oferita de A daca firma B va continua sa ofere cantitatea de la punctul b);

- pretul de vanzare al produsului;

- profiturile celor doua firme.

Rezolvare:

a) q_A = q_B

CT_A(q_A) = 20q_A² + 50q_A + 100

Cmg_A(q_A) = 40q_A + 50

p = 200 - 5Q

Rezulta:

p = 200 - 5 · (q_A +q_B)

Dar q_A=q_B p = 200 - 10q_A

Venitul total al firmei A va fi:

VT_A(q_A) = q_A[200 - 5(q_A + q_B)] = q_A(200 -10q_A) = 200q_A - 10q_A²

Conditia de maximizare a profitului firmei A este:

Vmg_A(q_A) = Cmg_A(q_A)

Vmg_A(q_A) = (200q_A - 10q_A²)' = 200 - 20q_A

Rezulta:

200 - 20q_A = 40q_A + 50,

de unde 6q_A = 150

q_A* = 2,5 (buc.)

p* = 200-10q_A =200 - 25 = 175 (u.m.)

P_A= VT_A(q_A)-CT_A(q_A) = 200q_A-10q_A²-20q_A²-50q_A-100 = -30q_A² + 150q_A-100

P_A(2,5) = -187,5 + 375 -100 = 87,5 (u.m.)

P_B= VT_B(q_B)-CT_B(q_B) = 200q_B-10q_B² + 2,5q_B²-140q_B - 200 = -7,5q_B² + 60q_B - 200

P_B(2,5) = -46,875+150-200 = -96,875 (u.m.)

Observam ca in acest caz firma B pierde. Firma A apare ca dominanta si firma B ca dominata.

b) Constatand ca pierde in situatia descrisa la punctul a), este normal ca firma B sa rupa acordul de impartire egala a pietei si sa incerce sa produca acea cantitate care-i maximizeaza profitul. Vom avea, deci:

VT_B(q_B) = q_B [200 - 5(q_A + q_B)]

Vmg_B(q_B) = Cmg_B(q_B)

200 -5q_A -10q_B = -5q_B + 140

-5q_B = 5q_A - 60

q_B = 12 - q_A

relatie care reprezinta functia de reactie a firmei B la cantitatile oferite de firma A.

Este normal sa presupunem ca firma A va produce cantitatea care-i maximizeaza profitul, obtinuta la punctul a). Deci:

q_A = 2,5 =>

q_B = 12 - 2,5 = 9,5

p = 200 - 5 · (q_A +q_B)

p* = 200 - 5 · (2,5 + 9,5) = 140

Observam ca fata de situatia de la punctul a) cand cantitatea oferita pe piata era

Q* = 2,5 + 2,5 = 5,

prin ruperea acordului, creste la

Q* = 2,5 + 9,5 = 12, fapt ce conduce la reducerea pretului.

In aceasta situatie:

VT_A = q_A · p = 140 · 2,5 = 350 (u.m.)

CT_A = 20 ·2,5² + 50 · 2,5 + 100 = 350 (u.m.)

P_A(q_A) = 0

VT_B = q_B · p = 140 ·9,5 = 1330 (u.m.)

CT_B = -2,5 · 9,5² + 140 · 9,5 + 200 = -225,625 + 1330 + 200 = 1304,37 (u.m.)

P_B(q_B) = 25,63 u.m.

Prin reducerea pretului de echilibru observam ca profitul firmei A a devenit nul, in timp ce profitul firmei B, a devenit pozitiv, ca urmare a cresterii cantitatilor oferite.

c) Este normal ca firma A, constatand modificarile de la punctul b) sa incerce sa-si maximizeze si ea profitul. Vom avea, deci:

Vmg_A(q_A) = Cmg_A(q_A)

VT_A(q_A) = q_A[200 - 5(q_A + q_B)]

VT_A(q_A) = 200q_A - 5q_A²- 5q_B

Vmg_A(q_A) = 200 -10q_A - 5q_B

Cmg_A(q_A) = 40q_A + 50

de unde:   

200 - 10q_A - 5q_B = 40q_A + 50

50q_A = 150 - 5q_B =>q_A = 3 - 0,1∙q_B

care este functia de reactie a firmei A la cantitatile oferite de B.

Este normal sa presupunem ca firma B va produce:

q_B = 9,5

Rezulta:

q_A = 3 - 0,1 ∙ 9,5 = 2,05 (buc.)

Q* = q_A + q_B = 2,05 + 9,5 = 11,55 (buc.)

p* = 200 - 5 · 11,55 = 142,25 (u.m.)

VT_A(q_A) = 142,25 · 2,05 = 291,6125 (u.m.)

CT_A(q_A) = 20 · 2,05² + 50 · 2,05 +100 = 286,55 (u.m.)

P_A(q_A) = 5,0625 (u.m.)

VT_B(q_B) = 142,25 · 9,5 = 1351,375 (u.m.)

CT_B(q_B) = -2,5 · 9,5² + 140 · 9,5 + 200 = - 225,62 +1330 + 200 =1304,38 (u.m.)

P_B(q_B) = 46,99 (u.m.)

Se observa ca firma A opereaza deasupra pragului de rentabilitate, obtinand un profit pozitiv ca urmare a reducerii productiei oferite, concomitent cu cresterea pretului de vanzare.

Aplicatia nr. 12

Un monopol are curba costurilor totale de forma:

CT = 0,1x Q³ - 0,6 x Q² + 2 x Q

Q - cantitatea de produse fabricate

Curba cererii are forma:

Se cere:

a)     Construiti pentru aceasta firma curba costurilor totale medii, a costului marginal, a veniturilor totale si medii si a veniturilor marginale

b)     Calculati cantitatile vandute si pretul cerut atunci cand monopolul doreste sa-si maximizeze profitul Care este acest profit?

c)     Statul impune firmei stabilirea pretului la nivelul marginal Determinati cantitatea vanduta si pretul cerut in aceasta situatie. Care este profitul realizat?

d)     Statul impune firmei gestiunea la echilibru Determinati in aceasta situatie pretul si cantitatea vanduta

Rezolvare:

a) CT = 0,1x Q³ - 0,6 x Q² + 2 x Q

Cmg = (CT)' = 0,3 x Q² - 1,2 x Q + 2

Vmg = (VT)' = 6 - Q

b) Conditia de maximizare a profitului presupune respectarea restrictiei:

Vmg = Cmg (deoarece π = VT - CT,

π_max­ = (VT - CT)' = 0

(VT)' = (CT)'

Vmg = Cmg)

6 - Q = 0,3 x Q² - 1,2 x Q + 2

0,3 x Q² - 0,2 x Q - 4 = 0

3 x Q² - 2 x Q - 40 = 0

Δ = 4 - 4 x (- 40) x 3 = 4 + 480 = 484;

< 0 -> nu convine d p d v economic

(buc)

Q = 4 buc

(u m )

π

= (u.m.)

c) Stabilirea pretului la nivelul costului marginal se aplica atunci cand se urmareste ca prin pret sa se acopere si costul cresterii productiei sau cand monopolul este administrat de catre stat Restrictia este:

VM = p = Cmg

0,3 x Q² - 0,7 x Q - 4 = 0

3 x Q² - 7 x Q - 40 = 0

Δ = 49 - 4 x (- 40) x3 = 49 + 480 = 529

p = 6 - = 6 - 2,5 = 3,5

π = - 0,1 x Q³ + 0,1 x Q² + 4 x Q = - 0,1 x 125 + 0,1 x 25 + 4 x 5 = 10 (u m )

d) Gestiunea la echilibru este aplicata cand producatorul urmareste obtinerea pozitiei dominante pe piata, eliminarea concurentei prin sporirea productiei, fara a se expune insa la pierderi:

π = 0 => => VM = CM

0,1 x Q² - 0,1 x Q - 4 = 0

Q² - Q - 40 = 0

Δ = 1 + 4 x 40 = 161

(buc)

6 - (u m )

Aplicatia nr. 13

Industria de instalatii de incalzire se compune din doua intreprinderi. Caracteristicile pietei sunt asemenea ca, deciziile unei intreprinderi afecteaza profiturile alteia; mai precis, functiile profitului celor doi concurenti sunt urmatoarele:

in care :

= profitul ;

q = productia in mii bucati.

a) Daca se presupune ca fiecare firma crede ca cealalta nu va actiona niciodata la propriile sale decizii, care vor fi productia si profiturile fiecareia si care vor fi productia si profiturile globale ale industriei considerate?

b) Dar daca cele doua firme au decis sa se inteleaga?

Rezolvare:

Este vorba despre duopolul de tip Cournot. Fiecare firma doreste sa-si maximizeze profitul.

a) se formeaza derivatele partiale ale functiilor profitului in raport cu q₁ si q₂ si le anulam:

(mii buc.)

(mii buc.)

Productia totala atinge: q₁+q₂=5,5 mii buc.

Profiturile:

(mii lei)

(mii lei)

b) Intelegerea vizeaza maximizarea profitului total comun:

(mii buc.)

(mii buc.)

de unde: q₁+q₂= 3,5 (mii buc.)

de unde:

(mii lei)

Intelegerea are sens daca intreprinderile reusesc sa extinda repartitia productiei si asupra profitului comun.

Aplicatia nr. 14

In legatura cu relatia dintre productia unui bun economic si costurile sale se cunosc urmatoarele date:

Sa se calculeze: costurile fixe, costurile variabile si marginale

Rezolvare:

Aplicatia nr. 15

In t₁, costul mediu total este de 1600 um/buc, din care 20% reprezinta costul fix mediu, iar volumul productiei obtinute este de 800 de bucati In t₂, in conditiile aceluiasi cost fix global, productia fizica sporeste cu 25% Cunoscand ca nivelul costului marginal este de 240 u m, sa se determine:

a)     costul fix global si pe unitatea de produs, in cele doua perioade;

b)     costurile variabile globale si pe unitatea de produs in t₁ si t₂ ;

c)     sporul total al costurilor variabile, antrenat de evolutia productiei in intervalul t₁ - t₂

Rezolvare :

a) - pentru perioada t₁ :

CM₁ = 1 600 u m

Q₁ = 800 buc

CMf₁ = 20% x 1 600 = 320 (u m / buc )

Cfg₁ = CMf₁ x Q₁ = 320 x 800 = 256 000 (u m )

- pentru perioada t₂ :

Cfg₂ = 256 000 u m = Cfg₁

Q₂ = Q₁ + 0,25 x Q₁ = 1,25 x Q₁ = 1,25 x 800 = 1000 (buc )

b) - pentru perioada t₁ :

CTg₁ = CM₁ x Q = 1 600 x 800 = 1 280 000 (buc )

Cvg₁ = 80 % x CTg₁ = 80% x 1 280 000 = 1 024 000 (buc )

(u m /buc )

- pentru perioada t₂ :

Cmg x (Q₂ - Q₁) = CTg₂ - CTg₁

CTg₂ = CTg₁ + Cmg x (Q₂ - Q₁) = 1 280 000 + 240 200 = 1 328 000 (u m )

Cvg₂ = CTg₂ - Cfg₂ = 1 328 000 - 256 000 = 1 072 000 (u m )

c) ΔCvg = Cvg₂ - Cvg₁ = 1 072 000 - 1 024 000 = 48 000 (u m )

Aplicatia nr. 16

Functia costului total al unei firme este:

CT = 182 + 56 x Q

in care CT - costul anual total global (milioane lei)

Q - productia (milioane tone)

a)     Care este nivelul costurilor fixe?

b)     Determinati costul mediu fix, costul total mediu si costul variabil mediu, atunci cand productia atinge 10 milioane tone

c)     Care este costul marginal?

d)     Care este pretul de vanzare practicat de firma daca rata marjei conventionale asupra costului variabil este de 40%? Care este profitul net al firmei daca productia de 10 milioane tone se desface la acest pret?

Rezolvare :

a) Pt Q = 0 => CT = CF

Q = 0 => Ctg = 182 (milioane lei) => CF = 182 (milioane lei)

b) (lei/t)

CT = 182 + 56 x10 = 182 + 560 = 742 (milioane lei)

(lei / buc)

CMV     = CMt - CMf = 74,2 - 18,2 = 56 (lei/t)

c) (lei)

d) Marja asupra costurilor variabile este destinata acoperirii cheltuielilor fixe si asigurarii unui profit Deci:

sau CF + π = CV x m

Pretul de oferta: CV + CF + π = CV + m x CV = CV x (1 + m)

Pr = 560 x(1 + 0,4) = 560 x 1,4 = 784 (lei)

Pretul unitar este :

sau:

π = VT - CT

VT = Pr_u x Q = 78,4 x 10 = 784 (milioane lei)

CT = 182 + 56 x 10 = 742 (milioane lei)

π = 784 - 742 = 42 (milioane lei)

Aplicatia nr. 17

Un agent economic care produce un bun omogen realizeaza la nivelul unei luni urmatorii indicatori:

Pretul de vanzare este initial stabilit prin adaugarea unei marje de 35% asupra costului total. Studiile de prospectare a pietei evidentiaza o elasticitate de arc a cererii in raport cu pretul de -2,25. Agentul economic isi propune sa utilizeze o metoda de stabilire a pretului care sa tina cont si de elasticitatea cererii, in paralel cu maximizarea contributiei produsului la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea profitului. Se cere sa se calculeze:

a) Nivelul pretului unitar si profitul realizat in cazul in care se aplica metoda de fixare a pretului "mark-up pricing";

b) Pretul unitar care permite maximizarea contributiei asupra costurilor fixe si a profitului utilizand tehnica "direct costing" de calcul al pretului;

c) Ce cantitate de produse va fi vanduta in conditiile in care s-ar utiliza nivelul pretului determinat la punctul b)?

d) Ce avantaje are metoda propusa la punctul b) in raport cu vechea tehnica de fixare a pretului?

Rezolvare :

a) Costul total mediu (CTM) al firmei se determina ca raport intre costul total (CT) si volumul productiei (Q):

(lei/bucata)

Pretul unitar se determina cu relatia:

(lei/bucata)

Profitul obtinut de firma se va calcula ca diferenta intre venitul total si costul total:

Venitul total este:

VT = p · Q = 5,80 · 3500 = 20300 (lei)

(lei)

b) Pretul optim care permite maximizarea contributiei productiei asupra costurilor fixe si profitului se poate calcula pornind de la formula:

in care:

m - reprezinta marja bruta asupra costului variabil (exprimata procentual);

m·CMV - reprezinta contributia fiecarei unitati de produs la acoperirea cheltuielilor fixe si asigurarea profitului firmei.

Marja asupra costului variabil poate fi calculata pornind de la relatia:

unde e - elasticitatea cererii in raport cu pretul.

Pentru e = -2,5 vom avea:

sau m = 0,8

Costul variabil mediu a fost:

(lei/bucata)

Deci, p = 2,46 ∙ ( 1 + 0,8) 4,43 (lei/bucata)

c) Pentru ca variatia pretului unitar de la 5,8 lei/bucata la 4,43 lei /bucata este semnificativa, se va utiliza formula elasticitatii de arc:

unde: Q₁ - productia vanduta in conditiile in care pretul este calculat dupa metoda "direct-costing";

Q₀ - productia initiala in conditiile fixarii pretului dupa metoda "mark-up pricing";

p₀ - pretul initial;

p₁ - pretul calculat dupa metoda "direct-costing".

Dar e = -2,25 si rezulta:

de unde:

Q₁= 6519 bucati

c) La pretul de 4,43 lei/bucata, venitul total este:

VT = p·Q = 4,43 · 6519 =28879 (lei)

iar costul total:

CT = CF + CV=

CT = (4800 + 700 +950) + 2,46 · 6519 = 22487 (lei)

Prin urmare:

, ceea ce reprezinta un castig de 1142 lei lunar, in raport cu vechea tehnica de fixare a pretului.

Aplicatia nr.18

Se dau urmatoarele informatii:

a)     determinati indicii de pret pe categorii de bunuri si servicii si indicele general;

b)     in perioada de baza veniturile totale sunt de 300 lei; in anul curent, veniturile cresc cu 12%, iar pentru cresterea de pret la grupele 1 se acorda compensatie; determinati valoarea compensatiei si veniturile curente;

c)     calculati indicele veniturile reale si interpretati rezultatele.

Rezolvare:

a)

b) veniturile nominale

VN₀ = 300 lei

VN₁ = 300 + 300 x 12% + compensatie

Compensatia acordandu-se pentru bunurile si serviciile din grupa 1, trebuie calculat indicele mediu al preturilor pentru produsele si serviciile din aceasta grupa:

DI=

Compensatie grupa 1 = (pentru grupa 1) = 186 × (164,19% - 1) = 119,4

sau

Compensatie grupa 1 = = 305,4 - 186 = 119,4

VN₁ = 300 + 300×12% + 119,4 = 455,4

c) indicele veniturilor nominale

ceea ce exprima o scadere a volumului fizic al consumului, compensatia si cresterea de salariu nefiind suficiente pentru mentinerea consumului din perioada precedenta.

TESTE-GRILA

1. In general, pretul se defineste ca fiind:

a) suma de bani achitata pentru utilizarea factorilor de productie;

b) suma de bani primita sau platita pentru cedarea, respectiv obtinerea unui bun sau serviciu;

c) totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea si desfacerea unui bun;

d) suma de bani ce ii revine unui individ pentru munca prestata.

2. Care dintre curentele de gandire teoretica enumerate in continuare nu contine elemente referitoare la factorii de formare a preturilor?

a) teoria valorii munca;

b) teoria utilitatii marginale;

c) teoria debuseelor;

d) teoria marxista.

3. Care este elementul fundamental care contribuie la formarea valorii marfurilor dupa perceptele teoriei valorii marxiste?

a) timpul de munca socialmente necesar pentru realizarea bunurilor;

b) utilitatea marginala a bunurilor;

c) costurile unitare ale bunurilor produse;

d) raritatea factorilor de productie.

4. Care dintre functiile urmatoare nu poate fi atribuita preturilor in sistemul economiei de piata?

a) functia de calcul si masurare a cheltuielilor si rezultatelor;

b) functia de informare a agentilor economici;

c) functia de parghie economica;

d) functia de minimizare a costurilor de productie.

5. Ce intelegeti prin pret cu ridicata?

a) pret la care se negociaza si la care circula produsele intre agentii economici;

b) pret la care se desfac sau se revand populatiei diferite produse de catre unitatile comerciale specializate;

c) pret care conduce la o ridicare a nivelului cererii atunci cand se inregistreaza o situatie de abundenta pe piata;

d) pret care determina o ridicare a nivelului ofertei atunci cand pe piata exista penurie de bunuri.

6. Tarifele reprezinta:

a) preturile care se negociaza si la care circula produsele intre agentii economici;

b) preturile care se practica in domeniul prestarilor de servicii;

c) preturile la care se desfac sau se revand produsele populatiei de catre unitatile comerciale specializate;

d) preturile la care se cumpara produsele agricole de la producatorii agricoli.

7. Care dintre elementele urmatoare nu poate fi inclus in structura preturilor cu amanuntul ale produselor interne?

a) costul de productie;

b) profitul previzionat;

c) taxa pe valoarea adaugata;

d) taxa vamala.

8. Care dintre categoriile de preturi enumerate in continuare nu contine taxa pe valoarea adaugata?

a) preturile cu amanuntul;

b) tarifele;

c) preturile de deviz;

d) preturile cu ridicata ale producatorilor.

9. Care dintre elementele urmatoare nu intra in componenta preturilor cu amanuntul ale produselor provenite din import?

a) comisionul vamal;

b) taxa pe valoarea adaugata;

c) valoarea in vama a produsului;

d) taxa compensatorie.

10. Care dintre categoriile urmatoare de bunuri si servicii nu suporta TVA?

a) bunurile si serviciile autohtone, destinate beneficiarilor din Romania;

b) bunurile si serviciile de stricta necesitate;

c) bunurile si serviciile exportate;

d) bunurile si serviciile publice.

11. Consideram cunoscut pretul cu amanuntul (P_AM) al unui anumit produs. Cum poate fi determinata taxa pe valoarea adaugata inclusa in acesta?

a) ;

b) ;

c) = TVA colectata - TVA deductibila;

d) = Valoarea adaugata x cota TVA.

12. Cum se determina in marime absoluta acciza (A) continuta in pret?

a) A = Pret - cota A / (100 + cota A);

b) A = Pret x cota A / (100 + cota A);

c) A = Pret + cota A / (100 - cota A);

d) A = (Pret-Cost) x cota A / (100 + cota A).

13. Care dintre functiile urmatoare poate fi atribuita concurentei in sistemul economiei de piata?

a). faciliteaza obtinerea profitului de monopol de catre agentii economici;

b). contribuie la reducerea preturilor de vanzare, in paralel cu diminuarea costurilor si diversificarea ofertei;

c). contribuie la redistribuirea veniturilor si patrimoniului intre diferite categorii de agenti, ramuri si sectoare de activitate;

d). impiedica ajustarea autonoma a cererii si ofertei in toate domeniile activitatii economice.

14. In raport cu instrumentele folosite pentru devansarea competitorilor, concurenta poate fi divizata in:

a). concurenta perfecta si concurenta imperfecta;

b). concurenta loiala si neloiala;

c) concurenta libera si limitata;

d) concurenta interna si externa.

15. Care dintre enumerarile urmatoare contine exclusiv instrumente concurentiale din categoria celor economice?

a) reducerea costurilor bunurilor; reinnoirea sortimentelor; sponsorizarea unor activitati social-culturale de interes local sau national;

b) publicitatea, diminuarea preturilor de vanzare, acordarea de facilitati clientilor;

c) spionajul economic; promovarea vanzarilor; diversificarea ofertei;

d) reducerea pretului de vanzare sub nivelul costului de productie; obtinerea de informatii privind activitatea concurentilor; boicotul.

16. Una dintre ipotezele urmatoare nu este valabila in cazul pietei cu concurenta perfecta:

a). atomicitatea participantilor la tranzactii;

b) perfecta mobilitate a factorilor de productie;

c). bunurile tranzactionate sunt diferentiate;

d). intrarea si iesirea de pe piata sunt libere.

17. Partea cea mai importanta din valoarea si pretul unei marfi este reprezentata de:

a). profit;

b). adaos comercial;

c). taxa pe valoarea adaugata;

d). costurile de productie.

18. Care dintre tipurile de piete urmatoare poseda caracteristicile pietei cu concurenta perfecte, cu exceptia omogenitatii bunurilor:

a). piata de monopol;

b). piata cu concurenta monopolistica;

c). piata cu concurenta loiala;

d). piata cu concurenta de oligopol.

19 Preturile libere:

a). sunt stabilite prin interventia statului;

b). se formeaza si evolueaza pe baza conditiilor pietei;

c). sunt preturile care se stabilesc pe pietele cu concurenta loiala;

d). rezulta ca urmare a deciziilor adoptate de agentii economici ce detin pozitii dominante pe piata.

20. Piata cu concurenta imperfecta este aceea in care:

a) vanzatorii ingradesc in mod abuziv concurenta;

b) se practica metode de vanzare care incalca normele comerciale;

c) exista o perfecta mobilitate a factorilor de productie;

d) vanzatorii si cumparatorii pot exercita in mod individual influente si/sau presiuni asupra pretului.

21. Conditia maximizarii profitului in cazul monopolistului este:

a) pretul egal cu costul marginal;

b) costul fix egal cu incasarea totala;

c) costul marginal egal cu venitul marginal;

d) incasarea marginala egala cu pretul.

22. Principala trasatura a pietei cu concurenta perfecta de tip oligopol este:

a) producatori sunt foarte numerosi;

b) concurenta este eliminata;

c) producatorii au posibilitatea de a utiliza instrumente concurentiale extraeconomice;

d) comportamentele firmelor din ramura sunt interdependente.

23. Oligopolul se caracterizeaza prin aceea ca:

a) cumparatorii sunt numerosi, dar au forta economica scazuta;

b) fiecare ofertant poate influenta piata, dar trebuie sa tina seama de deciziile celorlalti;

c) ofertantii pot impune preturile, dar nu si cantitatea de produse vandute;

d) comportamentul cumparatorului nu are influenta decisiva asupra pietei.

24. Intre oligopol si concurenta monopolistica exista diferente privind:

a) intrarea de noi firme in ramura; numarul firmelor;

b) natura produsului; calitatea produsului;

c) nivelul productiei;

d) nivelul profitului producatorilor.

25. Incheierea de acorduri intre firmele oligopoliste cu privire la impartirea pietelor poate imbraca forme specifice de tipul:

a) trustului, cartelului, concernului;

b) oligopsonului, monopsonului;

c) oligopolului, monopolului;

d) societatilor pe actiuni.

26. Forma cea mai complexa de intelegere oligopolista este:

a) cartelul;

b) monopolul;

c) conglomeratul;

d) monopolul pur.

27. Cea mai raspandita structura de piata din tarile dezvoltate din punct de vedere economic este:

a) monopolul;

b) piata cu concurenta monopolistica;

c) oligopolul;

d) piata cu concurenta perfecta.

28. Piata de monopol se caracterizeaza prin:

a) atomicitatea ofertei;

b) preturi mici;

c) o satisfacere insuficienta a cererii;

d) libera concurenta.

29. Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza piata de monopol?

a) eliminarea liberei concurente;

b) producatorul determina nivelul preturilor;

c) insuficienta satisfacere a cererii;

d) pretul de vanzare este cel mai scazut pret.

30. "Monopolul" exista, conform intelesului economic al acestui termen, in una din urmatoarele situatii:

a) oricand un vanzator reuseste sa-si mentina pozitia printr-o publicitate agresiva;

b) oricand exista numai un singur vanzator al unui produs;

c) oricand profitul dobandit de vanzator depaseste suma care ar trebui castigata in mod corect ca dobanda la banii investiti, plus o compensatie pentru riscul asumat;

d) oricand numarul de vanzatori concurenti care ofera produse similare este mare.

31. In conditiile monopolului:

a) relatia pret-cantitate iese de sub incidenta legii generale a cererii;

b) oferta individuala este sinonima cu oferta totala de piata;

c) incasarea marginala difera de venitul marginal;

d) se manifesta concurenta loiala.

32. Pe piata cu concurenta de monopol:

a) se elimina libera concurenta astfel incat are loc dominatia producatorului asupra consumatorului;

b) cererea si oferta prezinta caracter de atomicitate;

c) libera concurenta nu este eliminata ci doar ingradita;

d) preturile se stabilesc pe piata, pe baza raportului dintre cerere si oferta.

33. Piata cu concurenta de monopson se caracterizeaza in principal prin:

a) atomicitatea cererii;

b) ofertanti putini;

c) existenta unui singur consumator;

d) cumparatorii nu pot influenta pretul.

34. Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza piata cu concurenta monopsonica:

a) oferta prezinta caracter de atomicitate;

b) exista doar un singur vanzator;

c) exista un singur cumparator;

d) cumparatorul are posibilitatea sa influenteze pretul pe piata.

35. In cadrul pietei cu concurenta monopsonica se realizeaza:

a) omogenitatea produselor;

b) atomicitatea cumparatorilor;

c) eliminarea totala a concurentei;

d) preturi de monopol.

36. In cazul in care un singur producator intra in relatii de schimb cu un singur cumparator, piata imbraca forma specifica a:

a) oligopolului bilateral;

b) monopolului bilateral;

c) monopsonului bilateral;

d) oligopson bilateral.

37. Oligopolul bilateral vizeaza situatia in care are loc:

a) confruntarea dintre un singur producator si mai multi cumparatori;

b) confruntarea dintre un singur cumparator si mai multi vanzatori;

c) confruntarea dintre un numar redus de vanzatori si, respectiv, cumparatori;

d) relatiile concurentiale de piata.

38. Vanzarea de marfuri diferentiate sortimental de catre un numar mare de producatori caracterizeaza piata:

a) cu concurenta monopolistica;

b) cu concurenta neloiala;

c) cu concurenta de oligopol;

d) cu concurenta perfecta.

39. Accesul producatorilor este foarte dificil pe piata:

a) monopolistica;

b) de monopol;

c) oligopol;

d) cu concurenta pura.

40. Determinarea pretului pe baza competitiei, ca modalitate de stabilire a pretului de vanzare intr-o economie concurentiala, are la baza faptul ca:

a). in fixarea pretului firma ignora strategiile concurentilor;

b). in stabilirea propriilor preturi firma foloseste ca ghid preturile competitorilor;

c). punctul de referinta este nivelul pretului aferent pragului de rentabilitate al firmei;

d). la baza pretului sta valoarea costului unitar.

41. Care dintre enunturile urmatoare nu intra in categoria legitatilor care guverneaza formarea preturilor in economia de piata?

a) pretul este efectul modificarii raportului dintre cererea si oferta unui bun;

b) schimbul vanzare-cumparare de bunuri si servicii are loc cand cererea si oferta la un anumit bun coincid;

c) pretul unitar se fixeaza folosind ca punct de reper nivelurile preturilor practicate de catre firmele concurente;

d) modificarea cererii, ofertei si pretului unui bun oarecare atrag dupa sine modificarea cererii, ofertei si pretului de piata la celelalte bunuri.

42. Care dintre strategiile de pret urmatoare nu este specifica firmelor monopoliste:

a) gestiunea la echilibru;

b) discriminarea prin pret;

c) stabilirea pretului la nivelul costului marignal;

d) fixarea propriului nivel al pretului pornind de la preturile practicate de concurenti.

43. Care dintre instrumentele urmatoare de interventie a statului asupra mecanismului de formare a preturilor este de natura administrativa:

a) subventionarea preturilor;

b) fixarea de limite de pret;

c) reglarea cererii si a ofertei;

d) fixarea unor nivele-obiectiv ale costurilor de productie la firmele publice.

44. Care dintre instrumentele urmatoare de interventie a statului asupra mecanismului de formare a preturilor este utilizat in agricultura cu scopul garantarii veniturilor producatorilor?

a) inghetarea preturilor;

b) stabilirea unor marje de variatie a preturilor;

c) reglarea cererii si a ofertei;

d) acordarea de imprumuturi pentru procurarea de utilajele agricole.

45. In care dintre situatiile de mai jos se formeaza pretul de echilibru:

a) cand pretul este stabilit prin interventia statului;

b) cand cererea este egala cu oferta;

c) cand pretul este unic;

d) cand producatorii sunt in masura sa influenteze pretul pietei.

46. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la modul de formare a preturilor in sistemul economiei de piata este adevarata?

a) preturile se stabilesc liber pe piata, pe baza raportului dintre cerere si oferta;

b) formarea preturilor este influentata atat de situatia pietei, cat si de interventia statului;

c) stabilirea preturilor depinde de tipul de concurenta dominant de pe piata;

d) agentii economici producatori fixeaza preturile in raport cu propriile obiective.

47. Dupa mecanismul formarii lor, preturile pot fi:

a) libere, administrate, mixte;

b) ingradite, concurentiale, fixe;

c) loiale, neloiale;

d) ridicate, medii, mici.

48. In conditiile economiei cu piata concurentiala, preturile:

a) administrate constituie un rezultat al deciziilor statului si ale altor centre de forta economica;

b) mixte reprezinta media preturilor libere si administrate;

c) constituie unicul mecanism de reglare a economiei;

d) au o incarcatura informationala nula.

49. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a). pretul reprezinta raportul valoric dintre monedele a doua tari intre care se desfasoara tranzactii economice;

b). pretul este expresia baneasca a valorii bunurilor/serviciilor care fac obiectul schimbului;

c). preturile cu amanuntul sunt preturile care se negociaza si la care circula produsele intre agentii economici;

d). tarifele reprezinta categoria de preturi care se practica in sectorul agriculturii.

50. Discriminarea prin pret:

a). reprezinta o strategie alternativa la cea a maximizarii profitului ce poate fi adoptata de o intreprindere aflata in pozitie de monopol;

b). consta in stabilirea pretului la nivelul costului marginal;

c). consta in stabilirea pretului la nivelul costului total;

d). are loc cand monopolul vinde variante diferite ale unui produs de baza la preturi similare aplicate unor grupe de consumatori cu caracteristici apropiate.

51. Care din enunturile urmatoare definesc costul de productie?

a) cantitatea totala de factori de productie de care dispune firma;

b) capitalul fix si circulant al intreprinderii;

c) totalitatea cheltuielilor ocazionate de consumul de factori de productie pentru producerea si desfacerea unor bunuri materiale si servicii;

d) consumul fizic de factori de productie.

52. Criteriile care stau la baza impartirii costurilor de productie in fixe si variabile se refera la:

a) natura activitatii economice;

b) relatia dintre consumul factorului (factorilor) de productie si volumul productiei;

c) dimensiunile activitatii economice;

d) gradul de eficienta si rentabilitate a activitatii respective.

53. Din enumerarea de mai jos marcati care sunt elementele ce nu intra in categoria costurilor fixe:

a) salariile lucratorilor din productie;

b) amortizarea capitalului fix;

c) chiria, iluminatul si incalzitul general;

d) salariile personalului din activitatile administrative.

54. La formarea costurilor variabile nu participa:

a) cheltuielile cu materia prima;

b) cheltuielile cu combustibil, apa, energie pentru fabricatie;

c) cheltuielile cu chiria unitatii economice;

d) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv.

55. Costurile fixe sunt acelea care:

a) nu se modifica deloc in timp;

b) sunt independente de evolutia preturilor cu care sunt cumparati factorii de productie;

c) pe termen scurt sunt independente de volumul productiei;

d) sunt subventionate de la buget si de aceea ele nu se modifica (sunt fixe).

56. Costurile variabile sunt acelea care:

a) se modifica atunci cand se modifica preturile de achizitie ale factorilor de productie;

b) se modifica in raport cu variatia volumului productiei;

c) difera de la o societate la alta;

d) se modifica in timp, de la o luna la alta.

57. Costul total mediu reprezinta:

a) pretul mediu achitat pentru achizitionarea de factori de productie;

b) consumurile de factori de productie pe unitatea de produs;

c) media aritmetica a costurilor fixe si variabile;

d) cheltuielile pentru protectia mediului.

58. Costul marginal reprezinta:

a) cheltuielile pe care le face intreprinzatorul pentru a obtine o unitate de produs;

b) sporul de cost total necesar pentru obtinerea unei unitati de produs suplimentare;

c) cheltuielile suplimentare ocazionate de cresterea cu o unitate a utilitatii marginale;

d) cheltuielile variabile suplimentare ocazionate de cresterea cu o unitate a volumului productiei

59. Costul marginal depinde, in principal, de:

a) volumul costurilor fixe;

b) volumul productiei;

c) evolutia costurilor variabile;

d) utilitatea marginala a bunurilor produse.

60. Care din elementele de mai jos poate influenta costul total mediu:

a) natura activitatii desfasurate;

b) modul de combinare a factorilor de productie;

c) costurile variabile globale;

d) cheltuielile cu amortizarea capitalului fix.

61. Care din elementele de mai jos sporesc atunci cand productia creste cu o unitate?

a) costurile variabile;

b) costurile fixe;

c) valoarea capitalului fix;

d) viteza de rotatie a banilor.

62. Ce nivel al costului fix poate fi considerat corect intr-o firma in functiune?

a) orice cost al carui nivel se stabileste in momentul in care se cumpara input-uri;

b) costul minim de producere a unei cantitati date in conditii optime de functionare;

c) orice cost determinat de cresterea cu o unitate a productiei;

d) costul care se inregistreaza chiar in cazul unei productii zero.

63. Care dintre enunturile urmatoare este corect pentru caracterizarea relatiei dintre costul si pret in economia de piata?

a) legatura dintre cost si pret este indirecta, in sensul ca pretul este influentat de catre costuri prin intermediul propunerilor de preturi ce insotesc oferta;

b) relatia dintre cost si pret este directa, in sensul ca preturile se stabilesc avand ca element de referinta nivelul costurilor;

c) exista o relatie elastica intre costuri si preturi, manifestata prin sensibilitatea ridicata a costurilor la variatii reduse ale preturilor;

d) nu exista o legatura evidenta intre cele doua categorii economice.

64. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la comportamentul costurilor pe termen lung este adevarata?

a) toti factorii de productie au caracter variabil;

b) costurile de productie sunt fixe;

c) costurile marginale sunt nule;

d) costurile unitare variaza exponential cu volumul productiei.

65. Costurile variabile cresc odata cu:

a) cresterea consumurilor de materii prime si materiale;

b) cresterea volumului capitalului fix;

c) cresterea personalului cu activitati general administrative in intreprindere;

d) cresterea dobanzilor la capitalul luat cu imprumut.

66. Costurile fixe cresc odata cu:

a) majorarea volumului productiei;

b) reducerea volumului productiei;

c) cresterea cheltuielilor cu amortizarea capitalului fix;

d) cresterea vitezei de rotatie a capitalului.

67. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la comportamentul costurilor pe termen lung este adevarata?

a) toate costurile sunt fixe pe perioada lunga;

b) toate costurile sunt variabile pe termen lung;

c) costurile marginale sunt egale cu costurile medii;

d) costurile fixe medii sunt egale cu costurile variabile medii.

68. Costul total fix este de 500 u.m.., costul variabil total - 1000 u.m., iar volumul productiei este de 250 bucati. In cazul in care costul marginal este de 7 u.m., cresterea productiei cu o unitate determina:

a) reducerea costului total mediu;

b) cresterea costului total mediu;

c) reducerea costului marginal;

d) cresterea costului fix mediu.

69. In conditiile in care productia se dubleaza iar costurile totale cresc cu 200%:

a) costul fix mediu ramane constant;

b) costul fix mediu creste;

c) costul variabil mediu creste;

d) costul total mediu scade.

70. Care dintre elementele de mai jos sporeste atunci cand productia creste cu o unitate?

a) costurile fixe;

b) costurile variabile;

c) valoarea capitalului fix;

d) pretul unitar.

71. Nivelul costului de productie constituie un element:

a) care orienteaza cumparatorul in alegerea sa;

b) ofera informatii producatorului privind cerintele manifestate pe piata;

c) care depinde de nivelul preturilor factorilor de productie;

d) care influenteaza marimea impozitului pe profit.

72. Pretul si costul scad cu acelasi procent (x%). Masa profitului pe produs:

a) creste cu un procent mai mare;

b) scade cu un procent mai mic;

c) scade cu procentul x%;

d) ramane neschimbata.

73. La o intreprindere unde costurile variabile cresc in acelasi ritm cu productia, costul total mediu:

a) creste;

b) scade;

c) este constant;

d) sunt posibile oricare dintre variantele a)-c).

74. Doua firme A si B produc si comercializeaza bunul X in urmatoarele conditii:

Firma A: costul total de productie este de 500.000 lei, pretul de vanzare unitar - 60 lei/bucata, profitul total - 100.000 lei.

Firma B: costul total de productie este de 800.000 lei, pretul de vanzare unitar - 80 lei/bucata, profitul total - 120.000 lei.

Activitatea este mai profitabila la:

a) firma B pentru ca reuseste sa vanda produsul X la un pret mai mare;

b) firma A pentru ca obtine bunul cu un cost mai redus, il vinde mai ieftin si il avantajeaza pe consumator;

c) firma A, pentru ca obtine o rata a profitului mai ridicata;

d) atata timp cat ambele firme inregistreaza profit, gradul de profitabilitate nu prezinta interes.

75. Ce sunt economiile de scara?

a) avantajele tehnice si financiare care deriva din cresterea volumului productiei si determina reducerea costului total mediu pe termen lung;

b) sumele economisite la scara microeconomica ca o consecinta a rentabilizarii firmei;

c) un ansamblu de disfunctionalitati generate de cresterea productiei si care determina majorarea costului total mediu pe termen lung;

d) sumele recuperate la scara macroeconomica prin cresterea gradului de incasare a impozitelor si taxelor.

76. Ce sunt deseconomiile de scara?

a) dezavantajele tehnice si financiare care deriva din reducerea volumului productiei si determina stagnarea nivelului costului total mediu pe termen lung;

b) pierderile inregistrate la scara microeconomica avand drept cauza principala cresterea preturilor la materiile prime;

c) un ansamblu de disfunctionalitati generate de cresterea productiei si care determina majorarea costului total mediu pe termen lung;

d) sumele pierdute la scara macroeconomica prin incetinirea ritmului de incasare a impozitelor si taxelor.

77. Prin concurenta intelegem:

a) o confruntare intre diferiti agenti economici;

b) o forma de manifestare a intereselor generale ale societatii pe termen lung;

c) o modalitate de obstructionare a celorlalti producatori;

d) o forma de manifestare a proprietatii asociative.

78. Mijloacele concurentei reprezinta:

a) o modalitate de manifestare a concurentei;

b) instrumente economice si extraeconomice pentru depasirea concurentilor;

c) legatura dintre piata si concurenta;

d) numai acele actiuni permise de legislatia in vigoare.

79. Identificati care dintre urmatoarele variante reprezinta o functie a preturilor:

a) functia de control al inflatiei;

b) functia de informare a agentului economic asupra tensiunii resurse-nevoi;

c) functia de cuantificare a consumului de factori de productie necesar pentru realizarea bunurilor;

d) functia de redistribuire a veniturilor si patrimoniului.

80. Echilibrul firmei pe termen scurt pe piata cu concurenta perfecta se realizeaza cand:

a) toate materiile prime aprovizionate au fost transformate in produse finite;

b) cantitatea produsa a fost vanduta in totalitate;

c) costul marginal este egal cu pretul pietei;

d) preturile practicate asigura obtinerea profitului.

81. Pe piata produsului X care se apropie de caracteristicile pietei cu concurenta perfecta, functiile cererii si ofertei in raport cu pretul sunt: C_X =90-3·p, iar O_X=2·p+10. Pretul de echilibru (P_e) si cantitatea de echilibru (Q_e) inregistreaza urmatoarele valori:

a) P_e =80, Q_e =170;

b) P_e =16, Q_e = 56;

c) P_e =10, Q_e = 30;

d) P_e =16, Q_e = 42;

82. Pe piata produsului X care se apropie de caracteristicile pietei cu concurenta perfecta, functiile cererii si ofertei in raport cu pretul sunt: C_X =30-0,5·p, iar O_X=1,5·p+20. daca pretul de echilibru este egal cu 5, piata respectivului produs inregistreaza:

a) o stare de echilibru;

b) un exces de cerere;

c) un exces de oferta;

d) o penurie de bunuri.

83. Pe piata cu concurenta perfecta, producatorii au capacitatea de a determina in mod suveran si autonom prin calcule economice:

a) cantitatile produse oferite;

b) preturile unitare ale bunurilor marfare produse;

c) nici cantitatile de produse fabricate si nici preturile de vanzare a acestora.

d) costul unitar (mediu) si pe cel marginal;

84. Cererea cu care se confrunta un producator individual dintr-o piata cu concurenta imperfecta este P=100-Q, unde P este pretul pietei, iar Q - cantitatea ceruta. Daca productia este de 20 de unitati, atunci venitul marginal al producatorului este:

a) 80;

b) 50;

c) 68;

d) 60.

85. Pe piata cu concurenta monopolista, conditia maximizarii profitului este:

a) pretul de vanzare egal cu costul marginal;

b) venitul marginal egal cu pretul;

c) costul fix egal cu venitul total;

d) costul marginal egal cu venitul marginal.

86. Oligopolul necooperant se caracterizeaza prin:

a) dominatia pietei;

b) tentatia permanenta de a coopera;

c) faptul ca profitul este maxim atunci cand pretul de vanzare este mai mare decat costul marginal;

d) neparticiparea firmelor din ramura la nici un fel de intelegere in ceea ce priveste stabilirea preturilor.

87. Cererea cu care se confrunta un monopol are ecuatia: P=200-4·Q, unde P este pretul pietei, iar Q - cantitatea ceruta. Care este nivelul productiei care maximizeaza cifra de afaceri a monopolului?

a) 200;

b) 150;

c) 100;

d) 25.

88. Selectati din urmatoare lista o trasatura specifica pietei cu concurenta monopolistica:

a) preturile practicate sunt mari;

b) accesul in ramura este dificil;

c) numarul de producatori este redus;

d) produsele oferite sunt diferentiate.

89. Concurenta monopolistica si cea perfecta sunt asemanatoare in ceea ce priveste:

a) pretul de vanzare este mai mare decat costul marginal;

b) pretul de vanzare este mai mic decat costul marginal

c) pretul de vanzare este egal cu minimul costului total mediu;

d) pe piata actioneaza un numar mare de agenti economici vanzatori si cumparatori, de putere concurentiala aproximativ egala.

90. O intreprindere aflata pe o piata cu concurenta monopolistica are functia costului total data de relatia: CT=9+Q, iar functia cererii pe termen lung are forma: P=7-Q. Care este volumul productiei care maximizeaza profitul firmei:

a) Q = 3;

b) Q = 5;

c) Q = 7;

d) Q = 9.

91. Piata cu concurenta oligopol se caracterizeaza prin:

a) ofertanti putini si cumparatori putini;

b) cumparatori putini cu putere de cumparare ridicata;

c) ofertanti putini si cumparatori numerosi;

d) un singur vanzatori si cativa cumparatori.

92. Intr-o tara, productia de automobile este asigurata de 4 firme, care satisfac 80% din cererea interna (ca volum si structura sortimentala). O parte a productiei acestor firme se exporta. Concomitent, 20% din cererea de automobile este satisfacuta pe seama importului. Piata respectiva a automobilelor este:

a) o piata de monopol;

b) o piata de concurenta monopolistica;

c) o piata cu concurenta oligopol;

d) o piata cu concurenta neloiala.

93. Piata de monopol se caracterizeaza prin:

a) avantaje pentru consumatori;

b) pretul de monopol este mai mic decat pretul de pe piata de oligopol;

c) acoperirea consumului intr-o masura mai mare cu aceeasi cheltuiala;

d) dominatia pietei de catre un singur producator.

94. Prin prag de rentabilitate se intelege:

a) profitul total inregistrat de o firma intr-o perioada determinata de timp;

b) acel volum al productiei in care veniturile sunt egale cu cheltuielile, profitul fiind egal cu zero;

c) diferenta dintre incasarile totale si costurile totale;

d) raportul procentual dintre masa profitului si costurile totale.

95. O societate comerciala la care incasarile (veniturile) sunt egale cu cheltuielile (costurile):

a) isi inceteaza activitatea imediat;

b) va da faliment;

c) nu obtine profit;

d) va plati impozite majorate la bugetul de stat.

96. Profitul total este direct proportional cu volumul productiei de bunuri economice pentru ca:

a) mareste numarul de salariati care beneficiaza de locuri de munca;

b) asigura satisfacerea unor trebuinte in continua crestere si diversificare;

c) profitul sporeste pe masura ce se vor produce si vinde mai multe bunuri economice;

d) contribuie la cresterea impozitelor.

97. Daca se cunosc pretul unitar de vanzare (P_v), costurile fixe (CF) si costul mediu variabil (CMV), pragul de rentabilitate in expresie fizica (Q_r) se calculeaza cu relatia:

a) ;

b) ;

c) ;

d)

98. Care dintre urmatoarele metode de fixare a preturilor foloseste drept punct de reper randamentul dorit al capitalurilor utilizate?

a) metoda "mark-up-pricing";

b) metoda "direct costing";

c) metoda "target rate of return";

d) metoda globala.

99. Care dintre relatiile urmatoare este utilizata pentru fixarea pretului dupa metoda "direct costing"?

a) P_v = CTM (1 + R)

b) P_v = (1+m) x CVM   

c) P_v = (1+m) x CFM    

d) P_v = C_mg (1 + R)

in care: P_v - pretul de vanzare unitar; CTM - costul total mediu; R - marja de profit; CVM - costul variabil mediu; CFM - costul fix mediu; C_mg - costul marginal; m - marja bruta asupra costului variabil.

100. Care dintre urmatoarele relatii intre coeficientul de elasticitate al cererii si marja asupra costului variabil este cea corecta?

a) ;

b) ;

c) ;

d) .

101. Care dintre urmatorii factori nu determina modificari ale costului de productie la nivelul firmei?

a). variatia preturilor la materialelor prime;

b). modificarea indicelui productivitatii muncii;

c). ajustarea preturilor practicate de concurenta;

d). modificarea consumurilor de materiale si de energie.

102. Care dintre categoriile de preturi urmatoare formeaza obiectul negocierii intre producatori si beneficiari?

a) pretul de comercializare;

b) pretul cu amanuntul;

c) pretul de oferta;

d) pretul de gros.

103. Consiliul de administratie al unui cinematograf decide sa modifice tariful de intrare de la 10 la 5 lei. La filmul X, numarul spectatorilor sporeste de la 1000 la 2000 persoane/spectacol, iar la filmul Y de la 1000 la 1500 persoane/spectacol. Cererea pentru filmele X si Y in raport cu pretul este:

a) elastica;

b) cu elasticitate unitara;

c) inelastica pentru X si elastica pentru Y;

d) elastica pentru X si cu elasticitate unitara pentru Y.

104. Privind incidenta TVA asupra structurii preturilor sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a). TVA nu este element al pretului negociat;

b). TVA nu este element al pretului de factura;

c). TVA este element al pretului cu ridicata;

d). TVA este element al pretului negociat.

105. Care dintre urmatoarele relatii sunt corecte

a). TVA colectata = Pret de vanzare x cota TVA

b). TVA colectata = Pret de cumparare x cota TVA

c). TVA colectata = Valoarea adaugata x cota TVA

d). TVA colectata = TVA de plata - TVA deductibila

106. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:

a). TVA se include in preturile si tarifele negociate intre agentii economici;

b). bunurile si serviciile exportate sunt supuse TVA;

c). bunurile si serviciile se supun TVA in tara in care se consuma si nu in cea in care se produc;

d). TVA aferenta pretului cu ridicata nu se inscrie pe facturile transimise unitatilor comertului cu ridicata de catre firmele producatoare.

107. Printre factorii care contribuie la diferentierea tipurilor de concurenta se regasesc:

a). costul de productie si rentabilitatea;

b). cifra de afaceri si viteza de rotatie a activelor circulante;

c). volumul si structura ofertei;

d). numarul si puterea economica a participantilor la tranzactii.

108. Care dintre urmatoarele instrumente ale luptei de concurenta are caracter economic:

a). sponsorizarea unor activitati social-culturale de interes local sau national;

b). imbunatatirea calitatii produselor;

c). diminuarea costurilor de productie;

d). obtinerea de informatii privind activitatea concurentilor.

109. Care este functia-obiectv a intreprinzatorului rational?

a) maximizarea profitului;

b) maximizarea dividendelor;

c) minimizarea costului;

d) optimizarea utilizarii resurselor.

110. In care dintre situatiile urmatoare este necesara actualizarea costurilor de productie?

a) cand are loc schimbarea conducerii firmei;

b) cand se produc modificari in conditiile de fabricatie a produselor;

c) cand concurentii principali isi revizuiesc preturile;

d) cand se erodeaza pozitia ocupata de firma pe piata de desfacere.

111. Pe o piata cu concurenta perfecta, pretul de echilibru este determinat:

a) de cel mai mare pret pe care cumparatorii sunt dispusi sa-l platesca;

b) de cel mai mic pret pe care vanzatorii sunt dispusi sa-l accepte;

c) de intersectia dintre curba cererii si curba ofertei;

d) de pretul stabilit de firma cu pozitia dominanta pe piata.

112. Politica unui stat de protejare a concurentei economice este:

1. o componenta a politicii industriale;

2. o modalitate de corectare a dezechilibrelor economice;

3. o modalitate de corectare a deficientelor pietei;

4. materializata in reglementari care reprima practicile monopoliste;

5. materializata in reglementari privind concurenta neloiala.

Combinatia corecta este:

a) 1+2+3;

b) 1+4+5;

c) 2+4+5;

d) 3+4+5.

113. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la concurenta perfecta este adevarata:

a) se manifesta pe piata monopolista;

b) presupune omogenitatea produsului;

c) este intalnita in cadrul burselor de marfuri;

d) se bazeaza pe campanii promotionale intense.

114.Costul marginal este cu 25% mai mare decat CTM₀. CF reprezinta 25% din CT₀ si 20% din CT₁. Cunoscand ca Q₀ = 10.000, CV₀ = 2,25 milioane lei, costul marginal si variatia productiei reprezinta:

a) 1000; 12000;

b) 475; 2000;

c) 375; 2000;

d) 225; 8000.

115. In conditiile in care productia creste cu 60%, costul fix mediu:

a) scade cu 40%;

b) creste cu 62,5%;

c) scade la 62,5%;

d) creste cu 40%.

116. Un produs comercializat de un magazin en-detail are un pret cu amanuntul de 5 lei/bucata. Care este cuantumul TVA inclus in pretul cu amanuntul?

a) 0,79 lei;

b) 0,95 lei;

c) 0,66 lei;

d) 0,19 lei.

117. Cota de impozitare zero pentru TVA se aplica in cazul urmatoarelor categorii de operatiuni:

a) prestarile de servicii pentru care locul impozitarii se afla in Romania;

b) importul de bunuri mobile;

c) exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor;

d) vanzarile de bunuri catre persoanele nerezidente in Romania.

118. Care dintre urmatoarele categorii de bunuri sunt exonerate de la plata accizelor?

a) bunurile de folosinta indelungata;

b) bunurile de consum curent;

c) bunurile publice.

d) bunurile livrate la rezerva de stat.

119. Concurenta este, in primul rand posibila atunci cand:

a) exista proprietate privata;

b) preturile sunt libere;

c) cresterea preturilor depaseste cresterea costurilor de productie;

d) statul utilizeaza parghii administrative pentru reglarea preturilor.

120. Firma A, de mari dimensiuni, ofera spre vanzare marfuri la un pret superior CTM (cost total mediu) propriu, dar inferior CTM obtinut de catre firma B, de mici dimensiuni. Ca rezultat:

a) cererea pentru respectivele marfuri creste;

b) firma B se mentine pe piata;

c) firma A inregistreaza profit;

d) firma A inregistreaza pierderi.

121. In T₀, rata profitului la cost este de 15%. Daca in T₁, costul total creste cu 50%, iar rata profitului la cost creste cu 5 puncte procentuale fata de T₀, atunci profitul:

a) se dubleaza;

b) ramane constant;

c) creste cu 55%;

d) creste cu 50%.

122. Punctul de echilibru al rentabilitatii este dat de:

a) costul uitar;

b) volumul incasarilor;

c) pretul de vanzare;

d) pragul minim al rentabilitatii.

123. Pretul si costul cresc cu 20%. Rata profitului calculata in raport cu cifra de afaceri:

a) creste cu 20%;

b) ramane neschimbata;

c) este mai mare decat rentabilitatea;

d) se reduce cu 20%.

124. Cand cererea si oferta cresc, cantitatea ce corespunde pretului de echilibru:

a) creste;

b) scade;

c) nu se modifica;

d) este maxima.

125. Profitul reprezinta:

a) ansamblul veniturilor incasate din vanzarea produselor fabricate;

b) castigul realizat de catre cei ce initiaza si organizeaza o activitate economica;

c) diferenta dintre cifra de afaceri si costurile totale medii;

d) suma veniturilor totale incasate si a costurilor suportate de catre intreprinzator pentru realizarea productiei.

126. Daca pretul se afla la un nivel la care apare un exces de oferta, se manifesta tendinta de:

a) crestere a pretului;

b) reducere a pretului;

c) mentinere a pretului;

d) egalizare a costului cu profitul.

127. Cunoscand semnificatia marimii profitului, aratati fata de care dintre elementele de mai jos se afla intr-o relatie de inversa proportionalitate:

a) pretul de vanzare;

b) calitatea bunurilor;

c) numarul de salariati;

d) costul unitar.

128. In dinamica, nivelul costului fix mediu pe termen scurt depinde de:

a) costul total de productie;

b) costul variabil global;

c) costul marginal;

d) volumul productiei.

129. Cu cat pretul unui bun economic este mai mare, cu atat agentii economici sunt mai tentati:

a) sa-l ofere pe piata;

b) sa-i reduca oferta;

c) sa-l cumpere;

d) sa reduca costurile.

130. In t₀, costul reprezinta 60% din totalul veniturilor. In t₁, incasarile totale cresc cu 20%, iar costul total ramane constant. Ca urmare, profitul total:

a) creste cu 30%;

b) creste cu 50%;

c) creste cu 5%;

d) ramane constant.

131. Pretul de echilibru poate avea un rol deosebit in fundamentarea deciziilor, daca:

a) se fixeaza dinainte;

b) se mentine constant;

c) scade;

d) se formeaza liber pe piata.

132. La un venit total de 10.000 u.m., un cost fix total de 4000 u.m. si un cost variabil mediu de 500, volumul productiei pentru care profitul este zero este:

a) 10 bucati;

b) 20 bucati;

c) 5 bucati;

d) 12 bucati.

133. Pretul de echilibru de pe piata unui bun scade atunci cand:

a) cererea scade si oferta creste;

b) costurile de productie cresc;

c) veniturile cresc;

d) costul marginal sporeste.

134. Atunci cand pretul pe piata unui bun economic scade, cantitatea oferita (in conditiile in care alti factori care influenteaza oferta sunt invariabili) are tendinta sa:

a) creasca;

b) scada;

c) sa nu se modifice;

d) sa fie egala cu cererea.

135. In perioada de baza (t₀), raportul dintre pretul de vanzare si costul total mediu este de 1/2. In perioada curenta (t₁), pretul de vanzare se majoreaza cu 30%, iar costul unitar scade cu 35%. Care este relatia dintre pret si cost in perioada curenta?

a) ;

b) ;

c) ;

d) datele sunt insuficiente pentru a estima legatura cost-pret in perioada curenta.

136. Cand pretul de ecilibru este considerat variabila independenta, scaderea lui determina:

a) crestere cererii si a ofertei;

b) scaderea ofertei si a cerrerii;

c) cresterea ofertei si scaderea cererii;

d) crestere cererii si reducerea ofertei.

137. Venitul total al vanzatorului este egal cu:

a) produsul dintre cantitatea comercializata si pretul unitar de vanzare;

b) produsul dintre cantitatea fabricata si pretul unitar de vanzare;

c) cheltuielile cumparatorului pentru marfa data;

d) diferenta dintre pretul unitar si costul total mediu.

138. In care dintre situatiile urmatoare intreprinzatorul inregistreaza profit?

a) atunci cand vinde bunurile obtinute la un pret unitar mai mare decat costul total mediu;

b) atunci cand detine monopolul pe o anumita piata de desfacere;

c) in situatia in care costurile totale depasesc cifra de afaceri;

d) atunci cand comercializeaza bunurile produse la un pret mai redus comparativ cu concurentii.

139. Care dintre urmatoarele metode de fixare a preturilor foloseste drept punct de reper nivelul costului variabil?

a) metoda "mark-up-pricing";

b) metoda "direct costing";

c) metoda "target rate of return";

d) metoda globala.

140. Care dintre relatiile urmatoare este utilizata pentru fixarea pretului dupa metoda "mark-up pricing"?

a) P_v = CTM (1 + R)

b) P_v = (1+m) x CVM   

c) P_v = (1+m) x CFM    

d) P_v = C_mg (1 + R)

in care: P_v - pretul de vanzare unitar; CTM - costul total mediu; R - marja de profit; CVM - costul variabil mediu; CFM - costul fix mediu; C_mg - costul marginal; m - marja bruta asupra costului variabil.

141. Care dintre elementele urmatoare reprezinta un criteriu de referinta in raport cu care o firma isi fixeaza preturile propriilor produse?

a) rata dobanzii la creditele de consum;

b) cursul de schimb valutar;

c) concurenta;

d) deflatorul.

142. Ce sunt indicii de pret?

a) marimi relative ce caracterizeaza dinamica preturilor in timp;

b) factori (conditii) care determina modificarea preturilor pe piata de la o perioada la alta;

c) elemente structurale ale preturilor care stau la baza fundamentarii ofertelor de pret;

d) valori standard ale preturilor pentru diferite categorii de bunuri, utilizate de agentii economici drept elemente de referinta pentru calculul propriilor preturi.

143. In functie de baza de raportare indicii de pret pot fi divizati in:

a) indici cu ponderi constante si indici cu ponderi variabile;

b) indici cu structura fixa si indici cu structura variabila;

c) indici cu baza fixa si indici cu baza in lant;

d) indicii preturilor cu ridicata si indicii preturilor cu amanuntul.

144. Cum se determina indicii de pret cu baza fixa?

a) prin raportarea preturilor din fiecare perioada la preturile perioadei precedente;

b) prin raportarea nivelului preturilor dintr-o serie cu mai multe perioade, la una si aceeasi perioada;

c) prin raportarea preturilor din fiecare perioada la un pret mediu ponderat cu cantitatile de produse vandute si calculat pentru intervale de timp succesive;

d) prin diferenta dintre preturile fiecarei perioade si preturile perioadei anterioare.

145. Cum se determina indicii de pret cu baza in lant?

a) prin raportarea preturilor din fiecare perioada la preturile perioadei precedente;

b) prin raportarea nivelului preturilor dintr-o serie cu mai multe perioade, la una si aceeasi perioada;

c) prin raportarea preturilor din fiecare perioada la un pret mediu ponderat cu cantitatile de produse vandute si calculat pentru intervale de timp succesive;

d) prin diferenta dintre preturile fiecarei perioade si preturile perioadei anterioare.

146. Care este relatia utilizata pentru determinarea indicelui de pret Laspeyres?

a) ;

b) ;

c) ;

d) .

147. Indicele Laspèyres:

a). are o aplicabilitate limitata, deoarece foloseste pentru ponderarea preturilor cantitatile de produse din perioada de baza;

b). are o aplicabilitate mare, fiind determinat cu ajutorul structurii noi a productiei si a consumului

c). utilizeaza ca ponderi ale preturilor cantitatile de produse vandute/consumate din perioada curenta;

d). poseda proprietatea de agregare, in sensul ca indicii individuali (Ip) pot fi insumati.

148. Indicele de pret Fisher:

a) este raportul dintre indicele veniturilor nominale si indicele preturilor de tip Paasche;

b) reprezinta un indice agregat care pastreaza neschimbata baza de comparatie (q) din perioada de referinta utilizata pentru ponderarea ale preturilor;

c) se utilizeaza pentru determinarea evolutiei preturilor si tarifelor pentru produsele provenite din import.

d) se calculeaza ca o medie geometrica a indicilor Laspèyres si Paasche.

149. Care dintre tipurile fundamentale de indici ai preturilor au cea mai mare aplicabilitate pe plan mondial:

a). indicele Fisher;

b). indicele Paasche;

c). indicele Laspèyres;

d). indicele Marshall.

150. Care dintre indicii de pret mentionati in continuare nu poate fi utilizat pentru a evidentia dinamica preturilor cu amanuntul si a tarifelor populatiei?

a) indicele tarifelor pentru serviciile prestate populatiei;

b) indicele preturilor de comercializare in comertul de stat;

c) indicele preturilor produselor de pe piata taraneasca;

d) indicele preturilor medii anuale ale produselor industriale.

REZOLVAREA TESTELOR - GRILA

BIBLIOGRAFIE

1.     Beju V., Preturi, Editura Economica, Bucuresti, 2000

2.     Babaita I., Duta A., Piete si preturi, Editura de Vest, Timisoara, 1995

3.     Babaita I., Duta A., Imbrescu I., Microeconomie, Editura de Vest, Timisoara, 1995

4.     Ciurlau C., Dura C., Slusariuc G., Preturi si concurenta, Editura Focus, Petrosani, 2002

5.     Dura C., Magda D., Economie politica I, Editura Focus, Petrosani, 2003

6.     Enea - Smarandache I., Tomita I., Buse L., Cirlau C., Murarita I., Bandoi A., Microeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 1999

7.     Mosteanu T., Floricel C., Dumitrescu D., Alexandru F., Preturi si concurenta, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997

8.     Mosteanu T., Floricel C., Dumitrescu D., Alexandru F., Culegere de lucrari aplicative si studii de caz la disciplina preturi si concurenta, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997

9.     Mosteanu T., Concurenta. Abordari teoretice si practice, Editura Economica, Bucuresti, 2000

10.  Mosteanu T., Preturi, echilibru concurential si bunastare sociala, Editura Economica, Bucuresti, 2001

11.  Mosteanu T., Dumitrescu D., Alexandru F., Vuta M., Obreja L., Serbanescu C., Stoian A., Preturi si concurenta, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

12.  Tomita I., Ciurlau C., Preturi si tarife, Editura Universitaria, Craiova, 1995

13.  Tomita I., Ciurlau C., Preturi si concurenta, Editura Universitaria, Craiova, 2001

14.  Tomita I., Ciurlau C., Bandoi A., Marcu N., Preturi. Manual universitar, Editura Universitaria, Craiova, 2003

15.  Vranceanu D., Politici de preturi, Editura Uranus, Bucuresti, 2006