Care au fost conditiile in care s-a format sistemul valutar de la Bretton Woods?

1. Care au fost conditiile in care s-a format sistemul valutar de la Bretton Woods? Dezvoltarea relatiilor economice internationale si extinderea cooperarii dintre state au determinat reconsiderarea locului mecanismelor financiare si valutare in deciziile macroeconomice. Criza economica din anii 1929-1933 a exercitat o influenta insemnata asupra relatiilor valutare si financiare internationale datorita faptului ca s-au depreciat monedele din peste 20 de tari. ceea ce a antrenat scaderea comertului international de ia 65,9 miliarde dolari SUA in 1929 ia 21. 8 miliarde dolari SUA in 1933. In perioada crizei economice s-a produs o retragere a capitalurilor din tarile dezvoltate, s-au aplicat masuri de administrare a devizelor necesare schimburilor internationale. Blocul aurului format la Conferinta Monetara si Economica de la Londra din anul 1933 a hotarat practicarea anumitor paritati intre monedele tarilor participante si a promovat cooperarea pe plan monetar¹. Acordul monetar tripartit din septembrie 1936 (SUA. Anglia si Franta) a urmarit eliminarea restrictiilor comerciale si valutare dintre tarile participante si evitarea deprecierii monedelor in scopuri competitive. Efectele negative ale functionarii sistemelor banesti bazate pe etalonul aur-devize si dezechilibrele din relatiile economice „si. monetare din perioada celui de al doilea razboi mondial au impus organizarea unui sistem valutar prin care sa se prevada norme de conduita in domeniul financiar si valutar si sa se asigure lichiditatile necesare schimburilor economice'. Conferinta monetara internationala de la Bretton Woods din SUA din anul 1944, adoptand cu unele amendamente planul delegatiei SUA de organizare a relatiilor valutare si financiare internationale, a insemnat formarea sistemului valutar. Sistemul monetar international reprezinta un ansamblu de reguli, aranjamente si practici prin care se asigura supravegherea derularii relatiilor valutare si finantarea tranzactiilor internationale;Dupa alte opinii⁴, sistemul valutar constituie un cod de conduita pentru dirijarea comportamentului monetar in relatiile specifice unei lumi interdependente care urmareste reglementarea convenita, coerenta a raporturilor de plati si de lichidare a angajamentelor existente intre tari determinate de schimburile comerciale, de miscarile de capitaluri si de cresterea economica. In alte acceptiuni, ,. sistemul monetar international cuprinde totalitatea principiilor, a normelor, a mecanismelor si a institutiilor care permit persoanelor fizice sau juridice din diferite tari sa efectueze reglementarea creantelor reciproce si sa realizeze cooperarea in domeniul monetar.

2. Cum se defineste sistemul valutar? Sistemul valutar se poate incadra in sistemul financiar international care include principiile si mecanismele de derulare a fluxurilor de capital la nivel international. Sistemul valutar cuprinde norme si principii ce se stabilesc si se aproba de catre statele membre in vederea cooperarii valutare si financiare internationale, precum si mecanismele de finantare a schimburilor economice internationale. In cadrul sistemului valutar international se incadreaza norme si principii pe baza carora se deruleaza relatiile de cooperare monetara, principii de formare a raporturilor de schimb, mecanisme de asistenta financiara si de reglare a sistemului. Normele si principiile sistemului, mecanismele de finantare si interventie sunt tratate in studiile de specialitate sub diverse denumiri, cum sunt sistemul monetar international sau sistemul valutar. Termenul de international exprima faptul ca mai multe tari se angajeaza sa respecte anumite principii si sa utilizeze mecanismele sistemului valutar in vederea restabilirii echilibrului valutar. Sistemul valutar functioneaza in stransa legatura cu evolutia comertului, a miscarilor de capital a investitiilor si cu procesul de aezvoitare economica. Fondul Monetar International si Banca Internationala r>entru Reconstructie si Dezvoltare, create ne baza acordurilor Conferintei de ia Bretion Woods, functioneaza, pe baza unor statute proprii care cuprind norme si principii privind promovarea stabilitatii cursurilor de schimb. sprijinirea statelor in echilibrarea balantelor de plati. in reconstructia si dezvoltarea economica si in cooperarea valutara si financiara.

3. Care erau obiectivele sistemului valutar de la Bretton Woods? Sistemul valutar de la Bretton Woods din anul 1944 avea urmatoarele obiective: sustinerea cresterii comertului international si implicit sprijinirea dezvoltarii economice si a ocuparii fortei de munca; promovarea cooperarii monetare internationale, prin mecanisme de consultare si colaborare in problemele monetare internationale; promovarea stabilitatii raporturilor de schimb dintre monede si evitarea deprecierii competitive; sprijinirea crearii unui sistem multilateral de plati privind tranzactiile curente dintre membri si eliminarea restrictiilor din schimburile internationale; furnizarea de asistenta financiara tarilor membre in vederea reducerii si inlaturarii dezechilibrului din balantele de plati.

Sistemul valutar de la Bretton Woods a fost asezat pe baza principiului universalitatii, conform caruia calitatea de membru este deschisa tarilor care sunt de acord cu prevederile statutului FMI. In contextul principiului universalitatii, bancile centrale se angajau sa intervina pe piata in cazul in care rata de schimb se indeparta de limita stabilita. Promovarea' 'stabilitatii cursului de schimb presupunea definirea monedei statului in aur sau dolari SUA si mentinerea pretului fix al aurului. Cursul de schimb al monedei unei tari membre fata de moneda altei tari avea limite de variatie de ± 1%. Modificarea valorii paritatii se efectua la propunerea tarii membre si cu aprobarea FMI in vederea corectarii unui dezechilibru din relatiile economice externe. Paritatile fixe dintre valute erau menite sa formeze climatul de stabilitate necesar dezvoltarii schimburilor economice internationale si sa asigure increderea intre tarile membre. Statele membre se angajau sa inlature restrictiile, discrimina­rile si alte practici protectioniste din schimburile si platile interna­tionale necesare echilibrului balantelor de plati. Monedele tarilor membre deveneau convertibile daca tara nu isi insusea avantajele aranjamentelor de tranzitie prevazute la articolul XIV. paragraful 2 din statutul FMI prin care se mentionau sau aplicau restrictii la platile si transferurile provenite din tranzactiile curente internationale.

4. Care sunt principalele trasaturi ale evolutiei sistemului valutar de la Bretton Woods? Sistemul valutar de la Bretton Woods din anul 1944 isi propunea sa elimine restrictiile din relatiile economice internationale, sa stimuleze dezvoltarea comertului si sa ofere mecanisme de asistenta financiara tarilor membre care se confruntau cu deficite ale balantei de plati. Mecanismele sistemului valutar de ia Bretton Woods au stimulat extinderea comertului international, au eliminat restrictiile si au sprijinit statele membre in reducerea cuantumului si a duratei dezechilibrului balantei de plati. In perioada postbelica, tarile vest-europene au beneficiat de resurse pentru dezvoltarea economica. In conditiile cresterii fluxurilor de capital american spre economiile tarilor vest-europene s-a intarit pozitia dolarului american in relatiile economice internationaleCresterea deficitului balantei de plati a SUA de la inceputul anilor '60. formarea unor depozite in dolari in afara SUA, intarirea puterii economice a tarilor occidentale si a Japoniei au determinat scaderea increderii in dolarul SUA si preferinta posesorilor de fonduri pentru plasamente in alte valute. Lichiditatea internationala era dependenta de evolutia balantei de plati a SUA. In masura in care deficitul balantei de plati era mai mare se producea un exces de lichiditate, iar in cazul in care deficitul se reducea nu se asigurau lichiditatile necesare schimburilor internationale. Tara emitenta a monedei de rezerva era privilegiata din punct de vedere al finantarii deficitului balantei de plati. Bancile centrale din alte tari care isi formau rezerve in dolari SUA plasau sumele in bonuri ale trezoreriei americane si contribuiau ia finantarea deficitului de plati. Mecanismul convertibilitatii altor monede in aur era inlesnit de dolarul SUA. Convertibilitatea s-a aplicat cu restrictii din punct de vedere al detinatorilor, destinatiei si sumelor necesare. Un impact important asupra sistemului monetar international au exercitat crizele dolarului SUA, a lirei sterline si a francului francez din perioada respectiva . In perioada 1944-1964. sistemul valutar de la Bretton Woods a asigurat cerintele circuitului economic si financiar international datorita convertibilitatii si principiului cursurilor fixe. SUA se angajau sa schimbe orice suma in dolari in aur, iar bancile centrale ale tarilor membre se obligau sa intervina pe piata pentru a asigura mentinerea cursului monedei in limitele unei marje restranse. Din anul 1965 s-au manifestat neconcordante intre functionarea mecanismelor sistemului valutar de ia Bretton Woods si schimburile comerciale si cooperarea economica internationala. Convertibilitatea principalelor valute vest-europene promovata din anul 1958 a stimulat cresterea comertului international si participarea tarilor la schimburile economice internationale. In perioada 1962-197 ponderea SUA in comertul total al tarilor capitaliste a scazut de Ia 17°x la 13°c. ponderea comertului tarilor membre ale Pietei comune a crescut de ia 3S'^C c la 43%, iar a Japoniei de la 3% la 7%. Modificarea ponderi; tarilor dezvoltate in comertul international si aparitia unor deficiente cronice ir. balanta comerciala si de plati a SUA au generat o hemoragie de dolari. Inflatia a contribuit la scaderea continua a puterii de cumparare :. monedelor si la reasezarea raporturilor dintre ele prin devalorizari s: revalorizari. In acelasi timp, inflatia a generat o crestere a rezervei:-: internationale in dolari SUA. In perioada 1962-1972, exporturile s: importurile din tarile capitaliste membre ale FMI au crescut de aproape doua ori. iar rezervele internationale in devize de aprox. 4,5 ori. Mecanismele sistemului valutar de la Bretton Woods nu au asigura: ordinea in derularea relatiilor valutar-financiare internationale s: lichiditatile necesare schimburilor internationale. Pe piata aurului s-au manifestat presiuni in vederea cresterii pretului aurului care au exercitat influenta asupra stabilitatii cursurilor de schimb. In anul 1968, piata aurului s-a scindat in piata oficiala a bancilor centrale, pe care se realizau tranzactii la pretul de 35 dolari SUA/uncie, si piata libera la care cursul se forma in functie de cerere si oferta. . Decizia administratiei SUA din ausust 1971 de a renunta la convertibilitatea externa a dolarului SUA in aur a contribuit la scaderea increderii in aur, respectiv in mecanismul central al sistemului valutar de la Bretton Woods. In contextul erodarii pozitiei de moneda de rezerva a dolarului SUA si a influentei exercitate de catre deficitul balantei de plati a SUA asupra lichiditatii internationale, Consiliul Guvernatorilor din cadrul FMI a hotarat crearea unei monede de cont si de rezerva, Drepturile Speciale de Tragere, in anul 1968/1969, care sa asigure functionarea sistemului valutar si completarea rezervelor internationale. In iulie 1972, Consiliul Guvernatorilor a hotarat crearea . . Comitetului celor 20' in cadrul FMI care avea misiunea sa analizeze evolutia sistemului valutar de la Bretton Woods, precum si factorii care au provocat criza si sa prezinte un pian de reforma. . . Comitetul celor 2(T a eiaborat c schita a reformei sistemului valutar care prevedea:'accentuarea supravegherii politicilor valutare ale tarilor membre, elaborarea unor proceduri mai elastice si eficiente de ajustare a balantelor de plati, conti­nuarea procesului de inlaturare a restrictiilor asupra platilor si transferurilor internationale si cresterea rolului Drepturilor Speciale de Tragere. Modificarea statutului Fondului Monetar International din anul 1978 a legiferat transformarile profunde ale mecanismelor sistemului valutar de la Bretton Woods.

5. Care sunt obiectivele Uniunii Monetare Europene? Tratatul privind Uniunea Europeana a stabilit cadrul necesar cooperarii si dezvoltarii economice in vederea realizarii urmatoarelor obiective: promovarea unui progres economic si social echilibrat si durabil, precum si a unui nivel inalt al ocuparii fortei de munca, in special prin crearea unui spatiu fara frontiere, prin intarirea coeziunii economice si sociale si prin stabilirea unei uniuni economice si monetare si a unei monede unice; afirmarea identitatii sale pe scena internationala, in special prin implementarea unei politici externe si de securitate comune, inclusiv prin definirea progresiva a unei politici de aparare commune; intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre prin instituirea unei cetatenii a Uniunii; mentinerea si dezvoltarea Uniunii ca zona a libertatii, securitatii si justitiei in cadrul careia libertatea de miscare a persoanelor sa fie asigurata impreuna cu alte masuri adecvate in domeniile controlului granitelor externe, azilului, emigrarii, precum si in vederea prevenirii criminalitatii si a luptei impotriva acestui fenomen. Tratatul de la Roma a prevazut crearea unui comitet monetar in vederea coordonarii politicilor monetare (art. 105). In aceasta directie a cooperarii monetare a tarilor din Comunitatea europeana, se inscrie Acordul Monetar European din anul 1958, care a stabilit o marja de fluctuatie fata de dolarul SUA, precum si instituirea Consiliului guvernatorilor bancilor centrale ale statelor membre ale CEE din anul 1964 pentru a dezbate problemele politicilor monetare. Un moment deosebit in evolutia integrarii monetare europene il reprezinta Raportul Werner (1970), care prevedea realizarea unei uniuni economice in cadrul careia bunurile, serviciile si capitalurile sa circule liber, precum si o uniune monetara care sa asigure stabilitatea monetara. coordonarea politicilor economice si amplificarea cooperarii bancilor centrale. Sistemul Monetar European, care a inceput sa functioneze la 13 aprilie 1979, era asezat pe baza urmatoarelor fundamente: promovarea unor cursuri de schimb fluctuante intre monedele tarilor membre, cu o marja de fluctuatie fata de cursul pivot in raport cu ECU de ± 25%;fiecare banca centrala a tarilor participante la sistem se angajase sa mentina rata de schimb in banda de fluctuatie de ±2,25% fata de cursul pivot; raportarea monedelor tarilor participante la sistem la moneda ECU (compozita) pentru a exprima cursul pivot; ECU reprezenta o unitate monetara de cont, de rezerva si un mijloc de plata intre bancile centrale, a carei emisiune era garantata cu o parte din rezervele de aur si devize ale tarilor CEE participante la sistem; asigurarea unui cadru de cooperare monetara intre tarile CEE participante la sistem, prin intermediul Fondului European de Cooperare Monetara care administra o parte din rezervele de aur si devize ale tarilor respective; crearea unui mecanism de creditare pe termen scurt pentru sustinerea interventiilor bancilor centrale ale tarilor membre ale sistemului pe pietele valutare in vederea sustinerii cursului de schimb; stabilirea unui nivel al cursului de schimb (indicator de divergenta) care semnala apropierea de limitele de fluctuatie a monedei fata de ECU.

6. Care sunt criteriile de convergenta solicitate statelor care doresc sa adere la Uniunea Monetara Europeana? In vederea evaluarii respectarii criteriilor de convergenta, Comisia Europeana adreseaza un raport Consiliului European cu privire la progresele statelor in indeplinirea obligatiilor care le revin in vederea realizarii Uniunii Economice si Monetare. Comisia examineaza modul de indeplinire a criteriilor de convergenta, si anume: criteriul stabilitatii preturilor, prevazut la articolul 109j paragraful 1. consta in faptul ca un stat membru are o stabilitate a preturilor durabila si o rata a inflatiei in cursul unei perioade de un an inaintea examinarii. care sa nu depaseasca cu mai mult de 1. 5 % rata inflatiei acelor state membre - cel mult trei - care prezinta cele mai bune rezultate in materie de stabilitate a preturilor; criteriul finantelor publice reflecta faptul ca un stat membru nu face obiectul unei decizii cu privire la existenta unui deficit excesiv; criteriul participarii la mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European, care cere ca un stat sa se incadreze in marjele normale de fluctuatie ale monedei si sa nu inregistreze oscilatii mari in ultimii doi ani; criteriul convergentei dobanzilor necesita ca, in cursul unei perioade de un an inaintea examinarii, un stat membru sa fi avut o dobanda nominala medie pe termen lung care nu a depasit cu mai mult de 2°c dobanda acelor state membre - cel mult trei - care prezinta cele mai bune rezultate in ce priveste stabilitatea preturilor.

7. Cum se evalueaza indeplinirea criteriului de convergenta privind situatia finantelor publice? Comisia Europeana supravegheaza evolutia situatiei bugetare si suma totala a datoriei publice in statele membre, indeosebi daca se respecta valorile de referinta : 3% pentru raportul dintre deficitul public prevazut sau efectiv si produsul intern brut la preturile pietei; 60% pentru raportul dintre datoria publica si produsul intern brut la preturile pietei. In cazul in care un stat membru nu satisface exigentele criteriilor, sau unele dintre ele, sau daca se estimeaza ca exista un risc de deficit excesiv intr-un stat membru, Comisia Europeana elaboreaza un raport care reflecta factorii ce exercita influenta asupra deficitului acelei tari. Pe baza evaluarii globale si tinand seama de observatiile statului membru vizat, Consiliul decide cu o majoritate calificata, la recomandarea Comisiei, daca exista deficit excesiv. In situatia in care Consiliul mentioneaza ca exista un deficit excesiv, adreseaza recomandari statului membru pentru a elimina cauzele deficitului intr-un termen determinat. In cazul in care Consiliul constata ca in termenul prevazut nu a fost intreprinsa nici o actiune la recomandarile sale, poate sa le faca publice. Daca un stat membru persista a nu da curs recomandarilor Consiliului de reducere a deficitului, acesta poate sa notifice starului membru sa adopte intr-un termen determinat masurile care vizeaza reducerea deficitului bugetar. De asemenea. Consiliul poare sa ceara s:araiui membra sa prezinte rapoarte la anumite termene, pentru a urmari eforrunie de ajustare a deficitului bugetar. In cazul in care statul membru nu se conformeaza deciziilor si nu actioneaza pentru reducerea deficitului bugetar. Consiliul aplica masuri cum sunt: sa oblige statul membru ca, inainte de a emite obligatiuni sau titluri, sa r>ublice informatiile sunlimentare: sa invite Banca Europeana de Investitii sa-si revizuiasca politica ae imnrumururi fata de statul membru: sa pretinda ca statul membru vizat sa constituie ia Comunitatea Europeana un depozit fara dobanda, de un anumit nivel, pana in momentul in care Consiliul European apreciaza ca deficitul excesiv a fost corectat; sa impuna amenzi corespunzatoare.

Prin Pactul de stabilitate s-au prevazut urmatoarele masuri de corectie: daca deficitul bugetar depaseste 3% pe an, Comisia recomanda statului membru sa actioneze pentru eliminarea factorilor care au produs deficitul; daca deficitul persista in anul urmator, Consiliul poate solicita statului sa constituie un depozit la Banca Centrala Europeana; in conditiile in care deficitul bugetar se inregistreaza o perioada mai mare de timp, depozitul se transforma in amenda ce se vireaza la bugetul Comunitatii Europene.

Marimea depozitului ce se cere tarilor membre se formeaza astfel: o parte fixa egala cu 0,2% din PIB si o parte variabila de 0. 1% din PIB pentru fiecare 1% din deficit pana la 3%. Consiliul European se pronunta de la un caz la altul in conditiile unor circumstante exceptionale, care nu depind de state si de mecanismele lor, cum sunt fenomenele naturale, razboi, soc petrolier care pox determina o recesiune durabila (scaderea este mai mare de 2% din PI3). Tarile care adera la Uniunea Europeana si Monetara, respectiv care vor trece la moneda unica, sunt monitorizate si din punct de vedere al convergentei reale, respectiv: gradul de deschidere a economiei (exporturile si impoiturile in raport cu PIB), structura economiei nationale, ponderea comertului cu tarile UE, PIB pe locuitor. Integrarea pe plan monetar a urmarit sa asigure stabilitatea preturilor, ca sa stimuleze realizarea pietei unice si cresterea economica in zona euro.

Principalele obiective ale Uniunii Economice si Monetare sunt de natura sa puna in evidenta efectele ce se manifesta ca expresie a integrarii monetare: formarea unei piete unice, ca urmare a inlaturarii incertitudinilor si costurilor rezultate din schimburi de moneda si asigurarea comparabilitarii preturilor si costurilor; adancirea gradului de integrare pe plan economic si financiar; amplificarea competitivitatii spatiului european, sustinerea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca.

Uniunea Economica si Monetara, in calitate de forma superioara de integrare pe plan monetar, se individualizeaza prin cei trei piloni pe care se bazeaza: moneda unica, banca centrala si politica monetara unica. Moneda unica reprezinta instrumentul menit sa asigure dezvoltarea schimburilor comerciale, a investitiilor si cresterea economica in spatiul european.

Procesul de integrare pe plan european reprezinta o modalitate a Europei de a raspunde provocarilor mondializarii schimburilor comerciale si intensificarii concurentei.

8. Care sunt momentele implementarii EURO si functiile monedei? EURO - pilonul Uniunii Monetare Europene. Functiile si formele monedei EURO. Emisiunea si lansarea in circulatie a monedei EURO este expresia dorintei popoarelor europene de a . adanci cooperarea pe plan economi:, monetar si financiar, de a apropia oamenii si de a beneficia de avantajele rietei europene unice. EURO in calitate de moneda a tarilor participante Ia Uniunea Economica si Monetara Europeana indeplineste urmatoarele functii: functiadeetalon monetar prin care asigura masurarea valorii bunurilor si serviciilor din relatiile economice internationale; functia de mijloc de plata in relatiile comerciale dintre tarile Uniunii Europene precum si in schimburile internationale; functia de mijloc de rezerva. Bancnotele EURO se emit in valoare de 5, 10, 20, 50,100, 200 si 500 EURO in culori diferite si in marimi crescatoare in functie de valoarea lor. Grafica de pe bancnote s-a inspirat din tema „Epoci si stiluri in Europa' in care sunt reflectate ferestrele, portile, podurile si stilurile arhitecturale ce caracterizeaza evolutia culturii europene: clasicismul, romantismul, renasterea, arhitectura baroca, arhitectura rococo, arhitectura care utilizeaza fierul si sticla. Ferestrele si portile, care sunt reprezentate pe bancnotele EURO. ilustreaza spiritul de deschidere si cooperare care domneste in interiorul Uniunii Europene. Stelele exprima dinamismul si armonia Europei contemporane. Podurile reflectate pe bancnotele EURO simbolizeaza legaturile care unesc popoarele Europei intre ele si Europa de restul lumii. Bancnotele EURO mai reflecta numele monedei, drapelul U. E. . initialele Bancii Centrale Europene (BCE, ECB, EZB, EKT. EKP) si semnatura presedintelui bancii. Bancnotele de 5 EURO sunt colorate in gri, 10 EURO in rosu. 20 EURO in albastru, 50 EURO in portocaliu, 100 EURO m 's erQs. _Uo EURO in galben si 500 EURO in violet. Bancnotele au dimensiune crescatoare in functie de valoarea lor nominala. . EURO are drept simbol € care s-a inspirat din epsilonul grecesc si de la prima litera a Europei, fiind taiat de doua linii parai ei e pentru a reflecta stabilitatea monedei. Moneda metalica EURO cuprinde piesele de 1. 2 EURO si 1. 5. 10, 20, 50 centi. Fiecare moneda EURO are o fata nationala si o fata comuna. La 1 ianuarie 2002 s-au pus in circulatie monedele si bancr. ::elr exprimate in EURO si a inceput retragerea din circulatie a biletelor si monedelor celor douasprezece tari participante la Uniunea Economica si Monetara.

9. Care sunt principalele efecte ale introducerii monedei EURO in tarile Uniunii Europene? Moneda unica EURO este conceputa sa stimuleze realizarea pietei unice europene deschisa celor peste 400 milioane consumatori, pe care circula liber bunurile, capitalurile si persoanele. EURO are misiunea sa impulsioneze dezvoltarea schimburilor economice internationale in cadrul Uniunii Europene si in raporturile cu alte tari. Prin utilizarea monedei EURO se suprima unele costuri ale tranzactiilorindevize,seimbunatatestefluiditateasitransparenta tranzactiilor comerciale. EURO in calitate de moneda unica pentru spatiul european este chemata sa stimuleze cadrul concurential intre tarile Uniunii Europene. Preturile marfurilor si serviciilor fiind exprimate intr-o singura moneda se pot face comparatii asupra nivelului si eficientei productie: din diferite tari. iar cumparatorii sunt avantajati. Agentii economici din tarile Uniunii Europene beneficiaza de acces . a credite in aceeasi moneda. Amplificarea concurentei in domenim serviciilor bancare si financiare determina imbunatatirea calitativa a serviciilor si reducerea costurilor. inlaturarea fluctuatiilor monedelor si reducerea riscului valutar stimuleaza activitatile comerciale ale intreprinderilor din Uniunea Europeana. Stabilitatea economica va favoriza o evolutie corespunzatoare a ratelor dobanzii. EURO favorizeaza aplicarea unor inovatii in domeniul financiar si ameliorarea serviciilor intreprinderilor. EURO protejeaza intreprinderile in cadrul Uniunii Europene impotriva efectelor devalorizarii monedelor din alte state. EURO stimuleaza cresterea economica in cadrul Uniunii Europene. Analiza evolutiei criteriului de convergenta privind dobanzile si adoptarea unor masuri corespunzatoare sunt de natura sa creeze conditii de relansare a investitiilor si de reducere a somajului. Tarile din Uniunea Europeana se angajeaza sa actioneze in directia imbunatatirii gestiunii finantelor publice. Utilizarea monedei EURO reprezinta o garantie a coordonarii actiunilor si eforturilor in vederea incadrarii in deficitul bugetar si a asigurarii unei gestiuni eficiente in domeniul finantelor publice. Mecanismele institutionale si financiare ale Uniunii Europene urmarind asigurarea stabilitatii preturilor favorizeaza imbunatatirea repartitiei resurselor materiale si financiare.

Moneda unica permite membrilor Uniunii Europene sa-si exprime schimburile comerciale si sa limiteze dependenta de dolarul SUA. Moneda unica sustine afirmarea si intarirea pozitiei Uniunii Economice si Monetare Europene de pool economic in cadrul economiei mondiale. Moneda EURO exercita influenta asupra activitatii intreprinderilor din tarile Uniunii Europene pe urmatoarele planuri• stabilitatea monetara stimuleaza dezvoltarea productiei si a activitatii comerciale; riscul valutar si costul de asigurare; elimina costurile generate de schimbul valutar; simplifica riscurile in domeniul investitiilor; • asigura facturarea, incasarea si plata in aceeasi valuta; accesul la credite si reduce dobanzile; reducerea costurilor tranzactiilor si a costurilor de productie ca urmare a concurenteiseva reflectainrentabilitatesiincompetitivitatea intreprinderilor. Piata unica si moneda unica sunt de natura sa faca mai atractiv spatiul european pentru investitorii si depunatorii europeni sau straini. EURO permite persoanelor fizice sa compare direct preturile bunurilor din tarile Uniunii Europene, stimuleaza concurenta firmelor in satisfacerea cerintelor persoanelor, in reducerea preturilor, simplifica operatiunile la deplasarea persoanelor in strainatate si protejeaza economiile personale.

10. Care este misiunea Bancii Centrale Europene si a Sistemului European al Bancilor Centrale? Banca Centrala Europeana - al doilea pilon ai Uniunii Economice si Monetare Europene. Creata de la 1 iunie 1998, Banca Centrala Europeana are drept obiectiv principal 'mentinerea stabilitatii preturilor'', care presupune urmarirea evolutiei valorii de referinta a agregatului monetar M3, respectiv a cresterii masei monetare in sens larg, precum si supravegherea evolutiei unor indicatori economici care reflecta influente asupra preturilor (salarii, curs de schimb, dobanzi, deficit bugetar). Sistemul European al Bancilor Centrale, format din Banca Centrala Europeana si din bancile centrale nationale ale statelor din zona Euro, are drept misiuni fundamentale definirea si implementarea politicii monetare unice in zona EURO; desfasurarea operatiilor de schimb valutar; pastrarea si gestionarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre; asigurarea functionarii sistemelor de plati; autorizarea si urmarirea emisiunii monetare in zona EURO; promovarea controlului prudential de catre institutiile de credit din tarile membre.

Responsabilitatile intre Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale se repartizeaza pe baza indivizibilitatii deciziei de politica monetara si a complementaritatii.

Decizia de politica monetara este indivizibila pentru a il coerenta si continua. Elaborarea si aplicarea politicii monetare se realizeaza de catre Consiliul Guvernatorilor si Directorat la care participa guvernatorii bancilor centrale.

Conform principiului complementaritatii. Banca Centra '. I Europeana nu intervine in domenii care nu sunt de competenta sa. Ir. afara deciziilor de politica monetara care revin Bancii Centrale Euroreare. bancile centrale nationale au competente asupra unor activitati. in masura is­care acestea nu interfereaza cu obiectivele si misiunile Sistemului Eurarear al Bancilor Centrale. Banca Centrala Europeana urmareste ca misiunile incredintate Sistemului European al Bancilor Centrale sa fie indeplinite prin propriile atributii, in conformitate cu statutul sau, si de catre bancile centrale nationale in limitele competentelor prevazute prin statute proprii. Din punct de vedere al politicii monetare, Banca Centrala Europeana urmareste oferta de moneda EURO, evolutia inflatiei tarilor din zona EURO si influentele unor factori asupra preturilor. Instrumentele de politica monetara ale Eurosistemului sunt reprezentate de: operatiunile de open market, facilitatile de imprumut, facilitatile de depozite si rezervele minime obligatorii.