Analiza deschiderii internationale a economiei romanesti comparativ cu statele membre UE

Comparabilitatea internationala a indicatorilor macroeconomici si a evolutiei acestora este necesara din cel putin doua motive: atat pentru fiecare tara pentru a-si putea determina propria pozitie in ierarhia economiei mondiale prin compararea cu alte tari, cat si pentru potentialii parteneri ai fiecarei tari, pentru a avea o imagine cat mai corecta asupra economiei tarii respective. Comparabilitatea internationala se poate face daca sunt intrunite conditiile urmatoare: conditia de unicitate a definitiei si a sferei de cuprindere a fiecarui indicator destinat compararii, dar si conditia de unicitate a metodelor de calcul statistic.[1]

Chiar in cazul in care aceste doua conditii sunt indeplinite, comparatiile internationale trebuie limitate la comparatii de structura si de dinamica in termeni reali. Comparatiile in cifre absolute nu se pot face avand in vedere exprimarea indicatorilor macroeconomici in moneda nationala a fiecarei tari. Dificultatea cea mai mare o reprezinta gasirea unei baze comune de comparatie, respectiv transformarea in aceeasi valuta.

Astfel, pentru analiza comparativa a deschiderii economice internationale a Romaniei cu Uniunea Europeana s-a folosit drept metoda de transformare utilizarea cursului de schimb al monedei nationale, mai precis o medie aritmetica ponderata a cursurilor zilnice din perioada de calcul.

1.Implicarea in comertul international

1.1.Evolutii in UE

Economia mondiala si comertul international au crescut mai rapid in anul 2002 decat in anul 2001, cu rate anuale de 3 si respectiv 2,9 %, comparativ cu 2,3 si 0,1 % in 2001, in conditiile in care economiile tarilor membre UE au crescut cu doar 0,8% (fata de 1,4% in 2001). Anul 2003 a consemnat de asemenea un progres in ceea ce priveste dinamica economiei mondiale; cresterea economica si expansiunea comertului international s-au intensificat comparativ cu anul anterior, ratele anuale inregistrate fiind de 3,9 % si, respectiv, 4,5 %. In anul 2004, dinamica s-a accelerat la 5,1%, datorandu-se si performantei economice superioare celei inregistrate in anul anterior de Uniunea Europeana (2,3%). In prima jumatate a anului, ritmul de crestere a economiei mondiale a fost mai rapid (circa 6%), incetinindu-se ulterior sub impactul advers al evolutiei pronuntat ascendente a pretului petrolului. Cresterea economica globala a inregistrat un ritm superior in 2006 comparativ cu anul anterior (5,4% fata de 4,9%), datorita cresterii mai rapide a economiilor din zona euro, Marea Britanie si Japonia. Pe piata valutara, dolarul SUA s-a depreciat cu aproximativ 6,5 % fata de un cos de valute format din euro, yen japonez, lira sterlina, dolar canadian, coroana suedeza si franc elvetian.

Zona euro a inregistrat in anul 2002 o crestere economica de numai 0,8 % (cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul atins in 2001), cifra raportata pentru ansamblul Uniunii Monetare incluzand evolutii diferite la nivelul tarilor membre: cea mai redusa crestere economica a avut-o Germania, cu o rata anuala de 0,2 %, iar cea mai ridicata Irlanda, cu 6 %. Pe ansamblul zonei, activitatea economica si-a revenit rapid dupa declinul inregistrat in ultimul trimestru al anului 2001 (cand PIB s-a contractat in termeni reali cu 0,2 % fata de trimestrul anterior), insa asteptarile privind revigorarea economiei dupa performanta modesta din 2001 nu s-au materializat, singurul factor semnificativ de crestere economica fiind exportul net, care a generat 75% din dinamica PIB.

Pe ansamblul anului 2003, cresterea economica a UE a atins un ritm de 0,4% (cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul atins in 2002). Aceasta dinamica a fost rezultatul evolutiilor divergente in cadrul regiunii, cea mai ridicata rata de crestere a PIB fiind inregistrata in Grecia (4,2%), iar cea mai puternica reducere a activitatii economice fiind consemnata in Portugalia(-1,3%). In prima parte a anului 2004, sectorul extern a constituit factorul determinant al cresterii economice, pentru ca in partea a doua a anului evolutia acestuia sa reprezinte principala sursa a decelerarii dinamicii economiei zonei euro.

In 2004, tarile membre ale UEM au inregistrat niveluri diferite in ceea ce priveste cresterea economica, Irlanda si Grecia – ultima ca urmare a organizarii Jocurilor Olimpice – avand cele mai ridicate rate de crestere (5,4 si, respectiv, 4,2 %). Performante superioare mediei zonei euro au mai inregistrat Franta (2,3%), Spania (3,1%) si Finlanda (3,7%), in timp ce economiile Germaniei si Italiei, puternic afectate de aprecierea monedei unice, s-au contractat in trimestrul IV (cu 0,1 % si respectiv, 0,4%), anuland o parte din cresterea economica inregistrata in prima jumatate a anului, astfel incat ritmurile anuale au fost de 1,6 si, respectiv, 1,2 %.

In ceea ce priveste deficitul bugetar, in anul 2002 acesta s-a majorat considerabil, masura la care au recurs unele state din zona euro confruntate cu accentuarea climatului de recesiune (de la 1,5%, deficitul bugetar creste la 2,2 % din PIB). Germania si Franta, principalele economii ale zonei euro, au depasit cu 0,4 si respectiv 0,1 puncte procentuale limita de 3% din PIB stabilita pentru deficitul bugetar prin Pactul de Dezvoltare si Stabilitate. Si in 2003, datorita evolutiei sub asteptari a activitatii economice, majoritatea statelor member ale UEM au recurs la stimulente fiscale, ceea ce a condus la o noua adancire a deficitului bugetar de la 2,3 % din PIB in 2002 la 2,7 %. Cele mai ridicate deficite s-au inregistrat in Germania (3,9 % din PIB) si Franta (4,1 % din PIB), acestea depasind pentru al doilea an consecutiv pragul de 3 % stabilit prin Pactul de Stabilitate si Crestere. Situatia fiscala a UEM s-a imbunatatit in 2004, nivelul deficitului bugetar inregistrat fiind de 2,7% din PIB. Germania si Franta depaseau in continuare pragul de 3% definit de Pactul de Crestere si Stabilitate, cu deficite bugetare situate la 3,7% din PIB, insa cifrele inregistrate marcheaza o imbunatatire fata de nivelurile anului anterior; deficitul bugetar raportat de Italia a atins limita impusa de 3%, ceea ce reprezinta o accentuare a dezechilibrului comparativ cu anul 200

1.2.Comparatia Romaniei cu statele membre UE

Rezultatele macroeconomice din anul 2002 pot fi caracterizate ca fiind cele mai bune obtinute de Romania in perioada de tranzitie. Acest fapt este cu atat mai remarcabil, cu cat mediul economic international era defavorabil, cu cresteri economice modeste in principalele tari partenere din Uniunea Europeana.

Aprecierea euro pe pietele internationale – si, in consecinta, si fata de leu – a favorizat, pe de o parte, exporturile romanesti catre zona euro, iar pe de alta parte, a inhibat importurile decontate in aceasta moneda. Totodata, incetinirea substantiala a ritmului de depreciere nominala a leului fata de dolarul SUA a compensat in buna masura cresterea pretului petrolului.

Uniunea Europeana a cunoscut o perioada de crestere economica scazuta in timpul anilor 2002-2003, revigorarea economica realizandu-se ulterior prin cresteri economice anuale sporit. Totodata, deficitul bugetar s-a majorat anual in perioada analizata, statele membre depasind frecvent limitele deficitului bugetar impuse de UE.

Evolutia nefavorabila e economiei statelor membre UE, principalii parteneri comerciali ai Romaniei, in conditiile intensificarii competitiei pe pietele internationale, a indus in anul 2003 o performanta inferioara anului anterior a exporturilor tarii noastre. Tendinta de plafonare a exporturilor au reprezentat o cauza importanta a deteriorarii continue a deficitului balantei comerciale. Accentuarea deficitului balantei comerciale s-a produs si in anul 2005 ca efect al temperarii exportului catre zona euro indeosebi in Italia si Germania, principalele piete de desfacere pentru produsele romanesti. De asemenea in 2006 deficitul comercial a fost generat de tarile dezvoltate (58,4%, din care 51,2% din comertul cu Uniunea Europeana),

Principalii parteneri externi ai Romaniei si-au reluat cresterea economica in 2006, iar conditiile de finantare pentru zona Europei Centrale si de Est s-au mentinut avantajoase. Anul 2006 a reprezentat al saptelea an consecutiv de crestere economica pentru Romania, pe fondul continuarii trendului descendent al inflatiei. Dinamica principalilor indicatori economici si financiari ai Romaniei arata un proces de recuperare a decalajelor fata de economiile emergente membre ale UE.

1.2.1. Comertul extra- si intracomunitar

In ceeea ce priveste comertul extracomunitar Romania a contribuit in 2001 cu 0,6% la importurile in UE (5,72 milioane Ecu/Euro fata de totalul de 979,14 milioane Ecu/Euro), fata de aproximativ 19% (192,29 mil. Ecu/Euro), contributia Germaniei, cel mai semnificativ importator din UE. Acest procent a crescut in perioada analizata, ajungand in 2007 la 1,03% contributia Romaniei, corelat cu scaderea la 18,79 % a contributiei Germaniei. Fata de cel mai putin semnificativ importator extracomunitar din UE, Letonia(0,09% din total), Romania are o contributie de aproximativ 5 ori mai mare, acest raport mentinandu-se relativ constant pana in 2007, cand aportul Letoniei a fost de 0,17% din total (vezi ANEXA 3).

Fig. 1 Contributia statelor membre la comertul extracomunitar

Sursa: Eurostat

In ceeea ce priveste comertul intracomunitar,in 2001 Romania a contribuit cu 0,6 % la importurile in UE (11,66 milioane Ecu/Euro fata de totalul de 1783 milioane Ecu/Euro) , fata de aproximativ 19% (350 mil. Ecu/Euro), contributia Germaniei, cel mai semnificativ importator intracomunitar UE. Acest procent a crescut la 1,4 % contributia Romaniei, corelat mentinerea constanta la aproximativ 19 % a contributiei Germaniei. Fata de cel mai putin semnificativ importator intracomunitar din UE, Malta (0,1% din total in 2001), Romania are o contributie de aproximativ 6 ori mai mare, acest raport mentinandu-se relativ constant pana in 2007, cand Malta a avut un aport de 0,09% din total (vezi ANEXA 3).

Fig. 2 Contributia statelor membre la comertul intracomunitar

Sursa: Eurostat

1.2.2.Contributii la comertul UE-27

In 2001, fata de media UE, Romania se mentine la un nivel apropiat, de 67,1% din importuri din UE in totalul importurilor (fata de 64,6% contributia UE-27, procent valabil si pentru Germania), cel mai scazut aport fiind al Marii Britanii (57%). La sfarsitul perioadei analizate se remarca ocrestere a contributiei Romaniei (71,1% fata de media UE de 64,3%), cel mai mare aport fiind al Republicii Cehe. (vezi ANEXA 3).

Fig. 3 Contributia statelor membre la comertul Uniunii Europene

Sursa: Eurostat

1.2.4. PIB la preturile pietei

In ceea ce priveste produsul intern brut al Romaniei, in 2002 cresterea acestuia a atins in termeni reali nivelul de 29 % unul dintre cele mai inalte ritmuri de crestere consemnate in tarile candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana. Romania evolua asadar treptat spre o structura a PIB comparabila cu cea a tarilor dezvoltate. Utilizarea produsului intern brut a reflectat progresul consemnat in majoritatea ramurilor economiei, precum si imbunatatirea evolutiilor din comertul exterior.

Comparativ cu media tarilor UE-25, Romania a avut in 2001 cea mai mica valoare a PIB in preturile pietei (5400 PPS), exprimand 26% din valoarea medie a PIB UE-25 (20600 PPS ), net inferior PIB al Luxemburg care a depasit cu 224% valoarea medie a UE-25 (46300 PPS). Aceasta tendinta s-a mentinut constanta pana in 2007, cand PIB al Romaniei a ramas cel mai mic comparativ cu restul statelor membre UE, desi a cunoscut o crestere pana la 9100 PPS, 37% din media UE-25 si doar 13% din PIB al Luxemburg (65700 PPS)(vezi ANEXA 3).

Fig. 4. PIBul statelor membre UE la preturile pietei

Sursa: Eurostat

2. Migratia internationala a factorilor munca si capital

2.1.Evolutii in UE

In UE, anul 2002 cunoaste o dinamica modesta a cererii interne, principalul factor fiind restrangerea investitiilor (cu 2,5 %), generata de cresterea costurilor de capital, care a fost indusa de scaderea cursurilor bursiere, dar si de impactul negativ pe care rigiditatile de pe piata muncii l-au avut asupra marjelor de profit al operatorilor economici (costurile unitare reale cu forta de munca au crescut in conditiile unei slabe corelatii intre dinamica salariilor si cea a productivitatii muncii, descurajand investitiile). Dupa 3 ani consecutivi de declin, a avut loc o revenire a fluxurilor globale de ISD in anul 2004. Fluxurile globale de ISD – excluzand fluxurile ISD intra-UE – au totalizat 477 miliarde Euro (352 mld.€ in 2003, crestere de 36%). Iesirile ISD ale UE, la o valoare de 115 mld € in 2004, au continuat sa scada, atingand cel mai scazut nivel din anul 2000 (in 2003 au totalizat 135 mld. €). In mod similar, intrarile de ISD au scazut cu 46% de la 115 mld. € la 62 mld. €.

Stocurile UE de ISD in exterior au crescut din nou, de la 71 mld. €, dupa un mic declin in 2002 (datorat schimbarilor preturilor corelate cu ratele de schimb si miscarile bursei de valori). Activele detinute in tarile extra-UE totalizau 1976 mld € la sfarsitul anului 2003, neatingand nivelul din anul 2001. Stocurile UE de ISD din interior au crescut cu 254 mld. €, atingand valoarea de 1519 mld. € la sfarsitul anului 200 Datorita acestei cresteri considerabile, ISD nete in UE au atins cel mai scazut nivel (457 mld. €) in perioada 1999-200 China (incluzand Hong Kong), Mexic si Japonia au fost principalele 3 destinatii ale fluxurilor ISD extra-UE in anul 2004. Anul 2004 a inregistrat o crestere cu 54% a fluxurilor ISD din UE catre 10 noi tari membre (de la 6,9 mld. € la 10,6 mld. €), comparative cu 28% crestere a fluxurilor ISD catre tarile candidate la acea vreme (de la 3,4 mld. € la 4,4 mld.€

2.2. Comparatia Romaniei cu statele membre UE

Romania a cunoscut o perioada de crestere economica puternica, cu o medie de 6,4% anual din anul 2003 in anul 2006. Cresterea a fost in mare parte datorata investitiilor straine si cererii interne care au cunoscut o crestere rapida. Principala destinatie a ISD provenind din UE in 2004 printre tarile candidate au fost Romania cu 2,6 mld. € (60% din total) si Turcia in 2003 cu 1,1 mld. € (31% din total). Principalul investitor in noile tari membre a fost Germania, la sfarsitul anului 2003 aceasta detinand 24% din totalul UE-15, urmata de Olanda(11%), Austria(10%) si Franta(8%). Din punct de vedere al maririi spatiului UE ,prin compararea contributiilor UE-15 si a Statelor Membre la totalul fluxurilor ISD ale UE-25, participarea noilor State Membre la stocurile UE-25 in totalul extra-UE-25 a fost foarte scazuta .

2.2.1. Investitia totala – procent din PIB

Ca procent din PIB, investitia totala in Romania are o valoare crescatoare in perioada analizata (de la 20% la 25%), desi pentru media tarilor UE-25 are o valoare constanta (aproximativ 20%). In Marea Britanie, investitia totala are cel mai mic procent din PIB(cu aproximatie 17%) (ANEXA3).

Fig. 5. Investitia totala ca procent din PIB

Sursa: Eurostat

2.2.2. Iesiri de investitii straine directe intra-UE

Iesirile de investitii straine directe intra-UE raportate de membrii statelor UE sunt foarte scazute in Romania comparativ cu totalul, doar incepand cu 2006 avand o valoare pozitiva (45 milioane Ecu/Euro). In 2007 procentul iesirilor de ISD din Romania estede 5 ori mai scazut fata de 2006.

Tabel 1. Iesiri de investitii straine directe intra-UE raportate de mebrii statelor UE - milioane ECU-EURO-             

Sursa: Eurostat

2.2.Intrari de investitii straine directe intra-UE

Intrarile de investitii straine directe intra-UE raportate de membrii statelor UE sunt foarte ridicate in Romania in special in 2006 (8453 milioane Euro) (1,9% din totalul investitiilor straine directe la nivelul UE27).

Tabel 2 Intrari de investitii straine directe intra-UE raportate de mebrii statelor UE

-milioane ECU/EURO –

Sursa: Eurostat

2.2.4. Intensitatea investitiilor straine directe

Intensitatea investitiilor straine directe reprezinta valoarea medie a fluxurilor ISD interne si externe impartite la PIB si multiplicate cu 100. Indicatorul masoara intensitatea integrarii investitiei in cadrul economiei internationale. Datele sunt exprimate ca procent din PIB pentru a elimina efectul diferentelor dintre marimea economiilor tarilor.

Uniunea Europeana a detinut 24% din iesirile globale de ISD in anul 2004. In ceea ce priveste iesirile ISD ale noilor state membre, Romania, ca tara extra-UE25 a acaparat 3,3% din stocul de ISD ale UE-25(vezi ANEXA 3).

Concluzii

In contextul tendintei de globalizare a dimensiunilor activitatii umane, sectorul extern al economiei nationale capata o semnificatie aparte. Aspectele legate de performanta economica a societatii sunt discutate din ce in ce mai mult prin prisma perceptiei internationale.

Dinamica principalilor indicatori economici si financiari ai Romaniei arata un proces de recuperare a decalajelor fata de economiile statelor membre UE. Volumul tranzactiilor cu strainatatea a crescut fata de productie doar in anii 2002(107%) si 2004(105%).

Valorile exportului si importului au cunoscut o crestere absoluta, cresterea exportului fiind mai mare decat cresterea importului doar in anul 2002 din perioada analizata. Totodata se poate remarca o tendinta de crestere a dinamicii importurilor corelata cu tendinta de scadere a dinamicii exporturilor, exceptand perioada 2003-2006.

In privinta exportului[2] din Romania, acesta are performante calitative, manifestate prin cresterea mai accelerata a exportului de produse provenite din industriile de medie-inalta tehnologie, cu complexitate si valoare adaugata mai mare si, respectiv, prin reducerea sensibila a ponderii exportului de produse cu grad scazut de prelucrare. Aceste tendinte evidentiaza, totodata, cresterea gradului de adaptare a produselor romanesti de export la conjunctura pietelor externe si valorificarea din ce in ce mai buna a produselor romanesti la export.

Concluzionand, performantele de ordin calitativ in evolutia exportului manifestate in ultimii ani rezulta din urmatoarele :

exporturile de inalta complexitate si-au majorat ponderea in exportul de bunuri

integrarea pe verticala a industriilor reflectata de cresterea ponderii la export a produselor realizate integral de industria autohtona si scaderea corespunzatoare a exportului de produse care incorporeaza preponderent materiale din import cum este cazul lohn-ului;

dezvoltarea brandurilor romanesti de export si adaptarea sporita a produselor de catre exportatori la standarde de calitate ale UE.

Cresterea raportului export/locuitor in perioada 2001-2007 de la 567.2 Euro/loc (2001) la 1362.4 Euro/loc (2007) indica faptul ca economia Romaniei este din ce in ce mai puternic antrenata in schimburile de marfuri cu strainatatea.

Rata de completare a PIB prin importuri de marfuri este intr-o usoara crestere (de la 39% la 42%), ceea ce indica o crestere a dependentei economiei Romaniei fata de pietele externe de aprovizionare.

Exportul net a avut, in general, o contributie negativa la cresterea PIB, ca urmare a unor importuri crescute de bunuri si servicii cauzate, in primul rand, de dependenta ridicata a economiei romanesti de importurile energetice si de materii prime, iar in al doilea rand de importurile de bunuri de capital.

Pe termen mediu exista previziuni privind imbunatatirea contributiei exportului net la cresterea reala a produsului intern brut, care sunt fundamentate, in principal, pe evolutia pozitiva a comertului exterior, caracterizata prin apropierea sensibila a cresterii valorice a exportului de bunuri de cresterea valorica a importului de bunuri.

In ceea ce priveste deficitul comercial expansiunea mai rapida a importurilor a condus la majorarea acestuia care s-a reflectat in cresterea deficitului de cont curent. Ponderea acestuia in PIB s-a stabilizat in anul 2005 la cca. 8,7%. Ca tendinta pozitiva se remarca sustenabilitatea ridicata a deficitului de cont curent. Acest deficit a fost acoperit din surse autonome de finantare in proportie majoritara. Structura deficitului releva ca acesta se localizeaza cu precadere la bunuri pentru aprovizionarea industriei si la bunuri de capital, care au sustinut procesele de restructurare, modernizare si crestere a economiei din aceasta perioada, potential generatoare de dezvoltare, export si noi locuri de munca.

Cu cat economia nationala este mai amplu deschisa catre economia internationala, cu atat incasarile si platile intre rezidenti si nerezidenti vor exprima un volum mai mare de schimburi comerciale si financiare in raporturile tarii cu restul lumii, iar acestea vor influenta mai profund procesele economice si financiare interne ale economiei nationale, generand in anumite conditii si un proces de angajare si acordare de imprumuturi internationale.

Analizand evolutia fluxurilor ISD in anii 2001-2007, acestea au avut o crestere constanta in anii 2001-2006 in Romania si in special in ultima perioada ca rezultat al relaxarii fiscale (de la 1295 milioane EURO la 9059 milioane EURO), urmata de o scadere in anul 2007 (7076 milioane EURO). Cresterea din 2001-2006 s-a datorat in special cresterii mai accentuate a valorii profiturilor reinvestite, cu toate ca preponderente raman in continuare participatiile la capital. Analog, ISD pe locuitor au fost in crestere in perioada analizata.

Continuarea pe termen mai indelungat a inregistrarii unor fluxuri substantiale de investitii straine directe vor avea efecte asupra cresterii competitivitatii si expansiunii ofertei agregate, inclusiv a ofertei orientate catre export, aceste investitii substantiale fiind motivate de perspectiva castigurilor insemnate de productivitate pe care le ofera economia romaneasca si servind in acelasi timp drept substitut al economisirii interne insuficiente.

In anul 2001 economia Uniunii Europene sufera un declin, urmata de o crestere economica mai redusa in anul 2002, care este aplanata doar de o usoara crestere a exportului net. Perioada 2001-2003 este marcata de evolutii divergente in cadrul regiunii, ale economiilor statelor membre, evolutii generatoare per ansamblu de o situatie economica nesatisfacatoare. Confruntate cu un climat de recesiune, statele membre UE si-au redus deficitul bugetar in perioada analizata.

Exista dovezi clare ca economiile deschise si comertul liber au numeroase avantaje, insa este de asemenea o realitate faptul ca in acest proces vor aparea si pierderi. Daca sistemul global de comert va progresa in continuare pe calea liberalizaii comertului, guvernele ar trebui sa ia masuri adecvate pentru a se asigura ca cei care au de pierdut vor fi protejati. Esuarea unei astfel de actiuni ar eroda sprijinul publicului de care se bucura OMC si sistemul global de comert[3]

Regulile care stabilesc deschiderea economiilor, nediscriminarea si competitia liberalizata ne servesc noua tuturor. Facand posibil pentru toate tarile sa produca si vanda oriunde in lume bunuri si servicii pentru care au avantaje comparative, sistemul comercial multilateral imbunatateste utilizarea resurselor globale rare, eficienta productiei, reduce preturile si extinde alegerile consumatorilor.

Aruncand o privire asupra hartii economice globale, este evident ca acele natiuni care au economii deschise au avut cresterea cea mai dinamica, iar cele care au ramas inchise au cel mai mult de suferit[4].

Prezenta lucrare a urmarit, pe de o parte, evidentierea importantei pe care deschiderea internationala o are asupra economiei nationale, prin explicarea conceptului, prezentarea structurii si rolului sau in economia unei tari, si pe de alta parte analiza comparativa a acesteia cu Uniunea Europeana, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra evolutiei Romaniei la nivel economic

Romania, unul din cele mai sarace state membre, nutreste speranta ca apartenenta sa la Uniunea Europeana o va ajuta sa isi sporeasca bunastarea per locuitor, care este o treime din media UE. Integrarea Romaniei, in al doilea val de expansiune al UE in fost-comunista Europa de Est, ii creeaza de asemenea Uniunii Europene o stabilitate politica precum si o ancorare economica intr-o regiune inconjurata de vecini instabili.

Bibliografie