|
|
|
TEHNICI PRIVIND ELABORAREA NORMELOR JURIDICE
Dezvoltarea sociala actuala, cresterea in complexitate si volum a contractelor inter si intra-sociale, amplifica sarcinile organelor legislative si determina o crestere a capacitatii lor de receptare a comandamentelor sociale, de apreciere proprie a acestor comandamente sociale, de perfectionare a tehnicii juridice.
Activitatea acestor organe se desfasoara in conformitate cu anumite reguli de tehnica juridica si potrivit cu scopurile generale, impuse de buna functionare a mecanismului social, de coexistenta, a liberalitatilor sociale.
1.TEHNICA JURIDICA
Tehnica juridica desemneaza totalitatea mijloacelor, metodelor, procedeelor si tehnicilor utilizate de organele puterii de stat in procesul de intiere, elaborare, adaptare si amplificare a actelor normative.
Tehnica juridica cuprinde doua segmente si anume:
Tehnica juridica include tehnica legislativa pe care o considera o parte componenta a sa.
2.TEHNICA LEGISLATIVA
Tehnica legislativa este acea parte constitutiva a tehnicii juridice si este alcatuita dintr-un complex de metode si procedee, menite sa asigure o forma corespunzatoare continutului reglementarilor juridice.
Tehnica legislativa se intemeiaza pe norme juridice specifice (denumite norme de tehnica legislativa) si pe principii proprii (denumite principiile legiferarii).
A legifera a devenit element central si definitoriu al activitatii statului, a devenit sinonim cu a guverna.
Principiile legiferarii:
-principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normelor juridice;
-principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului;
-principiul corelarii sistemului actelor normative;
-principiul accesibilitatii si economiei de mijloace in elaborarea actelor normative.
3. Etapele elaborarii actelor normative
etapa 1 -initierea proiectului de lege
Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor precum si unui nr. de 250 000 cetateni cu drept de vot (conform art. 73 Constitutie).
etapa 2-dezbaterea proiectului de lege
Incepe cu prezentarea expunerii de motive si continua cu analiza fiecarui articol.
etapa 3-adoptarea proiectului de lege
Presupune o procedura speciala, conform prevederilor art. 74 din Constitutie:
-legile organice se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere;
-legile ordinare se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
etapa 4-promulgarea legii
Dupa ce legea este votata, ea este adoptata in Parlament, sub semnatura presedintilor celor doua Camere.
Promulgarea legii este de competenta Presedintelui Romaniei, prin acest act dispunandu-se publicarea ei in Monitorul Oficial.
etapa 5-publicarea legii
Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare dupa 90 de zile de la data publicarii.
4. TEHNICA SISTEMATIZARII NORMELOR JURIDICE
Procesul de sistematizare a actelor normative este determinat de necesitatea gruparii acestora pe baza unor criterii riguros stabilite, astfel incat normele juridice sa fie mai bine cunoscute si aplicate in realitatea juridica.
Formele de sistematizare a actelor normative sunt:
Incorporarea
Incorporarea inseamna asezarea, pozitionarea actelor normative dupa criterii exterioare acestora, respectiv cronologice, alfabetice, pe ramuri de drept, pe institutii juridice.
Incorporarea poate fi:
Oficiala -se realizeaza de organele de stat, de cele mai multe ori cele care elaboreaza actele normative (ex. hotarari publicate periodic, colectii de legi etc);
Neoficiala -este realizata de persoane particulare, birouri de avocati, norati, edituri etc.
Codificarea
Codificarea este forma superioara de sistematizare a actelor normative, in sensul ca propune cuprinderea sintetica si sistematizata intr-un act normativ (cod) cu forta juridica a legii, a tuturor normelor juridice apartinand aceleasi ramuri de drept.
Desi are forta juridica a unei legi, codul nu este o lege obisnuita, el este un act normativ unic, cu o organizare interna aparte, in care normele juridice sunt asezate intr-o consecutivitate logica stringenta, dupa un sistem bine gandit, care reflecta structura interna a ramurii de drept respective.
Conditiile calitative ale unui cod sunt: claritate, precizie, integralitate in expunere, caracter politic, logica etc.
In dreptul nostru actual sunt in vigoare: Codul penal, Codul civil, Codul comercial, Codul vamal, Codul muncii, Codul de procedura civila, Codul familiei, Codul de procedura penala, Codul fiscal.
I. BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:
C.Voicu, 2002, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Editura Lumina Lex,;
D.Clocotici, 2002, Teoria generala a dreptului, Constanta, Editura Europolis;
Gh. Bobos, 1999, Teoria generala a dreptului, Cluj-Napoca, Editura Argonaut;
N. Popa, 1998, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Editura Actami;
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
Gh. Mihai, 1999, Interpretarea juridica, Bucuresti, Editura All;
I. Ceterchi, Momcilo Luburici, 1991, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Editura Dimitrie Cantemir;
M. Djuvara, 1999, Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Editura AllBeck;
II. TEME PENTRU DEZBATERI SI REFERATE
1. Disciplina " teoria generala a dreptului" examinata in calitatea acesteia de enciclopedie juridica.
2. Privire comparativa si definirea legaturii care exista intre principii si reguli morale si religioase, pe de o parte, principii de drept si reguli normative juridice, pe de alta parte.
3. Principalele trasaturi care reflecta evolutia istorica a statului si dreptului, cu speciala referire la perioada moderna si contemporana.
4. Privire comparativa asupra teoriilor politice si a teoriilor juridice, cu identificarea elementelor care le apropie si respectiv le deosebesc, facandu-se speciala referire la perioada moderna si contemporana si la doctrinele integratoare specifice etapei actuale a globalizarii.
5. Principalele caracteristici ale filozofiei dreptului, examinate in evolutia lor istorica, facandu-se speciala referire la perioada moderna si contemporana.
6. Conceptul de stat, conditiile in care comunitatile umane s-au constituit in state, evolutia istorica a principiilor de organizare statala, cu speciala referire la fenomenul destramarii federatiilor, concomitent cu accelerarea tendintelor de integrare comunitara, specific perioadei actuale.
7. Privire comparativa asupra societatii politice si respectiv a societatii civile, identificand trasaturile care le aseamana si cele care le diferentiaza, cu speciala referire la specificul perioadei contemporane.
8. Statul de drept - teorii politice si juridice cat si evolutia istorica a acestui concept, cu speciala referire la perioada moderna si contemporana, comparativ cu perioadele istorice anterioare.
9. Notiunea de norma juridica si de sistem unitar de drept, cu speciala referire la sistemele nationale de drept, in conditiile integrarii comunitare.
10. Structura si clasificarea normelor juridice, subliniind importanta lor pentru sistemul unitar de drept.
11. Constructia tehnico - juridica a normelor de drept, cu precizarea importantei acestui demers pentru a fi realizata o buna legiferare.
12. Influenta Conventiilor internationale la care romania este parte asupra constructiei si evolutiei sistemului unitar de drept roman.
13. Privire comparativa asupra notiunilor de legalitate, ordine de drept si disciplina de stat, subliniindu-se semnificatia acestor notiuni pentru buna functionare a statului de drept.
14. Sistemul unitar de drept si ramurile dreptului roman, privite in evolutia lor, determinata de negocierile pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
1. Notiunea de raport juridic si examinarea elementelor raportului juridic, in referire la ramurile dreptului public si respectiv privat.
2. Examinarea faptelor si actelor juridice si semnificatia lor pentru raporturile juridice de drept privat si respectiv de drept public.
3. Analiza comparativa a notiunilor de aplicare si realizare a dreptului, subliniindu-se semnificatia acestor notiuni pentru ordinea de drept si legalitate.
4. Interpretarea normelor juridice, definitii, formele, forta juridica a fiecarei forme de interpretare, semnificatia interpretarii pentru buna functionare a principiului ordinii de drept.
5. Privire comparativa intre interpretarea oficiala si interpretarea doctrinara a dreptului, semnificatia acestor forme de interpretare pentru elaborarea si respectiv aplicarea normelor de drept cazurilor concrete.
6. Izvoarele dreptului - definitie, formele in care se exprima dreptul, cu sublinierea semnificatiei izvoarelor dreptului pentru ordinea de drept.
21.Definitia si semnificatia obiceiului juridic, privit comparativ cu reglementarea normativa cu explicarea temeiurilor pastrarii obiceiului juridic in sistemul unitar de drept.
