|
1. Protectia copiilor refugiati
Beneficiaza de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare pentru realizarea drepturilor lor urmatoarele categorii:
1) copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat;
2) copiii care au obtinut statutul de refugiat
Copiii mentionati mai sus beneficiaza de una dintre urmatoarele forme de protectie:
1) statutul de refugiat:
2) protectie umanitara conditionata;
3) protectie umanitara temporara.
In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit de catre parinti sau de un alt reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigura de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza administrativ-teritoriala se afla organul teritorial al Ministerului Administratiei si Internelor unde urmeaza a fi depusa cererea.
Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat in situatia prevazuta mai sus se analizeaza cu prioritate.
In scopul sustinerii adecvate a intereselor copil ului, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului desemneaza o persoana cu studii superioare juridice sau de asistenta sociala din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care sa sustina drepturile copilului si sa participe, alaturi de acesta, la intreaga procedura de acordare a statutului de refugiat.
In situatia in care se constata ca persoana desemnata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului nu isi indeplineste corespunzator obligatia de aparare a intereselor copilului sau dovedeste rea-credintain indeplinirea acesteia, Oficiul National pentru Refugiati poate solicita directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului inlocuirea acestei persoane.
Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de acordare a statutului de refugiat, cazarea copiilor se realizeaza intr-un serviciu de tip rezidential prevazut de Legea nr.272/2004, apartinand directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului sau unui organism privat autorizat.
Copiii care au implinit varsta de 16 ani pot fi cazati si in centrele de primire si cazare aflate in subordinea Oficiului National pentru Refugiati.
Copiii mentionati mai sus, carora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiaza de protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, prevazuta de Legea nr. 272/2004.
In situatia in care cererea copilului de acordare a statutului de refugiat, este respinsa in mod definitiv si irevocabil, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza Autoritatea pentru Straini si solicita instantei judecatoresti stabilirea plasamentului copilului intr-un serviciu de protectie speciala.
Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai familiei dispusi sa ia copilul.
2. Protectia copiilor in caz de conflict armat
In conditiile Legii nr. 272/2004, beneficiaza de protectie si asistenta copiii afectati de conflicte armate.
Legea analizata interzice expres folosirea vreunui copil ca spion, calauza sau curier in timpul conflictelor armate.
Ca regula generala, in caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilului.
Totodata, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor, cu Ministerul Apararii Nationale, precum si cu alte institutii cu atributii specifice, are obligatia de a initia si de a implementa strategii si programe, inclusiv la nivel familial si comunitar, pentru a asigura demobilizarea copiilor soldati si, respectiv, pentru a remedia efectele fizice si psihice ale conflictelor asupra copilului si pentru a promova reintegrarea sociala a acestuia.Organele administratiei publice centrale mentionate mai sus, in colaborare cu Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, vor promova masurile corespunzatoare pentru:
1)
educarea in spiritul intelegerii, solidaritatii si pacii,
ca un proces general
si continuu in prevenirea conflictelor;
2)
educarea si pregatirea copiilor demobilizati pentru o viata
sociala
activa si responsabila.
In fiecare judet sau sector al municipiului Bucuresti, presedintele consiliului judetean ori, dupa caz, primarul sectorului municipiului Bucuresti are obligatia de a inainta directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in termen de 24 de ore de la initierea unui conflict armat, o lista completa a tuturor copiilor aflati pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale, in vederea monitorizarii situatiei acestora.
Infrastructura avand ca destinatie protectia si promovarea drepturilor copilului nu va fi folosita in scopuri militare.
In cazul actiunilor de evaluare desfasurate in urma unor conflicte armate, copiilor li se va acorda prioritate. Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in colaborare cu protectia civila, va lua masurile necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuati de catre persoane care isi pot asuma responsabilitatea ocrotirii si sigurantei lor. Ori de cate ori este posibil, membrii aceleiasi familii vor fi cazati impreuna.
1. Categorii de masuri
Pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de lege penala si care nu raspunde penal se poate lua una dintre urmatoarele masuri:
1) plasamentul;
2) supravegherea specializata.
2. Organele competente
Masurile de mai sus se dispun, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei unitate administrativ-teri-
toriala se afla copilul, de catre Comisia pentru protectia copilului, atunci cand exista acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, dupa caz, de instanta judecatoreasca, atunci cand lipseste acest acord.
3. Criterii de alegere a masurii
Pentru dispunerea uneia dintre masurile mentionate mai sus, organul competent va tine seama de:
1) conditiile care au favorizat savarsirea faptei;
2) gradul de pericol social al faptei;
3) mediul in care a crescut si a trait copilul;
4) riscul savarsirii din nou de catre
copil a unei fapte prevazute de legea
penala;
5) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului.
4. Plasamentul
In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand copilul nu isi indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru protectia copilului ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, dupa distinctiile precizate mai sus, poate dispune plasamentul acestuia in familia extinsa ori in cea substitutiva, precum si indeplinirea de catre copil a urmatoarelor obligatii:
1) frecventarea cursurilor scolare;
2) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi;
3) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
4) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane.
Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care il are in ingrijire.
Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la intretinerea acestuia, in conditiile stabilite de Codul familiei.
In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si in cazul in care copilul pentru care s-au stabilit masurile de mai sus savarseste in continuare fapte penale, comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca dispune, pe perioada determinata, plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential specializat.
Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi:
1) frecventarea cursurilor scolare;
2) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi;
3) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
4)
interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu
anumite persoane.
Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.
Pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte penale si nu raspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate 758), pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in societate.