|
Ordinea constitutionala interna si tratatele internationale
Ordinea constitutionala interna a fiecarui stat presupune acceptarea si traducerea in viata a principalelor reglementari internationale in domenii care privesc garantarea institutiilor democratice, apararea statului de drept, sanctionarea oricaror fapte prin care se aduce atingere bunei functionari a mecanismelor sociale. De aceea, intre ordinea interna si ordinea internationala exista o stransa corelatie, prevederile constitutionale urmand sa asigure nu numai respectarea documentelor convenite cu alte state sau la nivel mondial, dar si mecanisme eficiente si sigure pentru aplicarea in viata a tratatelor, acordurilor si conventiilor internationale.
In Romania, anterior Constitutiei din 1991, nu au existat norme care ar fi consacrat prioritatea dreptului international. Constitutia din 1923 conferea Regelui dreptul de a incheia conventii internationale pentru comert, navigatie si in alte domenii, dar acestea trebuiau sa fie supuse mai intai puterii legislative si aprobate de ea (art.88). Constitutia din 1938 consacra dreptul Regelui de a incheia cu tarile straine tratatele politice si militare. Ea preciza insa, in acelasi timp, ca pentru a avea 'putere de lege in interior', intelegerile internationale mentionate trebuiau sa fie supuse adunarilor legiuitoare si aprobate de acestea (art.46).
Constitutiile din 1948 si 1952 cuprindeau numai dispozitii generale legate de organele competente a incheia tratate. In schimb, fara a consacra prioritatea dreptului international, art.14 al Constitutiei din 1965 stabilea ca relatiile externe ale Romaniei 'se bazeaza pe principiile respectarii suveranitatii si independentei nationale, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc, neamestecului in treburile interne'.
Constitutia din 1991 a introdus pentru prima data in ordinea constitutionala reglementari in aceasta materie[1], art.11 al Constitutiei Romaniei din 1991 avand urmatorul cuprins:
'(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern'.
Formularea constitutionala nu a fost, insa, dupa parerea noastra, de natura a evita cu totul orice probleme de interpretare, deoarece ea lasa deschise o serie de situatii cum ar fi, de pilda, aceea a unor eventuale contrarietati intre tratate si legea interna care nu au fost eliminate. Singura situatie in care se recunoastea absolut categoric prioritatea reglementarilor internationale era domeniul drepturilor omului (art. 20, alin. 2). In celelelate cazuri interpretarea cea mai potrivita ar fi fost aceea ca normele contrare tratatelor urmau sa fie considerate abrogate implicit. O asemenea solutie a fost insa in mod constant evitata, preferandu-se fie modificarea anterioara a legislatiei, in cazul aderarii la un tratat care prevede norme contrare, fie aceea a adoptarii, in unele cazuri, cum s-a si facut de altfel, a unor modificari in legislatia interna odata cu ratificarea tratatului, prin care anumite prevederi din tratat au fost introduse in mod direct in cuprinsul unor acte normative. Este de mentionat, pe de alta parte, ca obligatia integrarii in dreptul intern se refera, dupa cum precizeaza art.11 alin.2 pe care l-am citat, numai la tratatele ratificate de Parlament, principiile si celelalte norme general admise ale dreptului international la care se refera art.10 actionand numai ca norme orientative de comportament politic in raporturile internationale, iar nu ca reguli de drept intern.
Referitor la drepturile omului, articolul 20 din Constitutie contine importante prevederi. Primul alineat al textului dispune ca 'Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte'.
Cel de al doilea alineat este cat se poate de categoric, specificand ca 'Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale'. In anul 2003, la acest text s-a adaugat precizarea "cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile".
Prin modificarea Constitutiei din anul 2003 au fost introduse in Constitutia Romaniei doua importante articole, respectiv art.148 privind integrarea in Uniunea Europeana si aart.149 privind aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord.
Primul alineat al art.148 prevede ca aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii in comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.
In alineatul al doilea se aduce precizarea ca urmare aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Cu referire la aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, art.149 dispune ca aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.
In decursul ultimilor saisprezece ani care au trecut de la instaurarea noului regim democratic, Romania a devenit parte la numeroase tratate, conventii si acorduri internationale, exprimandu-si astfel vointa de a se ralia standardelor internationale moderne, acceptate la nivelul comunitatii europene si internationale. Este suficient sa mentionam astfel Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Carta Europeana a autonomiei locale, Conventia privind dreptul marii, Conventia cadru a Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro asupra schimbarilor climatice, Conventia privind securitatea nucleara, Conventia europeana pentru combaterea terorismului, Conventia Europeana pentru adoptiile de copii s.a.
Noua calitate a Romaniei, de membra a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007, implica (prin insusi Tratatul de aderare) acceptarea tuturor tratatelor incheiate anterior de Comunitatea Europeana si, totodata, a Tratatului Constitutional European.
[1] Ion Deleanu, Drept constitutional si institutii politice, Tratat, vol.II, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996, pag.55.