|
|
|
Dreptul de proprietate
1. Consideratii generale
Dreptul de proprietate reprezinta suma prerogativelor recunoscute de legiuitor in favoarea titularului acestuia, iar proprietatea reprezinta obiectul dreptului de proprietate, obiectul asupra caruia poarta dreptul.
2. Definitia dreptului de proprietate
Codul civil defineste proprietatea in art. 480, dupa cum urmeaza: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege."
Doctrina, eliminand criticile aduse definitiei legale, retine ca dreptul de proprietate "este acel drept real principal in virtutea caruia titularul are posibilitatea de a poseda, de a folosi si de a dispune de un bun, intr-un mod absolut, exclusiv si perpetuu dar in limitele stabilite de normele juridice si cele morale.
3. Continutul juridic al dreptului de proprietate
Continutul juridic sau elementele dreptului de proprietate sunt formate din prerogativele pe care legiuitorul le confera titularului dreptului. Aceste atribute aflate in mod cumulativ in mana titularului dreptului. Aceste atribute sunt: posesia, folosinta si dispozitia.
3.1. Posesia
Reprezinta posibilitatea legala recunoscuta titularului dreptului de proprietate de a stapani material bunul asupra
3.2. Folosinta
Este posibilitatea legala recunoscuta titularului dreptului de proprietate dea utiliza obiectul dreptului sau in interes propriu, dobandind si dreptul de proprietate asupra fructelor si veniturilor produse de bun.
3.3. Dispozitia
Reprezinta aptitudinea titularului dreptului de proprietate de a dispune din punct de vedere material sau juridic de bunul care constituie obiectul dreptului sau.
Dispozitia materiala inseamna a dispune cu privire la substanta bunului, fie prin consumare, fie prin modificare, fie chiar prin distrugere, in limitele stabilite de lege.
Dispozitia juridica se concretizeaza prin aptitudinea titularului de a transmite dreptul sau pin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte.
4. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate
Din definitia legala data dreptului de proprietate pin art. 480 C. civ. rezulta doua caractere juridice: absolut si exclusiv, la care doctrina a mai adaugat inca unul: caracterul perpetuu.
4.2. Caracterul absolut
Prin caracterul absolut legiuitorul a inteles ca dreptul de proprietate este cel mai complet drept real care poate exista asupra unui bun, fiind opozabil tuturor.
4.3. Caracterul exclusiv
Acest caracter inseamna ca toate atributele dreptului de proprietate (posesie, folosinta, dispozitie) se afla in mana unui singur titular.
4.4. Caracterul perpetuu
Dreptul de proprietate are caracter perpetuu din doua puncte de vedere. In primul rand, este perpetuu pentru ca dreptul exista atata timp cat exista bunul asupra caruia poarta. In al doilea rand, pentru ca nu se pierde prin neuz, indiferent cat timp ar dura neexercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra bunului.
5. Limitele si restrictiile exercitarii dreptului de proprietate
5.1. Consideratii generale
Limitele si restrictiile aduse exercitarii dreptului de proprietate vizeaza proprietatea privata care are ca obiect bunuri imobile, si in special, terenurile.
Aceste limitari si restrictii au menirea de a schimba caracterul individual al dreptului de proprietate intr-un caracter social. Ele isi gasesc izvorul in vointa titularului, legiuitorului sau a judecatorului.
5.2. Limitari conventionale stabilite prin vointa titularului dreptului de proprietate
Continutul juridic al dreptului de proprietate poate fi limitat sau restrans prin vointa titularului care se materializeaza intr-un act juridic unilateral sau bilateral. Poate fi vorba de constituirea unor drepturi reale de catre titularul dreptului de proprietate asupra unui bun, care cedeaza posesia si folosinta unei alt e persoane sau poate fi vorba de inserarea unei clauze de inalienabilitate temporare care are ca efect scoaterea bunului din circuitul civil.
5.3. Limitari legale ale dreptului de proprietate
5.3.1. Consideratii generale
Acestea au menirea de a apara un interes general sau interesele si drepturile de proprietate ale altor titulari.
Aceste limitari se grupeaza in doua mari categorii: limitari care vizeaza interesul public si limitari care vizeaza interesul privat.
5.3.2. Limitari legale care vizeaza interesul public
Aceste limitari create prin vointa legiuitorului au natura juridica a unor servituti legale, fiind sarcini impuse fondului aservit pentru uzul si utilitatea publica. Limitari legale de interes public vom intalni in
Constitutia Romaniei (art. 41);
Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata (art. 32, art. 3, art. 74, art. 77);
Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor (art. 4 si urm.);
Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat (art. 52-54);
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata;
Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului.
5.3.3. Limitari care vizeaza interesul privat
Limitele care vizeaza apararea unui interes privat isi au izvorul de regula in raporturile de vecinatate dintre doi sau mai multi proprietari. Fundamentul acestor raporturi de vecinatate rezulta din Constitutie (art. 41 alin. 6) si din Codul civil (art. 578-619) care reglementeaza servitutile naturale si servitutile legale.
5.3.4. Limitari stabilite pe cale judecatoreasca
Limitele exercitarii atributelor dreptului de proprietate sunt impuse de instantele judecatoresti in ipotezele in care proprietarii vecini incalca raporturile de buna vecinatate, aducand atingere acelui echilibru natural care ar trebui sa existe intre exercitarea neabuziva a acestuia si abuzarea drepturilor riveranilor.
Intrebari:
4. a) Ce intelegem prin dreptul de proprietate? (critica definitiei date de art. 480 C.civ.)
b) Care sunt atributele dreptului de proprietate?
c) Ce intelegem prin posesie?
d) Dar prin folosinta?
e) Ce este dispozitia juridica si materiala?
f) Care sunt caracterele dreptului de proprietate?
g) Ce intelegem prin caracterul absolut al dreptului de proprietate?
h) Dar prin caracterul exclusiv?
i) Ce reprezinta caracterul perpetuu al dreptului de proprietate?
j) Care sunt limitarile legale ale
execitarii dreptului de proprietate?
k) Dar cele stabilite pe cale
judecatoreasca?
5.4. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
5.4.1. Consideratii generale
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica este mai mult decat o limitare a exercitarii atributelor dreptului proprietate asupra unor bunuri imobile, fiind chiar o inlocuire fortata a bunului cu valoarea sa baneasca, avand loc o subrogatie reala cu titlu particular.
Este o masura exceptionala reglementata de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
5.4.2. Bunurile care forma obiectul exproprierii
Art. 2 din Legea nr. 33/1994 statueaza ca numai bunurile imobile care formeaza obiectul dreptului de proprietate privata al persoanelor fizice sau juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele din proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale pot fi expropriate pentru cauza de utilitate publica.
5.4.3. Realizarea exproprierii
Parcurgerea procedurii exproprierii se poate evita daca partile (expropriatorul si expropriatul) cad de acord asupra "modalitatii de transfer al dreptului de proprietate" din proprietatea privata a secundului in proprietatea publica a primului (art. 4 din Legea nr. 33/1994).
In ipoteza in care partile nu au ajuns la un transfer amiabil al dreptului de proprietate, urmeaza a se parcurge urmatoarele etape procedurale de expropriere:
declararea utilitatii publice, care se va face prin lege sau hotarare a autoritatii publice locale, dupa caz;
operatiuni anterioare exproprierii, reglementate in Capitolul III, art. 12-20 din Legea nr. 33/1994;
exproprierea si acordarea despagubirilor, reglementate in Capitolul IV al Legii nr. 33/1994.
5.4.4. Efectele exproprierii
Aceste efecte sunt:
imobilul expropriat trece din proprietatea privata a expropriatului in proprietatea publica a expropriatorului, liber de orice sarcini;
se sting prin efectul exproprierii toate dezmembramintele dreptului de proprietate, precum si orice alte drepturi reale ;
drepturile reale accesorii se stramuta de drept asupra despagubirilor;
daca bunul expropriat a format obiectul unui contract de locatiune, acesta inceteaza de drept la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de expropriere;
nasterea unui drept de creanta in persoana proprietarului expropriat.
Intrebari:
5. a) Ce reprezinta exproprierea pentru cauza de utilitate publica?
b) Care sunt bunurile care pot forma obiectul exproprierii?
c) Cum se realizeaza exproprierea?
d) Care sunt efectele exproprierii?
e) Cand are loc transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator?
f) Ce drepturi are expropriatul dupa momentul exproprierii?
