|
|
|
FORMA DE GUVERNAMANT
Forma de guvernamant constituie modul in care sunt formate si functioneaza organele supreme. Ea este raportata, in principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare.
Cele mai utilizate forme de guvernamant au fost monarhia si republica.
Monarhia se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, imparat, emir, print) absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice in functie de traditiile regimului constitutional.
In evolutia monarhiei se cunosc:
1. Monarhia absoluta, care este cea mai veche forma de monarhie si se caracterizeaza prin faptul ca monarhul este unicul organ suprem in stat. Ex: Imperiul rus, Imperiul otoman.
2. Monarhia limitata (constitutionala), care presupune limitarea puterilor monarhului prin constitutie, datorita existentei si altor organe. Cu toate aceste limitari, monarhul are un rol deosebit, atributiile parlamentului fiind reduse.
3. Monarhia parlamentara dualista, care este o forma a monarhiei constitutionale prin care monarhul si parlamentul stau din punct de vedere legal pe o pozitie egala.
4. Monarhia parlamentara contemporana (intalnita astazi in Belgia, Olanda, Marea Britanie, tarile scandinave), care este o forma de guvernamant democratica, datorita faptului ca monarhul, ca sef al statului, are mai mult caracter simbolic. El 'domneste, dar nu guverneaza', ceea ce inseamna ca primul-ministru sau ministrii contrasemneaza aproape toate actele emise ca urmare a exercitarii atributiilor suveranului. Chiar daca pastreaza unele prerogative specifice sefului de stat (dizolvarea parlamentului, semnarea legilor, numirea in functii superioare), acestea au mai mult un caracter de ceremonie.
Republica este acea forma de guvernamant in care cetatenii se guverneaza singuri, desemnandu-si sau alegand un sef de stat denumit, de regula, presedinte. Presedintele poate fi ales fie direct prin vot universal, fie de catre parlament, desemnare ce determina clasificarea republicii in republica prezidentiala si republica parlamentara.
Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre parlament, presedintele raspunzand in fata acestuia. De aceea, pozitia sefului de stat este inferioara parlamentului din punct de vedere legal. Ex: Italia, Germania.
Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea presedintelui de catre corpul electoral, fie direct prin vot universal, fie indirect prin intermediul colegiilor electorale. Datorita acestui lucru presedintele se afla din punct de vedere legal pe o pozitie egala cu parlamentul.
In cadrul republicii, functia de sef al statului poate ii indeplinita fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial.
Potrivit Constitutiei actuale a Romaniei, forma de guvernamant a statului roman este republica. Presedintele este ales prin vot universal si nu este subordonat Parlamentului.
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A TERITORIULUI
Notiune. Teritoriul intereseaza dreptul constitutional sub doua aspecte, si anume: structura de stat si organizarea administrativa a teritoriului.
Organizarea administrativa a teritoriului este delimitarea teritoriului unui stat in unitati administrativ-teritoriale, delimitare facuta in scopul realizarii unitare a puterii.
Importanta. Problema organizarii administrative a teritoriului se pune odata cu aparitia statelor centralizate, cu teritorii intinse. In aceste conditii, realizarea unitara a puterii nu poate fi facuta numai de organele centrale. De aceea, teritoriul a fost organizat in unitati administrative, la inceput determinate de motive fiscale, militare si politienesti, in care functionau organe locale de stat. Mai tarziu, aceste organe locale au prestat diverse servicii din partea statului cetatenilor.
Astfel, organizarea administrativa a teritoriului a primit o importanta tot mai crescanda, pe masura sporirii rolului statului in societate.
Unitatile administrativ-teritoriale
Art.3 alin.3 din Constitutia Romaniei prevede ca teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.
a) Judetul este unitatea
administrativ-teritoriala ce joaca rolul de veriga
intermediara in cadrai organizarii administrative a teritoriului;
este o unitate
administrativ-teritoriala complexa din punct de vedere economic
si social-
cultural, unitate de coordonare si control din punct de vedere politico-
administrativ.
Organele de stat din judete au legaturi nemijlocite cu organele centrale de stat.
Judetul cuprinde orase si comune.
in Romania exista 41 de judete. Suprafata unui judet este in medie de 6.100 km2, iar populatia in medie de 450.000 de locuitori.
Orasele in care isi au sediul autoritatile publice judetene sunt orase de resedinta. Orasul resedinta este stabilit in functie de importanta sa economica, sociala si politica, de perspectivele sale de dezvoltare, s-a urmarit ca aceste orase sa ocupe o pozitie cat mai centrala in asezarea geografica a judetului.
b) Orasul este un centru de
populatie mai dezvoltat din punct de vedere
economic, social-cultural si edilitar gospodaresc, avand multiple
legaturi cu
zona inconjuratoare.
Unele orase sunt declarate municipii.
Municipiile au fost declarate acele orase care au un numar mai mare de locuitori, o importanta deosebita in viata economica, social-politica si cultural-stiintifica a tarii, o indelungata traditie istorica.
Municipiul Bucuresti este capitala tarii. Are o organizare proprie, pe 6 sectoare. Fiecare sector are organe de stat proprii, care se subordoneaza organelor de stat ale municipiului, iar acestea se subordoneaza organelor centrale de stat.
c) Comuna
este unitatea administrativ-teritoriala de baza care cuprinde
populatia rurala unita prin comunitate de interese si
traditii, alcatuita din unul
sau mai mult sate, in functie de conditiile economice,
social-culturale,
geografice si demografice.
d) Statiunile balneoclimaterice nu
constituie unitati administrativ-
teritoriale distincte.
Conform legii nr.2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului, orasele si comunele care, datorita conditiilor climaterice, hidrografice sau asezarii lor, prezinta importanta pentru ocrotirea sanatatii si asigurarea odihnei cetatenilor, sunt organizate ca statiuni balneoclimaterice.
e) Satele
si
catunele. Legea administratiei publice locale nr.69/1991,
modificata si republicata in 1996, stabileste posibilitatea
formarii comunelor din
unul sau mai multe sate si catune.
BIBLIOGRAFIE
1. loan Muraru, Simina Tanasescu, "Drept constitutional si institutii politice', Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001.
2. Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, loan Muraru, Florin Vasilescu, loan Vida, "Constitutia Romaniei - comentata si adnotata', R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1992.
3. Mihai Constantinescu, loan Muraru, Antonie Iorgovan, "Revizuirea Constitutiei Romaniei - explicatii si comentarii', Ed.Rosetti, Bucuresti, 2003.
4. Ion Deleanu, "Drept constitutional si institutii politice', tratat, voi. I si II, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996.
5. Cristian Ionescu, "Drept constitutional si institutii politice', vol.I si II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997.
6. Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, "Constitutia Romaniei - comentata si adnotata', Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997.
7. Tudor
Draganu,
"Drept constitutional si institutii politice', tratat
elementar, voi. I si II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998.
8. Constitutia Romaniei, republicata
in Monitorul Oficial nr.767 din 31
octombrie 2003.
