Omorul calificat - art. 175

OMORUL CALIFICAT - art. 175

1. Continutul juridic

Potrivit art. 175 Cp., omorul calificat consta in omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:

a)cu premeditare;

b)din interes material;

c) asupra sotului sau unei rude apropiate;

d)profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara;

e)prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane;

f)  in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice aie
victimei;

g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altui de la urmarire
sau arestare, ori de la executarea unei pedepse;

h) pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;

i) in public.

Omorul calificat presupune realizarea continutului omorului simplu, in oricare dintre imprejurarile alternative, enumerate in mod limitativ. Daca omorul se savarseste In doua sau mai multe dintre aceste imprejurari, fiind vorba de modalitati alternative de realizare a omorului calificat, infractiunea nu-si pierde caracterul unitar, insa. de o asemenea imprejurare se va tine seama la individualizarea judiciara a pedepsei.

a) Omorul savarsit cu premeditare

Premeditarea presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor trei conditii:

1) - trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotararii de a sa­varsi omorul si pana in momentul executarii infractiunii. Durata. acestui interval de timp nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita. in fiecare caz, organul judiciar competent, va constata daca aceasta conditie este sau nu indeplinita, tinand seama de imprejurarile concrete aie cauzei si, indeo­sebi, de particularitatile subiective ale faptuitorului, deoarece, in functie de aceste particularitati, o persoana poate avea nevoie de un interval mare de timp pentru a chibzui, pe cand o alta persoana poate chibzui cu multa eficienta chiar Intr-un interval de timp mult mai scurt.

2) - efectuarea unor acte de pregatire materiala, in vederea savarsirii faptei, constand in luarea de masuri, procurarea de instrumente sau mij­loace. Aceste acte trebuie realizate in intervalul de timp cuprins intre momentul luarii rezolutiei infractionale si momentul savirsirii faptei.

3) - efectuarea unor acte de pregatire morala, psihica, in vederea savar­sirii faptei, constand in activitatea psihica a faptuitorului de reflectare, ds chibzuire asupra modului cum va savarsi infractiunea. Si aceasta activitate de pregatire psihica trebuie sa se realizeze in acelasi interval de timp cuprins intre momentul luarii rezolutiei infractionale si momentul punerii acesteia in aplicare. Premeditarea nu poate fi retinuta in situatia in care faptuitorul nu a putut sa mediteze, sa cantareasca posibilitatile de realizare a hotararii luate. Se admite ca, prin indeplinirea celei de a doua conditii, este indeplinita implicit si ultima. In acest sens, se considera, uneori, ca premeditarea presupune numai realizarea a doua conditii: trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotararii de a savarsi omorul si efectuarea unor acte de pregatire.

Premeditarea este o circumstanta personala care, potrivit art. 28 alin. 1 C.p., nu se rasfrange asupra celorlalti participanti. Totusi, daca cel care a premeditat savarsirea omorului, a efectuat acte de pregatire impreuna cu alte persoane, care au cunoscut scopul pregatirii, premeditarea devine o circumstanta reala si, ca atare, se rasfrange asupra participantilor (de exemplu, cel care il ajuta pe autor sa-si procure arma, cunoscand ca acesta o va folosi ia comiterea omorului, raspunde pentru complicitatea la omor
calificat).

Circumstanta agravanta a premeditarii exista atat in cazul erorii asupra persoanei victimei, cat si in cazul devierii loviturii, deoarece ceea ce inte­reseaza este ca faptuitorul sa fi premeditat suprimarea vietii unui om.

In principiu, este posibila coexistenta premeditarii cu provocarea. Desi premeditarea presupune o stare de calm, iar provocarea presupune o stare de tulburare, totusi nu este exclusa situatia ca sa fie indeplinite conditiile ambeior circumstante. Astfel, este posibil ca faptuitorul sa premediteze omo­rul, conditionand savarsirea acestuia de un act provocator comis de victima. De asemenea, este posibil ca, provocat fiind, sa nu riposteze imediat prin savarsirea omorului, ci dupa scurgerea unui interval de timp, in care sa mediteze asupra hotararii luate st sa efectueze acte de pregatire.

b) Omorui savarsit clin interes material

Interesul material este orice folos, avantaj sau beneficiu de natura patri­moniala, si poate consta in bani, bunuri, avantaje materiale, recunoasterea unui drept, stingerea unei datorii eic. In intelesul textului, interesul material este interesul pe care faptuitorul are convingerea ca il va realiza pe o cale aparent legala, ca acel avantaj patrimonial ii va reveni de drept (de exemplu, prin disparitia victimei, faptuitorul mosteneste bunurile acesteia). Omorul savarsit din interes material se deosebeste atat de talharie care a avut ca urma moartea victimei, cat si de omorul deosebit de grav, prin care se urmareste sau se ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii, deoarece, in cazul acestora, faptuitorul actioneaza nu din convingerea realizarii unor interese materiale pe o cale aparent legala, ci prin sustragerea de bunuri cu ajutorul violentei.

Agravanta exista, indiferent daca interesul material urmarit de catre faptuitor este realizat sau nu. Daca omorul este savarsit din alte motive (razbunare, gelozie etc), agravanta nu este aplicabila, chiar daca moartea victimei i-ar aduce faptuitorului un avantaj material. Dimpotriva, omorul, se, incadreaza in dispozitiile art. 175 lit. b) C.p., daca actiunea faptuitorului, care urmarea uciderea unei persoane in realizarea unor interese materiale, nu a dus la uciderea acelei persoane, ci a alteia

Savarsirea omorului din interes material este o circumstanta personala deoarece priveste latura subiectiva a infractiunii.

c) Omorul savarsit asupra sotuiui sau unei rude apropiate

Agravanta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima, aceea de sot sau de ruda apropiata.

Calitatea de sot trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. Daca aceasta calitate a incetat, ca urmare a desfacerii casatoriei prin divort, fapta constituie un omor simplu. De asemenea, omorul este simplu si nu calificat, daca faptuitorul si victima erau legati, printr-o casatorie nula datorita biga­miei, intrucat calitatea de sot rezulta numai dintr-o casatorie legal incheiata, concubinii nu au aceasta calitate. in consecinta, omorul savarsit asupra concubinului este tot un omor simplu si nu calificat.

Rude apropiate sunt, potrivit art. 149 Cp., ascendentii, descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin infiere, potri­vit legii, astfel de rude. Nu intereseaza daca fratii sau surorile sunt numai dinspre mama, sau numai dinspre tata. Potrivit legii penale, sunt rude apropiate, copiii fratilor si surorilor. Copiii fratilor si surorilor sunt intre ei veri primari, iar fratele sau sora este, fata de copiii celorlalti frati sau surori, unchi si, respectiv, matusa.

Calitatea de sot sau de ruda apropiata a faptuitorului in raport cu victima este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra participantilor. De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca inculpatul care ucide pe tatal sau, in timp ce un alt inculpat, cumnat, tinea victima pentru a nu se putea apara, raspunde pentru omor calificat, iar participantul pentru omor simplu, deoarece agravanta retinuta in sarcina autorului infractiunii este o circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra participantului

d) Omorui savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara

Pentru existenta agravantei trebuiesc indeplinite cumulativ doua conditii:

1.) - victima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara.

Sunt in neputinta de a se apara persoanele care, datorita unei stari fizice sau psihice ori datorita altor imprejurari, nu pot reactiona impotriva agreso­rului (persoanele care sufera de o infirmitate fizica sau psihica, cele bolnave, cele in varsta inaintata sau in varsta frageda, cele aflate in stare de totala epuizare fizica etc). in acest sens, s-a decis - de exemplu - ca savarseste un omor calificat, si potrivit art. 175 lit. d) Cp., mama care isi ucide copilul nou-nascut imediat dupa nastere, daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 177 Cp., deoarece copilul nou-nascut, prin natura situatiei lui, este in neputinta de a se apara. Agravanta se aplica si in cazul in care era o persoana care, in mod obisnuit, avea capacitatea de a se apara, dar care, datorita unei anumite imprejurari, a fost lipsita de aceasta capacitate, in momentul savarsirii faptei. in practica judiciara s-a decis in acest sens, de exemplu, ca fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul VII, in timp ce aceasta se afla in pat, intr-un somn adanc, cauzat de o stare avansata de ebrietate constituie un omor calificat. Se considera ca fiind in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror forta fizica este vadit dispro­portionata fata de cea a faptuitorului.

Starea de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie exterioara
activitatii faptuitorului, adica sa nu se datoreze acestuia. Actele de natura sa
puna victima in neputinta de a se apara savarsite de faptuitor constituie acte
de pregatire sau de executare a omorului, care sunt absorbite de
infractiunea consumata de omor.

2) - faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei, savarsind infractiunea mai usor. De exemplu, in practica judiciara, s-a considerat ca aceasta conditie este indeplinita, omorul fiind calificat, constand in fapta in­culpatilor care, pe timp geros si noapte fiind, au abandonat victima, femeie batrana, istovita fizic si aflata in stare completa de ebrietate, cu consecinta mortii acesteia. Daca faptuitorul nu s-a folosit de starea de neputinta a victimei de a se apara pentru a o ucide, agravanta nu este aplicabila.

Pentru existenta omorului calificat prevazut la art. 175 lit. d) Cp., este necesar ca faptuitorul sa fi stiut, in momentul savarsirii faptei, ca victima se afla in stare de neputinta de a se apara. Daca faptuitorui a fost in eroare in ceea ce priveste starea victimei, omorul savarsit este simplu, si nu calificat.

Circumstanta este reala si se rasfringe asupra eventualilor participanti, daca acestia au cunoscut-o.

e) Omorul savarsit prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane

Agravanta se refera la mijloacele de savarsire a omorului, mijloace care, fie prin natura lor, fie datorita imprejurarilor in care sunt folosite, in afara mortii victimei, creaza o stare de pericol pentru viata altor persoane.

Este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mijloacele folosite pun in pericoi viata mai multor persoane. in ceea ce priveste pozitia sa psihica, aceasta se caracterizeaza prin intentie directa in raport cu persoana vizata ca victima si intentia indirecta in raport cu persoanele a caror viata este pusa in pericol datorita mijloacelor pe care le foloseste.

Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor, cu-conditia sa o fi cunoscut,

lit.f) Omorui savarsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei

Agravanta se justifica deoarece fapta nu incalca numai dreptul persoanei la viata, ci si atributul autoritatii cu care sunt investite anumite persoane. Pentru aplicarea agravantei, este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul savarsit si indatoririle de serviciu ale victimei. Aceasta legatura, a carei stabilire implica cercetarea atenta a imprejurarilor in care s-a savarsit fapta, exista atunci cand comiterea omorului este motivata de un sentiment de razbunare, de nemultumire - justificat sau nu - al faptuitorului cu privire la modul in care victima si-a indeplinit fata de el indatoririle de serviciu. Nu se cere o concordanta in timp intre savarsirea omorului si indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei, omorui putand fi savarsit in timpul sau dupa indeplinirea de catre victima a acestor indatoriri. In cazul in care victima este un functionar care exercita autoritatea de stat, omorul implica si un act de ultraj, situatie in care infractiunea de ultraj este absorbita de omorul prevazut in art. 175 lit. f) Cp., raspunderea penala a faptuitorului se stabileste numai pentru omor calificat. Daca victima indeplinea o activitate importanta de stat sau publica, iar omorul a fost savarsit in imprejurari care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului, faptuitorul este sanctionat pentru infractiunea de atentat care pune in pericol siguranta statului, infractiune prevazuta de art. 160 Cp.

g) Omorul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de Ia executarea unei pedepse

Agravanta ia in considerare faptul ca prin savarsirea omorului, se incalca in secundar si relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a justi­tiei. Situatia premiza consta in faptul ca autorul omorului sau o terta per­soana se afla in una dintre urmatoarele trei situatii prevazute alternativ:

a) - urmarire;

b)    - arestare;

c)     - executarea unei pedepse.

Urmarirea poate avea semnificatia de urmarire fizica, cum ar fi, de exem­plu, faptuitorul surprins in flagrant delict care este urmarit de catre o persoana pentru a fi prins si predat organelor de urmarire penala, cat si sensul de urmarire penala.

Arestarea semnifica atat arestarea invinuitului sau a inculpatului, ca
masura preventiva, cat si arestarea pentru punerea in executare a unei
hotarari definitive de condamnare la o pedeapsa cu inchisoarea privativa de
libertate. ^:

Executarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor privind executarea pedepselor principale, comple­mentare si accesorii. Daca masura arestarii nu a fost luata cu respectarea dispozitiilor legale, ori executarea pedepsei nu poate fi adusa la indeplinire fiind gratiata, fapta constituie un omor simplu si nu calificat. Nu este necesar ca faptuitorul sa realizeze scopul pe care l-a urmarit prin savarsirea omorului; este suficient ca acest scop sa fi existat in momentul comiterii faptei. Daca scopul lipseste, agravanta nu -poate fi aplicata.

h) Omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni.

Agravanta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mijloc, pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infrac­tiuni. Deoarece textul de incriminare nu face nici o limitare, ar rezulta faptul ca prin savarsirea omorului poate fi inlesnita sau ascunsa orice infractiune, indiferent de gravitate ei, si indiferent daca este consacrata in Codul penal sau printr-o lege speciala. Cu toate acestea, din coroborarea textelor de incriminare, rezulta ca de ia aceasta circumstanta, sunt exceptate infrac­tiunile de omor, talharie sau piraterie, deoarece, potrivit art. 176 lit. c) si d) Cp., in astfel de imprejurari, omorul devine deosebit de grav.

In cazul inlesnirii comiteriialtei'infractiuni, nu intereseaza daca faptuitorul urmeaza sau nu sa participe la acea infractiune, iar daca urmeaza sa participe, nu intereseaza calitatea pe care o va avea (autor, instigator sau complice). De asemenea, nu intereseaza daca omorul se comite anterior sau concomitent cu respectiva infractiune. in sfarsit, este indiferent daca scopul a fost sau nu realizat, daca infractiunea a carei inlesnire a fost urmarita s-a consumat sau a ramas in faza tentativei. Daca infractiunea a carei inlesnire s-a urmarit a fost savarsita de autorul omorului, se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni.

in cazul ascunderii altei infractiuni, nu intereseaza daca omorul s-a comis dupa sau concomitent cu acea infractiune, daca faptuitorul a participat sau nu la comiterea ei, si nici daca, participand, a avut calitatea de autor, insti­gator sau complice. Circumstanta are caracter personal.

i) Omorul savarsit in public

Agravanta ia in considerare periculozitatea sporita a faptei, care este data de locul savarsirii, un loc public in acceptiunea art. 152 Cp. De exemplu, in practica judiciara agravanta s-a retinut atunci cand inculpatul i-a aplicat victimei, care se afla pe o strada dintr-o localitate, o lovitura puternica de cutit.

2. Forme. Sanctiuni

Tentativa se pedepseste.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

OMORUL DEOSEBIT DE GRAV - art. 176 -

1. Continutul juridic

Omorul deosebit de grav este omorul savarsit in vreuna din urma­toarele imprejurari:

a)   prin cruzimi;

b)  asupra a doua sau mai multor persoane;

c)  de catre o persoana care a mai savarsit un omor;

d) pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau
piraterii;

e) asupra unei femei gravide;

f)  asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in
timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau
publice ale acestora.

Omorul deosebit de grav presupune savarsirea omorului in prezenta uneia sau unora dintre circumstantele agravante enumerate in mod limitativ.

a) Omorul savarsit prin cruzimi

Caracteristica acestui omor deosebit de grav consta in aceea ca faptui­torul intrebuinteaza in mod voit anumite metode si mijloace de chinuire a victimei, cauzandu-i suferinte puternice, prelungite in timp, altele deeit cele care insotesc moartea violenta. La aprecierea unui omor ca fiind savarsit prin cruzimi trebuie sa se tina seama, de asemenea, de aspectul de fero­citate cu care faptuitorul a savarsit omorul, trezind in constiinta celor din jur un sentiment de oroare in randul celor care au luat cunostinta de fapta

De regula, suferintele cauzate victimei sunt de natura fizica, insa aces­tea pot fi si de natura morala, cum ar fi, de exemplu, atunci cind victima este obligata sa asiste la brutalitatile savarsite impotriva unei persoane de care este legata printr-o puternica afectiune. in acest caz, victima trebuie sa indure, alaturi de suferintele fizice rezultate din actiunea de ucidere, si suferintele morale ocazionate de brutalitatile respective.

Nu intereseaza daca cruzimile au dus ele insele ia moartea victimei sau daca faptuitorul ie-a folosit numai pentru a chinui victima inainte de a o ucide, totdeauna insa, fiind necesar ca ele sa fie savarsite inainte de consumarea omorului. Circumstanta agravanta speciala prevazuta in art. 176 lit. a) Cp. si circumstanta agravanta generala prevazuta in art. 75 lit. b) Cp., avand acelasi continut, se aplica numai circumstanta agravanta speciala. Circumstanta este reala, iar potrivit art. 28 alin. 2 Cp., se rasfringe asupra participantilor.

lit. b) Omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane

Agravanta ia in considerare pluralitatea de victime, situatie care sporeste
periculozitatea sociaia a omorului si il caracterizeaza pe faptuitor ca fiind
deosebit.de periculos.

Potrivit unei opinii, moartea a doua sau mai multor persoane trebuie sa fie rezultatul unei singure actiuni, constand de exemplu, in punerea de otrava in mancarea destinata mai multor persoane, urmata de moartea a cel putin doua dintre acestea. in opinia contrara, rezultatul cerut de lege poate sa se produca si prin actiuni diferite, dar in aceeasi imprejurare, cum ar fi de. exemplu, atunci cind, prin mai multe focuri de arma, faptuitorul ucide doua persoane aflate intr-un anumit loc. Aceasta ultima opinie a fost exprimata si intr-o decizie de indrumare a Plenului fostului Tribunal Suprem.

Agravanta este aplicabila numai daca se produce efectiv moartea a cel putin doua per­soane, caz in care ne aflam in prezenta omorului deosebit de grav in forma consumata, sau daca activitatea de ucidere indreptata impotriva a doua sau mai multor persoane ramane fara rezultatul cerut de lege, in sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele persoane, caz in care ne aflam in prezenta tentativei acestui omor deosebit de grav. Tentativa exista, chiar si atunci cand, in aceeasi imprejurare, fapta indreptata impotriva primei parti vatamate a fost savarsita cu premeditare, in conditiile omorului calificat, iar cea indreptata impotriva celei de a doua parti vatamate a fost spontana.

Daca rezultatul cerut de lege se produce numai partial, in sensul ca ince­teaza din viata o singura persoana, faptuitorul raspunde pentru tentativa la infractiunea de omor simplu, calificat sau deosebit de grav (cu exceptia celui prevazut in art. 176 lit. b) Cp. in concurs cu infractiunea de omor simplu, calificat sau deosebit de grav, in forma consumata cu exceptia celui pre­vazut in art. 176 iit. b) C.p. De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca incadrarea juridica este in prevederile art, 174 Cp., pentru prima fapta, si in cele ale art. 20 raportat la 174 Cp., pentru cea de a doua, in cazul in care, in urma agresiunii indreptate impotriva a doua persoane, una este ucisa, iar pentru cealalta fapta ramane in stare de tentativa.

c) Omorul savarsit de catre o persoana care a mai savarsit un omor

Circumstanta agravanta se refera la un antecedent a! faptuitorului -savarsirea anterioara a altui omor - care demonstreaza persistenta sa in ceea ce priveste savarsirea faptei si il caracterizeaza ca fiind deosebit de periculos.

Antecedentul cerut de lege faptuitorului nu exista daca acesta a savarsit anterior o alta infractiune care a avut ca urmare moartea unei persoane, cum ar fi de exemplu, pruncuciderea, uciderea din culpa, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, violul care a avut ca urmare moartea victimei etc.

Omorul savarsit anterior trebuie sa fie un omor consumat, insa exista si opinia potrivit careia antecedenta faptuitorului poate consta si intr-o tentativa de omor; in sprijinul celei de a doua opinii, impartasita, in general, si in practica judiciara. Nu intereseaza daca pentru omorul anterior, faptuitorul a beneficiat sau nu de. vreo cauza de atenuare a pedepsei, insa, daca a beneficiat de o astfel de cauza, instanta de judecata va tine seama de aceasta la stabilirea pedepsei, pentru omorul deosebit de grav. Nu are importanta daca faptui­torul a fost sau nu reabilitat pentru omorul savarsit anterior, daca acest omor a fost amnistiat, ori daca in ceea ce il priveste a intervenit sau nu prescriptia. Amnistia intervenita, pentru omorul anterior pentu o tentativa la infractiunea de omor, nu exclude retinerea agravantei, deoarece legea nu prevede nici o exceptie de la incidenta, acestei agravante. Daca omorurile savarsite constituie o pluralitate de infractiuni sub forma concursului sau a recidivei, se aplica, dupa caz, si dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni sau la recidiva

Circumstanta este personala si nu se rasfringe asupra participantilor.

d) Omorul savarsit pentru a-savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii.

Imprejurarea care atribuie acestui omor caracter deosebit de grav consta in scopul special urmarit de faptuitor, care trebuie sa fie savarsirea sau ascunderea savarsirii unei talharii sau piraterii, in timp ce prin omorul calificat prevazut de art. 175 iit. h) Cp., faptuitorui urmareste inlesnirea sau ascunderea oricarei infractiuni, in cazul omorului deosebit de grav prevazut de art. 176 iit. d) Cp., scopul este restrans numai la savarsirea sau ascun­derea unei talharii sau piraterii. intrucat, atat agravanta prevazuta in art. 175 iit. h) Cp., cat si cea prevazuta de art. 176 Iit d) Cp., se refera la o aceeasi imprejurare - scopul comiterii omorului - aplicarea uneia dintre aceste agravante exclude aplicarea, in acelasi timp, si a celeilalte. incadrarea faptei in dispozitiile art. 176 !it. d) Cp., este, insa, compatibila cu aplicarea ceior-lalte circumstante agravante ale omorului. in acest sens, in practica judiciara s-a decis ca fapta inculpatului care, surprins de victima (paznic de noapte), in timp ce fura o cantitate de iucema, i-a aplicat acesteia o lovitura de furca, cauzandu-i leziuni in urma carora ea a decedat, trebuie incadrata atat in dispozitiile art. 175 iit. f) Cp., si in dispozitiile art. 176 iit. d) Cp.

Un omor se va incadra in dispozitiile art. 176 Iit. d) Cp., ori de cate ori se va stabili ca faptuitorul a suprimat cu intentie viata unui om, pentru a crea conditiile favorabile savarsirii sau ascunderii unei talharii sau piraterii. Este necesar ca activitatea faptuitorului sa fie "de asemenea natura si violentele sa fie exercitate in asa mod, incat sa exprime legatura lor, din punct de vedere material si subiectiv, cu scopul ce se cere realizat'. Prin alte cu­vinte, este necesar ca omorul sa fi creat in mod obiectiv conditiile favorabile savarsirii sau ascunderii savarsirii unei talharii sau piraterii si ca faptuitorul sa fi avut reprezentarea realizarii, prin savarsirea omorului - a scopului urmarit.

Daca scopul se realizeaza In mod efectiv, adica faptuitorul savarseste talharia sau pirateria, raspunderea penala se stabileste atat pentru omor deosebit de grav, potrivit art. 176 lit. d) Cp., cat si pentru talharie sau piraterie. Astfel, in practica judiciara s-a retinut - de exemplu - ca omor deosebit de grav, in concurs cu infractiunea de talharie, fapta inculpatului care a lovit victima cu o scandura in regiunea capului, provocandu-i moar­tea, dupa care i-a sustras din buzunar o suma de bani.

In ceea ce priveste talharia sau pirateria cu care intra in concurs omorul deosebit de grav, aceasta se incadreaza in dispozitiile art. 211 alin. 1 Cp., si nu in dispozitiile art. 211 alin. 3 Cp. - talharie care a avut ca urmare moartea victimei - deoarece, din moment ce faptuitorul a actionat cu intentie in ceea ce priveste producerea mortii victimei, nu se poate retine ca ei este, in aceiasi timp, in culpa fata de acest rezultat, asa cum cere textul art. 211 alin. 3 Cp. Daca faptuitorul, urmarind comiterea sau ascunderea unei talharii sau piraterii, savarseste o tentativa de omor, exista tentativa la omorul deosebit de grav prevazut in art. 176 iit. d) Cp, Aceasta tentativa intra in concurs cu tentativa sau infractiunea consumata de talharie sau piraterie, dupa cum executarea talhariei sau a pirateriei a fost intrerupta sau dusa pana la capat.

Circumstanta agravanta prevazuta in art. 176 lit. d) Cp., referindu-se ia scopul savarsirii omorului, deci la latura subiectiva a infractiunii, este o circumstanta personala. In consecinta, ea nu se rasfrange asupra partici­pantilor, afara de cazul in care acestia au actionat si ei in acelasi scop.

Omorul deosebit de grav prevazut in art. 176 lit. d) Cp., se deosebeste de talharia prevazuta in art. 211 alin. 3 Cp., prin aceea ca, in cazul talhariei, faptuitorul nu actioneaza cu intentia de a ucide, ci cu intentia de a savarsi furtul cu violenta, moartea victimei fiind un rezultat imputabil faptuitorului pe baza de praeterintentie.

e) Omoru! savarsit asupra unei femei gravide

Circumstanta care atribuie omorului caracter deosebit de grav se refera la victima infractiunii, care trebuie sa fie o femeie gravida. Savarsit asupra unei femei gravide, omorul este deosebit de grav, deoarece, prin savarsirea faptei, pe langa moartea femeii, se suprima si produsul de conceptie, care este o viata In curs de devenire.

Este necesar ca starea de graviditate sa fie reala si sa fie cunoscuta de catre faptuitor.Cunoasterea de catre faptuitor a starii de graviditate a victi­mei se stabileste, in fiecare caz, in raport cu imprejurarile concrete aie cauzei.

f) Omorul savarsit asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpu! sau in legatura cu indeplinirea indato­ririlor de serviciu sau publice aie acestora

Circumstanta care atribuie omorului caracter deosebit de grav se refera la victima infractiunii, care trebuie sa fie un magistrat, politist, jandarm sau militar. Omorul se savarseste in timp ce victima isi indeplineste in mod legal, indatoririle de serviciu sau publice ori in legatura cu indeplinirea acestora.

2, Forme. Sanctiuni

Tentativa se pedepseste.

Sanctiunea consta in detentiune pe viata alternativ cu o inchisoare de la 15 ia 25 de ani si interzicerea unor drepturi.