|
|
|
GRILE DREPT CIVIL
1. Dupa izvoarele acestora, obligatiile pot lua nastere:
a) numai din contracte, acte juridice unilaterale, fapte ilicite cauzatoare de prejudicii;
b) din contracte, acte juridice unilaterale, fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, imbogatirea fara justa cauza, gestiunea de afaceri, plata lucrului nedatorat;
c) numai din contracte, acte juridice unilaterale, gestiunea de afaceri, plata lucrului nedatorat, imbogatirea fara justa cauza.
2. Dupa opozabilitatea acestora, obligatiile civile sunt:
a) numai obligatii obisnuite si obligatii reale;
b) numai obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor;
c) obligatii obisnuite, obligatii reale si obligatii opozabile si tertilor.
3. Raspunderea civila delictuala este atrasa:
a) numai de savarsirea delictelor;
b) numai de savarsirea cvasidelictelor;
c) de savarsirea delictelor si cvasidelictelor.
4. Reprezinta izvor de obligatii:
a) contractul si cvasicontractul;
b) numai contractul;
c) numai cvasicontractul.
5. Validitatea contractului este conditionata:
a) numai de caracterul licit al cauzei sau scopului acestuia;
b) numai de caracterul moral al cauzei sau scopului acestuia;
c) de caracterul licit si moral al cauzei sau scopului acestuia.
6. Oferta de a contracta:.
a) poate fi adresata unei persoane determinate sau publicului;
b) poate fi adresata numai unei persoane determinate;
c) poate fi adresata numai publicului.
7. In cazul in care oferta este fara termen, ofertantul este obligat sa o mentina:
a) 10 zile;
b) 30 de zile;
c) un timp rezonabil, in functie de circumstantele de fapt, pentru a permite destinatarului sa se pronunte.
8. Retragerea ofertei inainte de expirarea termenului:
a) atrage raspunderea ofertantului pentru toate prejudiciile produse, ca urmare a revocarii intempestive a acesteia;
b) atrage raspunderea ofertantului numai pentru daunele morale;
c) atrage raspunderea ofertantului numai pentru daunele materiale.
9. Oferta:
a) este sinonima cu antecontractul;
b) nu este sinonima cu antecontractul;
c) este un act juridic de formatiune unilaterala, pe cand antecontractul este un act juridic de formatiune bilaterala.
10. Interpretarea contractului:
a) se confunda cu proba contractului;
b) nu se confunda cu proba contractului;
c) apare, adeseori, in stransa corelatie cu operatiunea de calificare juridica a contractului.
11. Ca reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului, in situatia clauzelor indoielnice, vom retine ca:
a) acestea se interpreteaza in sensul in care rezulta din natura contractului;
b) acestea nu se interpreteaza in sensul in care rezulta din natura contractului;
c) acestea se interpreteaza in sensul in care ele pot produce un efect.
12. Cunoscut fiind ca simulatia presupune existenta concomitenta, intre aceleasi parti, a doua contracte, unul public, prin care se creeaza o aparenta juridica ce nu corespunde realitatii si altul secret (contrainscris), care corespunde vointei reale a partilor si prin care partile anihileaza, total sau partial, aparenta juridica creata prin actul public, simulat, pentru a ne afla in prezenta unei simulatii:
a) este necesar ca actul secret (contrainscrisul) sa fie incheiat concomitent cu incheierea contractului aparent;
b) nu este necesar ca actul secret (contrainscrisul) sa fie incheiat concomitent sau inainte de incheierea contractului aparent;
c) este necesar ca actul secret (contrainscrisul) sa fie incheiat inainte de incheierea contractului aparent.
13. Simulatia poate imbraca:
a) numai forma fictivitatii si forma deghizarii;
b) forma fictivitatii, forma deghizarii sau forma interpunerii de persoane;
c) numai forma fictivitatii si forma interpunerii de persoane.
14. In cazul simulatiei:
a) intre parti produce efecte numai contractul secret (contrainscrisul);
b) intre parti produce efecte numai actul public;
c) poate exista o situatie deosebita, atunci cand exista un conflict intre mai multi terti si unii dintre acestia au interes sa invoce fata de parti contractul aparent, iar ceilalti au interesul sa invoce actul secret (contrainscrisul).
15. In cazul simulatiei, putem afirma ca:
a) nu pot avea calitatea de terti succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari;
b) pot avea calitatea de terti succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari;
c) pot avea calitatea de terti si succesorii universali si succesorii cu titlu universal atunci cand partile actului juridic si-au propus sa fraudeze interesele acestora.
16. Actiunea in simulatie:
a) atrage nulitatea contractului aparent;
b) atrage nulitatea contractului secret;
c) face sa inceteze caracterul secret al contrainscrisului, dar nu valideaza acest contract, daca acesta nu intruneste toate cerintele pentru a fi valabil el insusi.
17. In legislatia romana,termenul de contract:
a) nu este echivalent cu acela de conventie
b) este echivalent cu acela de conventie
c) este echivalent cu acela de conventie numai atunci cand partile stabilesc aceasta
18. Vointa juridica se poate exterioriza in sensul incheierii actelor juridice cu respectarea:
a) numai a dispozitiilor imperative ale legii
b) numai a ordinii publice si a bunelor moravuri
c) dispozitiilor imperative ale legii , a ordinii publice si bunelor moravuri.
19.. Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie:
a) prin simplul acord de vointa al partilor,prin simpla manifestare de vointa neinsotita de nicio forma ,fiind suficienta pentru forma valabila a contractului.
b) intr-o anumita forma solemna care e,de regula,forma autentica
c) prin acordul de vointa al partilor insotit de remiterea materiala a lucrurilor
20. Contractele reale se caracterizeaza prin aceea ca:
a) este necesara respectarea formei autentice la incheierea acestuia
b) este necesara remiterea materiala a lucrului la incheierea acestora
c) este suficient acordul de vointa al partilor la incheierea acestora
21. Contractele sinalagmatice(bilaterale) se caracterizeaza:
a) prin reciprocitatea obligatiilor cererii partilor si prin interdependenta obligatiilor reciproce
b) numai prin reciprocitatea obligatiilor ce le revin partilor
c) numai prin interdependenta obligatiilor reciproce
22. Contractele unilaterale:
a) implica un acord de vointa al partilor
b) nu implica un acord de vointa al partilor
c) sunt rezultatul vointei unilaterale a unei singure parti
23. Actele juridice unilaterale:
a) sunt contracte
b) nu sunt contracte
c) reprezinta un acord de vointa
24. Contractele sinalagmatice imperfecte:
a) sunt simple contracte sinalagmatice astfel concepute de parti
b) sunt contracte unilaterale cand pe parcursul existentei acestora ia nastere o obligatie si in sarcina creditorului fata de debitorul contractual
c) sunt contracte unilaterale obisnuite
25. Pentru determinarea caracterului oneros sau gratuit al unui contract:
a) nu poate fi folosit decat criteriul reciprocitatii prestatiilor convenite prin contract
b) nu poate fi folosit decat criteriul echivalentei avantajelor patrimoniale pe care partile le au in vedere in contractul pe care il incheie
c) poate fi folosit criteriul cauzei (sau scopului),iar ca si criterii ajutatoare pot fi folosite criteriul reciprocitatii prestatiilor convenite prin contract si criteriul avantajelor patrimoniale pe care partile le au in vedere la incheierea acestuia.
26. Contractele cu titlu gratuit:
a) nu sunt contracte,,intuituu personae''
b) sunt contracte ,,intuituu personae''
c) sunt contracte sinalagmatice
27. In materia dreptului succesoral,reductiunea liberalitatilor excesive si raportul donatiilor sunt:
a) numai contracte cu titlu gratuit
b) numai contracte cu titlu oneros
c) atat contracte cu titlu gratuit,cat si cu titlu oneros
28. Contractele cu titlu oneros pot fi subclasificate in contracte comutative si contracte aleatorii,hotarator pentru definirea celor doua specii de contracte fiind:
a) certitudinea si incertitudinea intinderii prestatiilor la momentul incheierii contractului
b) avantajele patrimoniale urmarite de parti
c) opozabilitatea contractului fata de terti
29. Reductiunea liberalitatilor excesive si raportul donatiilor se aplica:
a) atat contractelor dezinteresate,cat si liberalitatilor
b) numai liberalitatilor
c) contractelor dezinteresate
30. Contractele prin care se constituie sau se transfera un drept real sunt:
a) contractele declarative de drepturi
b) contractele generatoare de drepturi de creanta
c) contractele constitutive sau translative de drepturi reale
31. Se poate pune problema unei suspendari a executarii din motive de forta majora:
a) numai in ipoteza contractelor cu executare succesiva
b) numai in ipoteza contractelor cu executare imediata
c) atat in ipoteza contractelor cu executare succesiva,cat si in ipoteza contractelor cu executare imediata
32. Oferta de a contracta poate fi facuta:
a) numai in scris sau verbal
b) numai in scris sau tacit
c) in scris,verbal sau tacit
33. Oferta trebuie sa fie:
a) o manifestare de vointa reala,serioasa,constienta,neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic,ferma,neechivoca,precisa si completa.
b) numai o manifestare de vointa reala,serioasa,constienta,neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic.
c) numai o manifestare de vointa ferma,neechivoca,precisa si completa.
34. Daca inainte de acceptarea ofertei,ofertantul devine incapabil sau decedeaza,oferta devine:
a) ilegala
b) fara obiect
c) caduca
35. Retragerea ofertei inainte de expirarea termenului:
a) nu atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse
b) atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse
c) atrage raspunderea ofertantului pentru prejudiciile produse numai daca partile prevad aceasta
36. Oferta este:
a) un act juridic de formatiune bilaterala
b) un act juridic de formatiune unilaterala
c) un act juridic cu executare succesiva
37. Antecontractul:
a) este o oferta
b) e un inceput de dovada scrisa
c) nu e o oferta
38. Acceptarea ofertei reprezinta un raspuns in care se manifesta acordul cu oferta primita si poate fi:
a) numai expres
b) numai tacit
c) expres sau tacit
39. Tacerea poate sa insemne acceptarea ofertei:
a) numai cand legea o prevede expres sau cand partile convin ca simpla tacere sa aiba valoare de acceptare
b) numai cand legea o prevede expres sau cand oferta e facuta expres in interesul celeilalte parti
c) cand legea o prevede expres cand partile convin ca simpla tacere sa aiba valoare de acceptare sau cand oferta e facuta expres in interesul celeilalte parti
40. Acceptarea ofertei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa concorde cu oferta,sa fie neindoielnica,sa fie acceptata numai de persoana careia aceasta i-a fost adresata,sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa fi fost revocata.
b) numai sa concorde cu oferta,sa fie neindoielnica,iar acceptarea sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata.
c) numai sa concorde cu oferta,sa fie acceptata numai de persoana careia aceasta i-a fost adresata si sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa fi fost revocata.
41.Posibilitatea de revocare a ofertei si caducitatea acesteia se apreciaza:
a) in raport de momentul si locul incheierii contractului
b) in raport de momentul incheierii contractului
c) in raport de locul incheierii contractului
42. Interpretarea contractelor:
a) e sinonima cu proba contractului
b) e diferita de proba contractului
c) poate fi sinonima cu proba contractului atunci cand partile stabilesc aceasta.
43. Discordantele care pot sa apara intre vointa reala si forma in care aceasta a fost exprimata,discordantele care implica interpretarea contractului:
a) se confunda cu simulatia
b) nu se confunda cu simulatia
c) da nastere unei forme speciale a simulatiei
44. Clauzele indoielnice ale contractului:
a) se interpreteaza in sensul care reiese din natura contractului
b) se interpreteaza in sensul in care acestea pot produce un efect
c) se interpreteaza conform modificarilor pe care partile inteleg sa le faca
45. Clauzele indoielnice ale contractului:
a) se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul
b) se interpreteaza in folosul celui care se obliga
c) se interpreteaza conform regulilor din materia simulatiei
46. In situatia contractelor sinalagmatice(bilaterale) care sunt translative de proprietate,daca transferul unui bun e afectat de o conditie atunci cand bunul piere pendente conditione,riscul contractului il suporta:
a) proprietarul sub conditie rezolutorie
b) dobanditorul bunului
c) transmitatorul bunului
47. In situatia contractelor sinalagmatice( bilaterale) care sunt translative de proprietate si care au ca obiect un bun cert cand dobanditorul e sub conditie rezolutorie si bunul piere pendente conditione,riscul contractului va fi suportat de:
a) dobanditor
b) transmitator
c) atat de dobanditor cat si de transmitator
48. In situatia contractelor sinalagmatice( bilaterale) care sunt translative de proprietate si au ca obiect un lucru cert,atunci cand bunul e dobandit sub conditie potestativa si bunul piere pendente conditione,riscul contractului va fi suportat de:
a) dobanditor
b) transmitator
c) ambii
49.Distinctia dintre rezolutiune si reziliere are in vedere:
a) aceea ca rezolutiunea desfiinteaza efectele contractului numai pentru viitor,iar rezilierea desfiinteaza efectele contractului cu caracter retroactiv
b) aceea ca rezolutiunea desfiinteaza retroactiv efectele contractului,iar rezilierea desfiinteaza efectele contractului numai pentru viitor
c) numai contractele sinalagmatice (bilaterale)
50. Daca in cadrul unui contract sinalagmatic(bilateral) obligatia a devenit partial imposibil de executat:
a) executarea contractului se va face in alti termeni
b) se reduce corespunzator prestatia pe care cealalta parte ar trebui sa o execute,iar debitorul obligatiei imposibil de executat suporta riscul contractului numai in limitele partii pe care nu a executat-o.
c) debitorul obligatiei imposibil de executat e tinut sa plateasca penalitati
51. In cadrul contractelor translative de proprietate,riscul contractului e suportat de:
a) partea care avea calitatea de proprietar al bunului la momentul pieirii fortuite a acestuia
b) transmitatorul bunului
c) dobanditorul bunului
52. Atunci cand un contract translativ de proprietate are ca obiect un bun individual determinat,riscul contractului il suporta:
a) transmitatorul
b) dobanditorul
c) partea care se afla in culpa
53. La contractele sinalagmatice( bilaterale) translative de proprietate,transferul dreptului de proprietate se produce prin realizarea acordului de vointa al partilor,iar riscul contractului il suporta dobanditorul:
a) atunci cand are ca obiect bunuri determinate generic
b) atunci cand are ca obiect bunuri individual determinate
c) atunci cand are ca obiect sume de bani
54. In situatia contractelor sinalagmatice( bilaterale) translative de proprietate care au ca obiect bunuri certe care au pierit fortuit inainte de predare catre debitorul acestora,atunci cand inainte de pieirea lucrului transmitatorul a fost pus in intarziere intrucat acesta nu-si efectuase obligatia privind predarea bunului,riscul contractului se suporta de catre:
a) transmitator
b) dobanditor
c) partea aflata in culpa
55. Reciprocitatea si interdependenta obligatiilor specifice contractelor sinalagmatice (bilaterale) confera acestora efecte speciale anume:
a) daca una dintre parti este in imposibilitate fortuita de a-si executa obligatia care ii revine trebuie rezolvata problema riscului contractului.
b) existenta unei conditii rezolutorii subinteleasa de catre parti.
c) desi una dintre parti este gata sa-si execute propria obligatie sau chiar si-a executat-o,cealalta parte refuza in mod culpabil sa-si execute propria obligatie.
56. Pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului este necesar ca:
a) partile sa fi stabilit conventional termenele precise pentru executarea obligatiilor
b) obligatiiile reciproce ale partilor sa-si aibe izvorul in acelasi contract
c) din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare care poate fi si partiala dar considerata suficient de importanta.
57. Temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului:
a) il constituie reciprocitatea si interdependenta obligatiilor specifice contractelor sinalagmatice
b) il constituie vointa partilor
c) il constituie culpa uneia dintre parti
58. Raspunderea civila delictuala constituie o sanctiune de natura civila si aceasta se aplica:
a) asupra patrimoniului persoanei care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii
b) in considerarea persoanei care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii
c) pentru pedepsirea delictelor civile savarsite
59. Gestiunea de afaceri:
a) este un act juridic;
b) este un fapt juridic licit;
c) este un fapt juridic ilicit.
60. In cazul gestiunii de afaceri, persoana care intervine prin fapta sa voluntara se numeste:
a) gerant;
b) great;
c) negotiorum gestor.
61. In cazul gestiunii de afaceri:
a) intre gerant si great trebuie sa existe un contract de mandat;
b) intre gerant si great nu trebuie sa existe un contract de mandat;
c) intre gerant si great trebuie sa existe un mandat tacit.
62. Obiectul gestiunii de afaceri poate consta:
a) numai in acte materiale;
b) numai in acte juridice;
c) atat in acte materiale, cat si in acte juridice.
63. Pentru existenta gestiunii de afaceri:
a) trebuie ca gerantul sa actioneze exclusiv in interesul altei persoane;
b) nu trebuie ca gerantul sa actioneze exclusiv in interesul altei persoane;
c) actele de gestiune trebuie efectuate cu intentia de a-l obliga pe great la restituirea cheltuielilor ocazionate de indeplinirea acestora.
64. Gerantul, in cadrul gestiunii de afaceri:
a) are obligatia de a continua gestiunea inceputa pana cand geratul sau mostenitorii acestuia a vor prelua;
b) nu are obligatia de a continua gestiunea de afaceri inceputa pana la preluarea acesteia de catre great sau de catre mostenitorii acestuia;
c) trebuie ca, in efectuarea actelor de gestiune, sa depuna diligentele unui bun proprietar.
65. Gerantul, in cazul gestiunii de afaceri:
a) are obligatia de a da socoteala geratului cu privire la operatiunile efectuate;
b) nu are obligatia de a da socoteala geratului cu privire la operatiunile efectuate;
c) trebuie ca, in efectuarea actelor de gestiune, sa depuna diligentele unui bun proprietar.
66. Cunoscut fiind ca plata nedatorata reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia, accipiens de buna credinta:
a) trebuie sa restituie lucrul si fructele acestuia;
b) trebuie sa restituie lucrul,dar nu si fructele acestuia;
c) va fi eliberat de obligatia de restituire, daca lucrul a pierit fortuit.
67. Cunoscut fiind ca plata nedatorata reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia, accipiens de rea credinta:
a) trebuie sa restituie lucrul primit si fructele percepute;
b) trebuie sa restituie lucrul primit, dar nu si fructele percepute;
c) trebuie sa restituie valoarea lucrului, daca acesta a pierit in mod fortuit, cu exceptia cazului in care va face dovada ca lucrul ar fi pierit si la solvens.
68. Cunoscut fiind ca plata nedatorata reprezinta executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia:
a) nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate, cand aceasta s-a efectuat in temeiul unui contract nul pentru cauza imorala grava;
b) nu exista obligatia de restituire cand plata a fost efectuata pe temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate a uneia dintre parti;
c) exista obligatia de restituire cand plata a fost efectuata pe temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate a uneia dintre parti.
69. Cunoscut fiind ca imbogatirea fara justa cauza reprezinta faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca, pentru aceasta sa existe un temei juridic, ceea ce da nastere obligatiei, in sarcina celui care isi vede marit patrimoniul, de a restitui, in limita maririi, catre cel care si-a diminuat patrimoniul:
a) pentru intentarea actiunii in restituire trebuie sa nu existe o cauza legitima a maririi patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia;
b) pentru intentarea actiunii in restituire trebuie sa nu existe niciun alt mijloc juridic pentru recuperarea, de catre cel care si-a micsorat patrimoniul, a pierderii suferite;
c) pentru intentarea actiunii in restituire pot sa nu existe si alte mijloace juridice pentru recuperarea, de catre cel care si-a micsorat patrimoniul, a pierderii suferite.
70. In situatia in care autorul prejudiciului a decedat inainte de a i se stabili intinderea raspunderii acestuia, obligatia de acoperire a prejudiciului:
a) nu se transmite mostenitorilor sai;
b) se transmite numai mostenitorilor rezervatari;
c) se transmite mostenitorilor sai.
71. Raspunderea civila delictuala:
a) are o functie de pedeapsa penala
b) are o functie de pedeapsa contraventionala
c) are o functie reparatorie
72. In situatia coautoratului la savarsirea delictului civil,raspunderea civila:
a) are caracter divizibil
b) are caracter solidar
c) are caracter indivizibil
73. Poate exista prejudiciu:
a) numai atunci cand sunt incalcate drepturi subiective civile patrimoniale
b) numai atunci cand sunt incalcate simple interese ale victimei
c) cand sunt incalcate drepturi subiective civile si cand sunt incalcate simple interese ale victimei
74. Pot fi acoperite pe parte patrimoniala daune morale:
a) nu
b) da
c) numai cand delictul civil constituie infractiune
75. Conditiile repararii prejudiciului sunt:
a) acesta sa aiba caracter cert si sa nu fi fost reparat inca
b) numai sa aiba caracter cert
c) numai sa nu fi fost reparat inca
76. Raspunderea civila delictuala:
a) se angajeaza numai atunci cand autorul prejudiciului are deplina capacitate de exercitiu
b) se angajeaza cand fapta ilicita a fost savarsita cu vinovatie
c) se angajeaza si in cazul in care lipseste vinovatia
77. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale:
a) este necesar sa existe discernamant
b) este necesar sa existe deplina capacitate de exercitiu
c) este necesar sa existe intentia autorului
78. In conformitate cu reglementarile art.1000 alin 2 Cod Civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a parintilor pt faptele copiilor minori:
a) daca se probeaza existenta prejudiciului si existenta discernamantului minorului
b) daca se probeaza existenta discernamantului si existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu
c) daca se probeaza existenta prejudiciului si existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu.
79. Sunt considerate conditii speciale pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale copiilor minori conform prevederilor art.1000 alin.2 C.Civil:
a) existenta unui prejudiciu si copilul sa fie minor
b) existenta unui prejudiciu si copilul sa aiba locuinta la parintii sai
c) copilul sa fie minor si sa aibe locuinta la parintii sai
80. Fundamentul angajarii raspunderii parintilor pentru prejudiciile produse de copiii lor minori conform prevederilor art.1000 alin .2 il constituie:
a) numai neindeplinirea obligatiei de supraveghere a copiilor
b) numai neindeplinirea obligatiei de supraveghere si educare a copiilor
c) neindeplinirea obligatiei de supraveghere,educare si crestere a copiilor
81. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori in conformitate cu prevederile art.1000 alin.2 C.Civil ,ca si conditii speciale este necesar ca:
a) copilul sa fie minor si sa aiba discernamant
b) copilul sa fie minor si sa locuiasca cu parintii sai
c) copilul sa aiba discernamant si sa locuiasca cu parintii sai
82. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale a parintiilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori in conformitate cu prevederile art.1000 alin.2 C.Civil este necesara indeplinirea unei conditii speciale,anume,copilul sa locuiasca cu parintii sai atunci cand copilul locuieste temporar la alte persoane (prieteni,rude):
a) nu mai este indeplinita conditia speciala de locuinta a copiilor cu parintii sai
b) este indeplinita conditia speciala a comunitatii de locuinta a copilului cu parintii sai
c) este indeplinita conditia speciala a comunitatii de locuinta a copilului cu parintii sai numai atunci cand acestia il pot supraveghea.
83. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.2 C.Civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori,iar victima prejudiciului poate actiona in judecata:
a) numai pe parinti
b) numai pe parinti si pe minor daca acesta are discernamant
c) pe parinti in temeiul art.1000 alin.2 C.Civil si pe minor in temeiul art.998-999 C.Civil.
84. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.2 C.Civil se angajeaza raspunderea civila declictuala a parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori ,iar victima prejudiciului poate actiona in judecata pe unul dintre parinti,daca acesta plateste:
a) nu i se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte
b) i se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte numai daca se face dovada lipsei sale de interes in supravegherea,cresterea si educarea copilului
c) i se recunoaste o actiune in regres impotriva celuilalt parinte pentru partea de contributie ce-i revine din prejudiciul acoperit de primul parinte.
85. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.5 parintii sunt exonerati de raspundere pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori cand dovedesc ca nu au putut preintampina faptul prejudiciabil si acestia pot invoca:
a) imposibilitatea supravegherii copiilor fiind plecati din localitate
b) existenta unui fapt exterior copilului si care a determinat savarsirea de catre copil a faptei ilicite (existenta unui caz fortuit,a unui caz de forta majora sau fapta unei terte persoane pentru care parintii nu sunt tinuti sa raspunda)
c) existenta unei perioade in care acestia au fost lipsiti de discernamant.
86. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.4 se angajeaza raspunderea institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor,si:
a) institutorii si artizanii nu sunt aparati de raspundere civila delictuala
b) institutorii si artizanii sunt aparati de raspundere civila delictuala daca pot face dovada ca nu au putut impiedica faptul prejudiciabil
c) institutorii si artizanii sunt aparati de raspundere civila delictuala daca dovedesc lipsa de discernamant a elevilor sau ucenicilor.
87. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.4 se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor:
a) raspunderea revine profesorilor si mestesugarilor si implica si raspunderea persoanei juridice in cadrul careia profesorii / mestesugarii isi desfasoara activitatea
88. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.4 C.Civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor,si legiuitorul:
a) a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane ,dar si prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera in perioada in care se afla sub supravegherea profesorului sau mestesugarului.
b) a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane si nu prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera in perioada in care se afla sub supravegherea profesorului sau mestesugarului.
c) a avut in vedere prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le produce unei terte persoane dar si prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le sufera ca urmare a culpei profesorului sau mestesugarului.
89. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.4 se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor in timpul in care se gasesc sub supravegherea lor pentru:
a) neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere
b) neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere si de educare
c) neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere si incalcarea obligatiei rezultand din contractul de munca.
90. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.4 C.Civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor,si:
a) raspunderea se angajeaza numai atunci cand fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este savarsita de elev sau ucenic in timpul in care acestia se aflau sub supravegherea profesorului sau a mestesugarului.
b) raspunderea se angajeaza numai atunci cand elevul sau ucenicul ar fi trebuit sa se gaseasca sub supravegherea profesorului sau mestesugarului,dar au lipsit motivat de la scoala.
c) raspunderea se angajeaza numai atunci cand fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este savarsita de elev sau ucenic in timpul in care acestia se aflau sub supravegherea profesorului sau mestesugarului ,dar si atunci cand elevul sau ucenicul nu se gasea sub supravegherea profesorului sau mestesugarului dar ar fi trebuit sa se gaseasca sub supravegherea profesorului sau mestesugarului si din cauze imputabile profesorului sau mestesugarului,elevul sau ucenicul scapand de sub supraveghere comit fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.
91. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.4 se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor si victima prejudiciului are posibilitatea sa cheme in judecata:
a) pe profesor sau pe mestesugar in baza art.1000 alin.4 C.Civil si pe elev sau ucenic in baza art.998-999 C.Civil daca acestia aveau capacitate de exercitiu restransa.
b) numai pe profesor sau mestesugar in baza art.1000 alin.4 C.Civil
c) pe profesor sau mestesugar in baza art.1000 alin.4 C.Civil si pe elev sau ucenic in baza art. 998-999 C.Civil daca elevul sau ucenicul aveau capacitate delictuala ori fapta a fost savarsita cu discernamant.
92. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.4 C.Civil se angajeaza raspunderea civila delictuala a institutorilor si artizanilor pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor:
a) in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor,raspunderea parintilor e intotdeauna o raspundere subsidiara si va surveni atunci cand profesorul sau mestesugarul reuseste sa probeze ca a exercitat o supraveghere normala asupra copilului si totusi nu a putut sa impiedice savarsirea faptei ilicite;
b) in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor,raspunderea parintilor e o raspundere primordiala si inlatura raspunderea profesorilor si mestesugarilor;
c) in corelatie cu raspunderea profesorilor si mestesugarilor,raspunderea parintilor se angajeaza numai atunci cand profesorii si mestesugarii pot dovedi ca i-au educat in mod corespunzator pe elevi sau ucenici.
93. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.3 C.Civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:
a) comitentii pot fi exonerati de raspundere daca dovedesc ca nu au putut preintampina faptul prejudiciabil;
b) comitentii pot fi exonerati de raspundere daca dovedesc culpa exclusiva a prepusilor;
c) comitentii nu pot fi exonerati de raspundere.
94. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.3 C.Civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor pentru functiile exercitate:
a) raportul de prepusenie presupune subordonarea ce isi are izvorul intr-un acord de vointa intre comitent si prepus;
b) raportul de prepusenie nu presupune subordonarea dintre comitent si prepus;
c) raportul de prepusenie presupune subordonarea dintre comitent si prepus numai atunci cand partile stipuleaza expres acest lucru.
95. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.3 C.Civil se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate:
a) nu e posibila disocierea dintre raportul de munca si raportul de prepusenie;
b) e posibila disocierea dintre raportul de munca si raportul de prepusenie;
c) e posibila disocierea dintre raportul de munca si raportul de disociere numai atunci cand comitentul e o persoana juridica de drept privat.
96. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.3 se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate:
a) medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice,are calitatea de prepus pentru actul medical indeplinit daca acesta e de natura sa produca un prejudiciu;
b) medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice, nu are calitatea de prepus pentru actul medical indeplinit daca acesta e de natura sa produca un prejudiciu ,ci medicul va raspunde in temeiul art.998-999 C.Civ. purtand raspunderea pentru fapta proprie;
c) medicul care are calitatea de angajat al unei persoane juridice,are calitatea de prepus pentru prejudiciile produse ca urmare a neindeplinirii unor atributii ale serviciului,cum ar fi: neefectuarea vizitelor sau nerespectarea programului de garda.
97. In conformitate cu prevederile art.100 alin.3 se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si in cadrul conditiilor generale pentru angajarea raspunderii,victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca:
a) existenta prejudiciului,existenta faptei ilicite a prepusului,existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs,existenta culpei prepusului in comiterea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii;
b) numai existenta prejudiciului,a faptei ilicite a prepusului,existenta culpei prepusului;
c) numai existenta prejudiciului,a faptei ilicite a prepusului si a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs.
98. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.3 se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:
a) se angajeaza raspunderea comitentilor atunci cand prepusii actioneaza in cadrul normal al functiei incredintate si cand urmare a imprudentei,neglijentei dau nastere unui prejudiciu;
b) nu se angajeaza raspunderea comitentilor atunci cand prepusii actioneaza in cadrul normal al functiei incredintate si cand urmare a imprudentei,neglijentei dau nastere unui prejudiciu;
c) nu se angajeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului atunci cand fapta savarsita de prepus nu prezinta nicio legatura cu exercitiul functiei indeplinite de catre comitent.
99. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.3 C.Civ se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:
a) victima prejudiciului il poate actiona in judecata numai pe comitent in temeiul art.1000 alin.3;
b) victima prejudiciului trebuie sa se adreseze mai intai prepusului pe temeiul art.998-999 C.Civ si apoi sa il actioneze in justitie pe comitent in temeiul art.1000 alin.3;
c) victima prejudiciului poate pretinde repararea daunei suferite actionandu-l in judecata fie pe comitent pe temeiul art.1000 alin.3,fie pe prepus pe temeiul art.998-999 C.Civ sau pe ambii,pe comitent pe temeiul art.1000 alin.3 si pe prepus pe temeiul art.998-999 C.Civ.
100. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.3 C.Civ se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate si:
a) atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii in exercitarea atributiilor ce-i revin din raportul de prepusenie,se angajeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului,iar raspunderea civila delictuala a parintilor are caracter subsidiar;
b) atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii ,se angajeaza raspunderea comitentului pentru fapta prepusului,iar raspunderea civila delictuala a parintilor nu functioneaza nici in subsidiar;
c) atunci cand prepusul minor savarseste o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii se angajeaza raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta prepusului sau raspunderea parintilor pentru faptele copiilor minori la alegerea victimei prejudiciului.
101. In conformitate cu prevederile art.1000 alin 1 C.Civ se instituie raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor in functiile incredintate:
a) aceasta e o raspundere directa-nu e raspundere pentru fapta proprie sau pentru edificiu;
b) aceasta e o raspundere indirecta;
c) aceasta e o raspundere pentru fapta altei persoane.
102. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta,si:
a) paza juridica a animalului apartine numai proprietarului;
b) paza juridica a animalului poate sa apartina si persoanei careia proprietarul i-a incredintat folosirea animalului;
c) paza juridica a animalului poate coexista cu paza materiala.
103. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta,si:
a) numai atunci cand animalul se afla sub paza sa;
b) numai atunci cand animalul a scapat de sub paza sa;
c) atat atunci cand animalul se afla sub paza sa,cat si atunci cand animalul a scapat de sub paza sa.
104. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta:
a) textul se refera numai la animalele salbatice;
b) textul se refera numai la cele domestice;
c) textul se refera si la animalele salbatice si la cele domestice.
105. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta:
a) persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului poate sa solicite repararea acestuia de catre acela care exercita paza juridica;
b) persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului nu poate sa solicite repararea acestuia de catre acela care exercita paza juridica,ci numai de la acela care are paza materiala pe temeiul art 998-999 C.Civ;
c) persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a actiunii animalului are posibilitatea sa aleaga,fie sa-l actioneze pe acela care are paza juridica conform art.1001 C.Civ,fie sa-l actioneze pe acela care are paza materiala in conformitate cu art .998-999 C.Civ.
106. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciul cauzat de acesta,si:
a) persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere numai daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat unui caz de forta majora,fie faptei unei terte persoane pentru care nu e tinut sa raspunda;
b) persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat fie unui caz de forta majora,fie faptei unei terte persoane pentru care cel ce exercita paza juridica nu raspunde,fie atunci cand prin fapta victimei insasi s-a provocat reactia nedorita din partea animalului care a condus la producerea daunei;
c) persoana care exercita paza juridica se poate exonera de raspundere numai daca poate sa probeze ca prejudiciul pe care animalul l-a produs s-a datorat unui caz de forta majora sau cand prin fapta victimei insasi
s-a provocat reactia nedorita din partea animalului care a condus la producerea daunei.
107. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta,si:
a) daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept dar nu este proprietar al animalului,ci il detine cu un alt titlu,raspunderea ii revine proprietarului animalului si nu persoanei care exercita folosinta acestuia;
b) daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept dar nu este proprietar al animalului,ci il detine cu un alt titlu,raspunderea nu mai revine proprietarului animalului ,ci persoanei care exercita folosinta acestuia;
c) daca o persoana se foloseste de un animal in baza unui drept dar nu este proprietar al animalului,ci il detine cu un alt titlu,victima prejudiciului nu mai este in masura sa recupereze dauna nici de la proprietarul animalului si nici de la cel care il detine cu un alt titlu.
108. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta,si fundamentarea acestei forme de raspundere delictuala s-a intemeiat:
a) pe ideea de risc potrivit careia acela care trage foloasele unei activitati trebuie sa suporte si consecintele pagubitoare ale activitatii respective sau pe ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere;
b) numai pe ideea de risc conform careia cel care trage foloasele unei activitati trebuie sa suporte si consecintele pagubitoare ale activitatii respective
c) numai pe ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere de vinovatie in exercitarea pazei juridice.
109. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde de prejudiciile cauzate de acesta si daca exista o persoana care avea dreptul de a se folosi de animal la data cand acesta a cauzat prejudiciul:
a) raspunderea va reveni acelei persoane si nu proprietarului animalului;
b) raspunderea va reveni proprietarului animalului;
c) raspunderea proprietarului fata de raspunderea celui care se foloseste de animal e o raspundere alternativa si nu cumulativa.
110. In conformitate cu dispozitiile art.1001 C.Civ ,proprietarul unui animal sau persoana care foloseste animalul raspunde pentru prejudiciile cauzate de acesta si daca victima prejudiciului e insusi acela care exercita paza materiala,cel care are paza juridica:
a) nu poate fi tras la raspundere pe temeiul art.1001 C.Civ;
b) poate fi tras la raspundere pe temeiul art.1001 C.Civ;
c) poate fi tras la raspundere pe temeiul art.1001 C.Civ numai daca animalul a scapat de sub controlul celui care are paza juridica si celui care are paza materiala.
111. In conformitate cu prevederile art.1002 C.Civ,proprietarul edificiului e raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului cand ruina e urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie,si:
a) exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiei instituite prin acest text de lege;
b) nu exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiei din acest text de lege;
c) nu exista prevederi speciale privind inlaturarea prezumtiei instituite din acest text de lege,insa proprietarul poate dovedi existenta altor cauze care au determinat ruina si producerea prejudiciului.
112. In conformitate cu prevederile art.1002 C.Civ,proprietarul unui edificiu e raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului,cand ruina e urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie si fundamentul acestei forme de raspundere delictuala s-a intemeiat:
a) fie pe sistemul Codului Civil axat pe raspunderea bazata pe vina,fie pe existenta unei raspunderi obiective,independent de orice vina a proprietarului;
b) numai pe sistemul Codului civil axat pe raspunderea bazata pe vina;
c) numai pe existenta unei raspunderi obiective,independent de orice vina a proprietarului.
113. In conformitate cu prevederile art.1002 C.Civ,proprietarul unui edificiu e raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului,cand ruina e urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie,si victima prejudiciului trebuie sa dovedeasca:
a) numai existenta prejudiciului in raportul de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu;
b) numai existenta prejudiciului si faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere sau de un viciu de constructie;
c) existenta prejudiciului in raportul de cauzalitate dintre ruina edificiului si prejudiciu si faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere sau de un viciu de constructie.
114. In conformitate cu prevederile art.1002 C.Civ,proprietarul unui edificiu e raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului,cand ruina e urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie,si proprietarul:
a) poate sa inlature raspunderea prin simpla dovada a faptului ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii de constructie;
b) nu poate sa inlature raspunderea prin simpla dovada a faptului ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii de constructie;
c) poate sa inlature raspunderea prin dovedirea altor cauze ce au determinat ruina si producerea prejudiciului,cauze fara de care ruina nu s-ar fi produs.
115. In conformitate cu prevederile art.1002 C.Civ,proprietarul unui edificiu e raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului,cand ruina e urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie,si proprietarul pentru a se exonera de raspundere poate dovedi existenta altor cauze care au determinat ruina si producerea prejudiciului,cum ar fi:
a) numai fapta victimei insasi si forta majora;
b) fapta victimei insasi,fapta unui tert pentru care proprietarul nu e tinut a raspunde,cazul de forta majora si cel fortuit;
c) fapta victimei insasi,fapta unui tert pentru care proprietarul nu e tinut sa raspunda si cazul de forta majora.
116. In conformitate cu prevederile art.1002 C.Civ,proprietarul unui edificiu e raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului,cand ruina e urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie,si:
a) prezumtia de raspundere e iuris tantum;
b) prezumtia de raspundere e irefrogabila;
c) prezumtia de raspundere nu se actioneaza.
117. In conformitate cu prevederile art.1002 C.Civ,proprietarul unui edificiu e raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului,cand ruina e urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie,si:
a) proprietarul edificiului nu are un drept de regres pentru recuperarea daunei platite;
b) proprietarul edificiului are un drept de regres pentru recuperarea daunei platite;
c) proprietarul edificiului nu are un drept de regres pentru recuperarea daunei platite,decat daca era asigurat de raspundere civila.
118. In conformitate cu prevederile art.1002 C.Civ,proprietarul unui edificiu e raspunzator de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului,cand ruina e urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie,si proprietarul edificiului are un drept de regres pentru recuperarea daunei platite:
a) numai impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia pe temeiul contractului de vanzare-cumparare in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului vandut sau impotriva locatorului constructiei pe temeiul contractului de locatiune,daca ruina edificiului s-a datorat faptului ca locatorul nu si-a indeplinit obligatiile care-i reveneau privind efectuarea reparatiilor locative;
b) numai impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia pe temeiul contractului de vanzare-cumparare in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului vandut sau impotriva constructorului / proiectantului pe temeiul contractului de antrepriza ori de proiectare pentru viciile ascunse ale edificiului care au constituit cauza ruinei;
c) impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia pe temeiul contractului de vanzare-cumparare in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorului sau impotriva locatorului constructiei pe temeiul contractului de locatiune,desi ruina edificiului s-a datorat faptului ca locatorul nu si-a indeplinit obligatiile care-i reveneau privind efectuarea reparatiilor locative ori proiectantului pe temeiul contractului de antrepriza ori de proiectare pentru viciile ascunse ale edificiului care au constituit cauza ruinei;
119. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si nu intra sub incidenta acestei reglementari:
a) raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale;
b) raspunderea pentru prejudiciile cauzate de edificii,numai daca prejudiciul a fost urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de constructie;
c) raspunderea pentru viciile cauzatoare de prejudicii,indiferent care ar fi cauza prejudiciilor.
120. . In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si intereseaza cu privire la angajarea raspunderii mentionate:
a) atat paza juridica cat si paza materiala a lucrului;
b) numai paza materiala a lucrului;
c) numai paza juridica a lucrului.
121. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si raspunderea o poarta acela care are paza juridica a lucrului si aceasta:
a) presupune contactul nemijlocit cu lucrul;
b) nu presupune contactul nemijlocit cu lucrul;
c) presupune contactul nemijlocit cu lucrul numai in cazul bunurilor incorporale.
122. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si se angajeaza raspunderea celui care are paza juridica a lucrului,iar acela care are paza materiala a lucrului:
a) poate fi tinut sa raspunda pe acelasi temei juridic;
b) nu poate fi tinut sa raspunda pe acelasi temei juridic,ci pe art.998-999 C.Civil;
c) nu poate raspunde in nicio situatie de prejudiciile cauzate de lucru.
123. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si:
a) se considera ca exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si in cazul titularilor unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;
b) ) se considera ca nu exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si in cazul titularilor unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;
c) se considera ca exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si cu privire la titularul posesiei lucrului.
124. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si:
a) calitatea de paznic juridic nu o poate avea un detector precar;
b) calitatea de paznic juridic o poate avea un detector precar;
c) calitatea de paznic juridic o poate avea un detector posesor.
125. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si victima prejudiciului trebuie sa faca dovada:
a) numai a prejudiciului;
b) numai a raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu;
c) a prejudiciului si a raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu.
126. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si pentru a se exonera de raspundere,paznicul juridic al lucrului poate dovedi:
a) numai fapta victimei insesi;
b) numai cazul de forta majora;
c) fapta victimei,fapta unei terte persoane pentru care nu este tinut a raspunde si cazul de forta majora.
127. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si victima prejudiciului este indreptatita sa obtina despagubiri:
a) numai de la cel care are paza juridica a lucrului;
b) numai de la cel care are paza materiala a lucrului;
c) de la cel care are paza juridica a lucrului pe temeiul art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ,iar de la cel care are paza materiala a lucrului pe temeiul art.998-999 C.Civil.
128. In conformitate cu prevederile art.1000 alin.1 ultima teza C.Civ se angajeaza raspunderea civila delictuala pentru lucruri si aceasta:
a) exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului juridic al lucrului pe temeiul art.998-999 C.Civil;
b) nu exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului juridic al lucrului pe temeiul art.998-999 C.Civil;
c) nu exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului material al lucrului pe temeiul art.998-999 C.Civil;
129. Executarea in natura a obligatiei inseamna:
a) plata unei sume de bani in toate situatiile;
b) executarea prestatiei insesi la care s-a obligat debitorul sau plata unui echivalent banesc;
c) executarea prestatiei insesi la care s-a obligat debitorul.
130. Plata reprezinta:
a) executarea voluntara a obligatiei, indiferent de obiectul acesteia;
b) numai remiterea unei sume de bani;
c) un act juridic, o conventie intre cel care executa si cel care primeste, facuta cu intentia de a executa o obligatie.
131. Plata poate fi facuta:
a) numai de debitor;
b) numai de debitor sau de o persoana tinuta alaturi de debitor;
c) de debitor, de o persoana tinuta alaturi dedebitor, de o persoana interesata in efectuarea ei sau de orice persoana neinteresata.
132. Este valabila plata care se face:
a) creditorului sau unui imputernicit al acestuia;
b) unui creditor aparent;
c) oricarei persoane care cunoste existenta obligatiei.
133. Plata trebuie sa se faca:
a) la locul convenit de parti;
b) la domiciliul debitorului, daca partile nu au stabilit locul platii;
c) la domiciliul creditorului, daca partile nu au stabilit locul platii.
134. Daca un debitor are fata de acelasi creditor mai multe datorii care au ca obiect bunuri de aceeasi natura, iar debitorul plateste creditorului prin predarea unei cantitati care nu este suficienta pentru a stinge toate aceste datorii, se pune problema imputatiei platii. Imputatia platii poate fi facuta:
a) numai prin acordul partilor;
b) numai de debitor;
c) prin acordul partilor, de catre creditor, de catre debitor sau de lege.
135. Daca obligatia de a da are ca obiect un bun individual determinat, debitorul:
a) are numai obligatia de a transfera sau constitui dreptul real asupra bunului respectiv;
b) are obligatia de a transfera sau constitui dreptul real asupra bunului respectiv si obligatia de a preda lucrul;
c) are numai obligatia de a preda lucrul.
136. Daunele cominatorii reprezinta mijloace juridice puse de lege la indemana creditorului pentru a-l constrange pe debitor sa execute in natura:
a) obligatiile de a da;
b) obligatiile de a face;
c) obligatiile de a nu face.
137. Pentru a se putea acorda daune interese creditorului, este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei sale, iar punerea in intarziere consta intr-o manifestare de vointa din partea creditorului, prin care acesta pretinde executarea obligatiei de catre debitor si aceasta se poate face:
a) numai prin notificare prin intermediul executorului judecatoresc;
b) prin notificare prin intermediul executorului judecatoresc sau prin cererea de chemarein judecata a debitorului;
c) numai prin cererea de chemare in judecata a debitorului.
138. Cunoscut fiind ca punerea in intarziere consta intr-o manifestare de vointa din partea creditorului, prin care acesta pretinde executarea obligatiei de catre debitor, se poate renunta la punerea in intarziere:
a) numai in cazurile prevazute de lege si cand partile au convenit expres ca debitorul este in intarziere la implinirea termenului la care trebuia sa-si execute obligatia;
b) numai cand obligatia, prin natura sa, nu putea fi indeplinita decat intr-un termen determinat, pe care debitorul l-a lasat sa expire, fara a executa, in cazul obligatiilor continue si in cazul incalcarii obligatiilor de a nu face;
c) in cazurile prevazute de lege, cand partile au convenit expres ca debitorul este in intarzierela implinirea termenului la care trebuie sa-si execute obligatia, cand obligatia, prin natura sa, nu putea fi indeplinita decat intr-un termen determinat, pe care debitorul l-a lasat sa expire, fara a executa, in cazul obligatiilor continue si in cazul incalcarii obligatiilor de a nu face.
139. Prejudiciul suferit de creditor datorita neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei trebuie sa cuprinda:
a) numai pierderea efectiv suferita;
b) pierderea efectiv suferita si beneficiul nerealizat;
c) numai beneficiul nerealizat.
140. Cunoscut fiind ca clauza penala reprezinta o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de catre creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau, aceasta consta in obligatia debitorului de a presta creditorului:
a) numai o suma de bani;
b) o suma de bani sau alta valoare patrimoniala;
c) numai o valoare patrimoniala, alta decat o suma de bani.
141. Creditorii chirografari:
a) au numai posibilitatea de a cere executarea silita asupra bunurilor debitorului;
b) au numai posibilitatea de a intenta actiunea oblica si actiunea revocatorie;
c) au posibilitatea de a cere executarea silita asupra bunurilor debitorului, de a cere luarea unor masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului, de a intenta actiunea oblica si de a intenta actiunea revocatorie.
142. Cunoscut fiind ca actiunea oblica este actiunea in justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau, putem afirma ca:
a) un creditor chirografar se poate substitui debitorului in administrarea patrimoniului sau;
b) un creditor chirografar nu se poate substitui debitorului in administrarea patrimoniului sau;
c) creditorul nu poate intenta acele actiuni care au un caracter strict personal.
143. Cunoscut fiind ca actiunea oblica este actiunea in justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau, iar creditorul nu poate intenta acele actiuni care au un caracter strict personal, acesta:
a) nu poate intenta actiunile prin care se apara drepturile personale nepatrimoniale;
b) poate intenta actiunile prin care se apara drepturile personale nepatrimoniale;
c) nu poate intenta actiunile care privesc drepturile patrimoniale a caror exercitare implica o apreciere subiectiva din partea titularului lor.
144. Cunoscut fiind ca actiunea oblica este actiunea in justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau, pentru intentarea acesteia trebuie:
a) numai ca debitorul sa fie inactiv, iar creditorul sa aiba un interes serios si legitim;
b) numai ca debitorul sa fie inactiv, iar creanta pe care o are creditorul sa fie certa, lichida si exigibila;
c) ca debitorul sa fie inactiv, creditorul sa aiba un interes serios si legitim, iar creanta pe care o are creditorul sa fie certa, lichida si exigibila.
145. Cunoscut fiind ca actiunea revocatorie (pauliana) este actiunea prin care creditorul poate cere revocarea pe cale judecatoreasca a actelor juridice incheiate de catre debitor in vederea prejudicierii sale, pentru intentarea acesteia este necesar:
a) ca actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, constand in aceea ca si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, sa existe frauda debitorului, creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila si anterioara actului atacat si este necesara complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat, atunci cand se ataca un act cu titlu oneros;
b) numai ca actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, constand in aceea ca si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate si creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila si anterioara actului atacat
c) numai ca actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, constand in aceea ca si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, sa existe frauda debitorului si este necesara complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat, atunci cand se ataca un act cu titlu oneros.
146. Cunoscut fiind ca actiunea revocatorie (pauliana) este actiunea prin care creditorul poate cere revocarea pe cale judecatoreasca a actelor juridice incheiate de catre debitor in vederea prejudicierii sale:
a) este necesara conditia complicitatii la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat, numai atunci cand se ataca un act cu titlu oneros;
b) este necesara conditia complicitatii la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat, numai atunci cand se ataca un act cu titlu gratuit;
c) este necesara conditia complicitatii la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat, numai atunci cand se ataca un act comutativ.
147. Cunoscut fiind ca cesiunea de creanta este o conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane si ca efectele cesiunii de creanta se produc intre parti, precum si fata de terti, au calitatea de terti:
a) numai debitorul cedat si creditorii cedentului;
b) numai debitorul cedat si cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante;
c) debitorul cedat, cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante si creditorii cedentului.
148. Cunoscut fiind ca cesiunea de creanta este o conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane si ca atunci cand cesiunea de creanta se face cu titlu oneros, da nastere in sarcina cedentului la obligatia de garantie de drept:
a) aceasta cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala a creantei si a accesoriilor sale;
b) aceasta cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala numai a creantei;
c) aceasta cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala numai a accesoriilor creantei.
149. Este cunoscut ca subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei (subrogatia personala) este un mijloc de transmitere legala sau conventionala a dreptului de creanta, cu toate garantiile si accesoriile sale, catre un tert care a platit pe creditorul initial, in locul debitorului, iar subrogatul dobandeste:
a) numai creanta platita;
b) creanta platita cu toate drepturile si accesoriile sale;
c)numai accesoriile creantei platite.
150. Este cunoscut ca novatia reprezinta o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie si novatia poate fi:
a) numai obiectiva;
b) numai subiectiva;
c) obiectiva si subiectiva.
151. Este cunoscut ca novatia reprezinta o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie si aceasta va fi supusa tuturor conditiilor de valabilitate ale contractelor si unor conditii speciale, care sunt:
a) existenta unei obligatii valabile, care urmeaza a se stinge prin novatie, nasterea unei obligatii noi valabile, care sa contina un element nou fata de vechea obligatie si intentia partilor de a nova;
b) numai existenta unei obligatii valabile, care urmeaza a se stinge prin novatie si intentia partilor de a nova;
c) numai existenta unei obligatii valabile, care urmeaza a se stinge prin novatie, nasterea unei obligatii noi valabile, care sa contina un element nou fata de vechea obligatie.
152. Este cunoscut ca delegatia reprezinta o conventie prin care un debitor aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debitor, alaturi de el sau in locul lui si aceasta poate fi:
a) delegatie perfecta sau delegatie imperfecta;
b) numai delegatie perfecta;
c) numai delegatie imperfecta.
153. In cazul delegatiei perfecte:
a) un nou raport obligational este adaugat celui preexistent, astfel incat debitorul initial (delegatul) nu este descarcat de obligatia sa fata de delegatar, dar acesta are un nou debitor, alaturi de cel initial;
b) se stinge vechea obligatie si este inlocuita cu o obligatie noua, astfel incat delegantul (debitorul initial) este descarcat de obligatia sa fata de delegatar (creditorul initial), iar in locul sau ramane obligat delegatul;
c) delegatul ramane obligat in subsidiar, astfel incat delegatarul va trebui ca mai intai sa-l urmareasca pe delegat si apoi pe delegant.
154. Cunoscut fiind ca compensatia este un mod de stingere a obligatiilor care consta in stingerea a doua obligatii reciproce, pana la concurenta celei mai mici dintre acestea, aceasta este inaplicabila:
a) numai atunci cand se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de proprietar si cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat;
b) numai atunci cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat si atunci cand creanta este insesizabila;
c) cand se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de proprietar, cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat si cand creanta este insesizabila.
155. Pentru a opera compensatia legala este necesar:
a) sa existe numai reciprocitatea obligatiilor si creantele sa aiba ca obiect bunuri fungibile;
b) numai creantele ce urmeaza a se compensa sa fie certe, lichide si exigibile;
c) sa existe reciprocitatea obligatiilor, creantele sa aiba ca obiect bunuri fungibile, creantele care urmeaza a se compensa sa fie certe, lichide si exigibile.
156. Cunoscut fiind ca compensatia reprezinta un mod de stingere a obligatiilor care consta in stingerea a doua obligatii reciproce, pana la concurenta celei mai mici dintre ele:
a) compensatia stinge creantele reciproce intocmai ca si plata;
b) compensatia stinge si accesoriile si garantiile creantelor (privilegiile, gajul, ipoteca);
c) compensatia nu stinge si accesoriile si garantiile creantelor (privilegiile, gajul, ipoteca).
157. Cunoscut fiind ca confuziunea consta in intrunirea in aceeasi persoana atat a calitatii de debitor, cat si a aceleia de creditor, in cadrul aceluiasi raport juridic obligational si ca darea in plata reprezinta o operatiune juridica prin care debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatie decat aceea la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligational:
a) ambele sunt moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului;
b) ambele sunt moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului;
c) numai darea in plata este un mod de stingere a obligatiilor care duce la realizarea creantei creditorului.
158. Remiterea de datorie:
a) este un mod de stingere a obligatiilor care duce la realizarea creantei creditorului;
b) este un mod de stingere a obligatiilor care nu duce la realizarea creantei creditorului;
c) nu este un mod de stingere a obligatiilor.
159. Cunoscut fiind ca obligatia alternativa este acea obligatie al carei obiect consta in doua sau mai multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei, cand alegerea prestatiei apartine debitorului:
a) daca obligatia are doue obiecte, iar unul dintre acestea este ilicit, imoral sau imposibil, obligatia va fi considerata simpla;
b) daca obligatia are doue obiecte, iar unul dintre acestea este ilicit, imoral sau imposibil, obligatia se stinge;
c) daca amandoua obiectele u pierit, dar unul dintre acestea din culpa debitorului, acesta va fi obligat sa plateasca pretul acestui din urma obiect.
160. Cunoscut fiind ca obligatia alternativa este acea obligatie al carei obiect consta in doua sau mai multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei, cand alegerea a fost lasata creditorului:
a) daca numai unul dintre obiecte a pierit din culpa debitorului, creditorul nu poate cere decat pretul acestui obiect;
b) daca ambele obiecte pier din culpa debitorului, creditorul poate pretinde pretul oricareia dintre ele, la alegerea sa;
c) daca ambele obiecte pier din culpa debitorului, creditorul poate pretinde numai plata de despagubiri si nu pretul obiectelor.
161. Cunoscut fiind ca obligatia conjuncta sau divizibila este acea obligatie cu pluralitate de subiecte (mai multi debitori sau mai multi creditori) intre care creanta sau datoria se divide de plin drept:
a) daca sunt mai multi debitori, fiecare este obligat sa plateasca numai partea sa de datorie si nu poate fi urmarit decat pentru acea parte;
b) daca sunt mai multi debitori, fiecare este obligat sa plateasca intreaga datorie;
c) daca unul dintre debitori devine insolvabil, consecintele insolvabilitatii acestuia vor fi suportate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pentru partea debitorului insolvabil.
162. Cunoscut fiind ca obligatia plurala solidara este acea obligatie cu subiecte multiple in cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului, in cazul solidaritatii active:
a) daca un creditor pune in intarziere pe debitor, efectele punerii in intarziere profita si celorlalti creditori;
b) daca un creditor pune in intarziere pe debitor, efectele punerii in intarziere nu profita si celorlalti creditori;
c) intreruperea prescriptiei facuta de unul dintre creditori profita tuturor creditorilor solidari.
163. Cunoscut fiind ca obligatia plurala solidara este acea obligatie cu subiecte multiple in cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului:
a) solidaritatea pasiva legala poate exista numai atunci cand mai multe persoane, au cauzat, prin fapta lor ilicita, in comun, un prejudiciu si numai atunci cand mandantii, care au numit acelasi mandatar, sunt tinuti sa raspunda solidar pentru toate efectele mandatului;
b) solidaritatea pasiva legala poate exista numai atunci cand executorii testamentari ai aceleiasi succesiuni sunt solidar responsabili pentru bunurile mobile incredintate si numai atunci cand antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru daramarea constructiei din cauza unui viciu al acesteia sau al terenului pe care constructia este situata;
c) solidaritatea pasiva legala poate exista numai atunci cand cei care au cauzat in comun un prejudiciu, raspund solidar fata de victima, cand mandantii, care au numit acelasi mandatar, sunt tinuti sa raspunda solidar pentru toate efectele mandatului, cand executorii testamentari ai aceleiasi succesiuni sunt solidar responsabili pentru bunurile mobile incredintate si numai atunci cand antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru daramarea constructiei din cauza unui viciu al acesteia sau al terenului pe care constructia este situata.
164. Este cunoscut ca obligatia indivizibila este acea obligatie care, datorita obiectului ei sau conventiei partilor, nu poate fi impartita intre subiectele ei active sau pasive, astfel incat:
a) atunci cand este vorba de indivizibilitatea activa, fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea integrala a prestatiei ce formeaza obiectul obligatiei indivizibile;
b) atunci cand este vorba de indivizibilitatea activa, un singur creditor nu poate cere debitorului executarea integrala a prestatiei ce formeaza obiectul obligatiei indivizibile;
c) atunci cand este vorba de indivizibilitatea activa, punerea in
intarziere sau intreruperea prescriptiei efectuata numai de catre unul dintre creditori produce efecte fata de toti ceilalti creditori.
165. Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari permite acestora:
a) numai sa ia anumite masuri de conservare a unor elemente patrimoniale ale debitorului si nu numai sa actioneze pentru a inlatura neglijenta debitorului in exercitarea propriilor sale drepturi;
b) numai sa actioneze pentru a inlatura neglijenta debitorului in exercitarea propriilor sale drepturi si numai sa procedeze la executarea silita asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului la data urmaririi;
c) sa ia anumite masuri de conservare a unor elemente patrimoniale ale debitorului, sa actioneze pentru a inlatura neglijenta debitorului in exercitarea propriilor sale drepturi si sa procedeze la executarea silita asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului la data urmaririi.
166. Cunoscut fiind ca garantiile reprezinta mijloace juridice care, dincolo de limitele dreptului de gaj general si in plus fata de acesta, confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, constand, de regula, fie intr-o prioritate fata de ceilalti creditori, fie in posibilitatea ca, in caz de neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana, care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului, acestea pot fi:
a) numai garantii personale;
b) numai garantii reale;
c) atat garantii personale, cat si garantii reale.
167. Cunoscut fiind ca fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va executa, fidejusiunea poate fi:
a) numai fidejusiune conventionala sau fidejusiune legala;
b) fidejusiune conventionala, fidejusiune legala si fidejusiune judecatoreasca;
c) numai fidejusiune conventionala sau fidejusiune judecatoreasca.
168. Cunoscut fiind ca fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va executa, acest contract:
a) este accesoriu, consensual, unilateral si cu titlu gratuit;
b) este accesoriu, solemn, bilateral si cu titlu gratuit;
c) este accesoriu, consensual, unilateral si cu titlu oneros.
169. Cunoscut fiind ca fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va executa, fidejusorul:
a) poate invoca numai beneficiul de diviziune;
b) poate invoca beneficiul de discutiune si beneficiul de diviziune;
c) poate invoca numai beneficiul de discutiune.
170. Cunoscut fiind ca fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va executa si ca fidejusorul are posibilitatea sa invoce beneficiul de discutiune si beneficiul de diviziune:
a) acesta nu poate invoca beneficiul de discutiune in cazul fidejusiunii judecatoresti;
b) acesta nu poate invoca beneficiul de discutiune daca s-a obligat solidar cu debitorul principal;
c) acesta poate invoca beneficiul de discutiune daca s-a obligat solidar cu debitorul principal.
171. Cunoscut fiind ca fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o executa:
a) fidejusiunea se poate stinge numai in mod indirect, ca urmare a stingerii obligatiei principale, in virtutea principiului statuat prin adagiul accesorium sequitur principale;
b) fidejusiunea se poate stinge si pe cale directa, independent de soarta obligatiei principale, fiindu-i aplicabile modurile principale de stingere a obligatiilor;
c) fidejusiunea nu se poate stinge si pe cale directa, independent de soarta obligatiei principale, nefiindu-i aplicabile modurile principale de stingere a obligatiilor.
172. Cunoscut fiind ca dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect, in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa-l restituie, are dreptul sa retina lucrul respectiv, refuzand restituirea acestuia, pana ce creditorul, titular al bunului, ii va plati sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, intretinerea sau imbunatatirea acelui bun:
a) dreptul de retentie confera prerogativa urmaririi bunului in mana altei persoane;
b) dreptul de retentie nu confera prerogativa urmaririi bunului in mana altei persoane;
c) dreptul de retentie este indivizibil si confera o simpla detentie precara.
173. Cunoscut fiind ca gajul sau amanetul este un contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei:
a) contractul de gaj este un contract accesoriu, real si unilateral;
b) contractul de gaj este un contract accesoriu, consensual si bilateral;
c) contractul de gaj este un contract solemn, real si bilateral.
174. Cunoscut fiind ca gajul sau amanetul este un contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pentru a garanta datoria:
a) creditorul are fata de constituitorul gajului calitatea de detentor precar, debitorul pastrand calitatea de proprietar;
b) creditorul are fata de constituitorul gajului calitatea de posesor;
c) creditorul nu are dreptul sa se foloseasca de lucru.
175. Cunoscut fiind ca gajul sau amanetul este contractul accesoriu prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei:
a) gajul se stinge ca o consecinta a stingerii ori desfiintarii obligatiei principale;
b) gajul se poate stinge si independent de obligatia principala;
c) gajul nu se poate stinge si independent de obligatia principala.
176. Cunoscut fiind ca ipoteca este o garantie reala imobiliara care nu comporta deposedarea celui care o constituie:
a) aceasta reprezinta un drept real accesoriu, este o garantie imobiliara, este supusa principiului specializarii si este indivizibila;
b) aceasta reprezinta un drept real accesoriu, este o garantie imobiliara, nu este supusa principiului specializarii si este indivizibila;
c) aceasta reprezinta un drept real accesoriu, este o garantie imobiliara, nu este supusa principiului specializarii si este divizibila.
177. Cunoscut fiind ca ipoteca este o garantie reala imobiliara ce nu comporta deposedarea celui care o constituie:
a) aceasta se poate stinge numai pe cale accesorie;
b) aceasta se poate stinge pe cale accesorie, dar si pe cale principala;
c) aceasta se poate stinge pe cale principala prin renuntarea creditorului la ipoteca, prin purga obtinuta de dobanditorul imobilului ipotecat, prin prescriptie, prin anularea actului constitutiv al ipotecii, prin rezolutiunea dreptului de proprietate al constituitorului, prin pieirea imobilului si prin exproprierea imobilului.
178. Cunoscut fiind ca privilegiul reprezinta dreptul recunoscut unui creditor, care decurge din calitatea creantei sale, de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari, privilegiile pot fi:
a) privilegii generale, privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile si privilegii speciale asupra anumitor bunuri imobile
b) numai privilegii generale si privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile;
c) numai privilegii generale si privilegii speciale asupra anumitor bunuri imobile.
