Elemente de drept comparat

Elemente de drept comparat

Legislatia romana in vigoare, foloseste notiunea de coruptie pentru a incrimina diferite acte prin care se urmareste obtinerea de foloase pe cai ilicite. In literatura juridica de drept penal, in sfera notiunii de coruptie, in sens strict, sunt incluse doar patru infractiuni din categoria celor de serviciu sau in legatura cu serviciul, respectiv, luarea de mita (art. 254 C.p.) si primirea de foloase necuvenite (art. 256 C.p.) ca infractiuni de serviciu si darea de mita (art. 255 C.p.) si traficul de influenta ( art. 257 C.p.), infractiuni in legatura cu serviciul.

In legislatia penala ceha, termenul 'coruptie' nu este definit. Deobicei, 'mita' este cunoscuta ca fapta de coruptie, asa cum apare in Sectiunea 3, Capitolul III al Codului penal ceh, capitol ce defineste infractiunile care aduc atingere ordinii publice. Prin incriminarea infractiunilor de 'mita' in art. 160-162 Cod penal ceh, s-a urmarit protejarea integritatii vietii publice si pastrarea obiectivitatii in problemele cu privire la interesul public al cetatenilor.

Conform art. 160 Cod penal ceh infractiunea de 'luarea de mita' ii este atribuita infractorului care, in legatura cu indeplinirea indatoririlor de ordin public, accepta mita sau incurajeaza promisiunea mitei. O astfel de fapta se pedepseste cu pana la doi ani inchisoare si interzicerea dreptului de exercitare a profesiei. In cazul in care infractorul cere mita pentru a-si indeplini vreuna din datoriile de interes public ce intra in atributiile sale, pedeapsa este inchisoarea de la sase luni pana la trei ani. Daca comite o astfel de fapta in calitate de functionar public, pedeapsa este inchisoarea de la unu la cinci ani.

In concordanta cu textul de lege din Codul penal ceh autorul infractiunii de 'mita' este acela care aduce, ofera sau promite mita in legatura cu indeplinirea datoriilor de ordin public.

Articolul 162 Cod penal ceh, reglementand infractiunea de 'mita indirecta', stipuleaza ca oricine solicita sau accepta mita pentru a incerca sa influenteze un functionar public in folosirea puterii sale sau pentru ca a influentat astfel un functionar public este pasibil de pedeapsa cu inchisoarea de pana la doi ani. De asemenea, se pedepseste cu pana la un an de inchisoare, fapta persoanei care aduce, ofera sau promite mita unei alte persoane pentru ca aceasta sa-si exercite influenta asupra unui functionar public aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu sau daca persoana si-a exercitat deja influenta asupra functionarului public.

Se considera tot infractiune de 'mita' daca o persoana ii da mita unui mediator spre a i-o inmana functionarului public, indiferent daca, in cele din urma, mediatorul i-a dat sau nu functionarului public mita.

Sintagma 'indeplinirea activitatilor de ordin public' este interpretata de judecatori ca insemnand toate activitatile legate de indeplinirea indatoririlor sociale importante. De aceea, judecatorii, considera corpurile guvernamentale si administrative ca avand o functie decisiva in aducerea la indeplinire a problemelor de ordin public. Astfel, intotdeauna trebuie dovedita legatura dintre mita si indeplinirea atributiilor de serviciu a functionarilor publici.

Conform legislatiei cehe, in prezent, 'mita' este considerata un avantaj nejustificat constand de cele mai multe ori, intr-un castig direct (fie el banesc sau de alta natura ), sau intr-un alt tip de beneficiu, cum ar fi, de exemplu, un serviciu reciproc.

In conformitate cu exercitarea puterii de stat si a puterii administrative, legislatia actuala nu tolereaza mita, nici in cazul in care aceasta ar avea o valoare nominala scazuta.

In art. 163 Cod penal ceh apare o cauza de nepedepsire. Conform acestui text de lege persoana care aduce sau promite mita, pentru ca i s-a cerut acest lucru de catre o alta persoana, nu se pedepseste, daca denunta fapta, fara intarziere, procurorului sau organelor de politie.

In Franta Codul penal in art. 435-1 reglementeaza infractiune de 'coruptie' :

'Pentru aplicarea conventiei cu privire la lupta impotriva coruptiei functionarilor Comunitatilor europene sau a functionarilor statelor membre din Uniunea Europeana, semnata la Bruxelles in 26 mai 1997, se pedepseste cu zece ani inchisoare si 150 000 de Euro amenda, fapta unui functionar comunitar sau cea a unui functionar national al unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui membru al Comisiei Comunitatilor Europene, a Parlamentului European, a Curtii de Justitie sau a Curtii de Conturi din cadrul Comunitatilor Europene de a cere sau de a incuviinta, fara drept, oricand, direct sau indirect, oferte, promisiuni, donatii, cadouri sau avantaje de orice fel pentru a indeplini sau a se abtine de la indeplinirea unui act in legatura cu functia sa, care intra in atributiile sale sau in legatura cu mandatul sau, ori sa faciliteze indeplinirea unui astfel de act.'

Se manifesta susceptibilitatea savarsirii faptelor de coruptie de catre cetateni francezi investiti cu putere publica carora li se incredinteaza o sarcina in serviciul public sau un mandat public. Este interzis prin legi unei astfel de persoane sa accepte beneficii de orice fel pentru asigurarea, sau pentru a se abtine de la o conduita decurgand din atributiile sale, sarcina sau mandat, sau pentru a-si exercita influenta, fie reala sau presupusa, in scopul de a obtine de la un organ public sau un organ de administratie publica un onorariu, o slujba, tranzactie comerciala sau orice alta decizie folositoare. Este, de asemenea, interzis prin lege sa se acorde orice forma de beneficiu pentru scopul de a se obtine oricare din 'facilitatile' mai sus mentionate de la o persoana investita cu putere publica, careia i se incredinteaza o sarcina in serviciul public sau un mandat public. Sanctiunea este inchisoarea de pana la zece ani.

In Germania, exista o reglementare stricta a fenomenului de coruptie, mai ales in ceea ce ii priveste pe judecatori, arbitri si militari in cadrul Fortelor armate germane. Este calificata ca si infractiune de 'dare de mita' fapta persoanei care acorda un beneficiu functionarului in legatura cu indeplinirea atributiilor sale, sau in cazul rezolvarii contractelor comerciale. In 1997, in Germania, a avut loc o dezbatere cu privire la simpla acceptare a unui folos nejustificat, daca aceasta intruneste conditiile infractiunii de 'mita', chiar si atunci cand nu este urmata de o conduita ilicita. Astfel, exista o tendinta clara de a evita amplificarea fenomenului infractional, prin extinderea sferei faptelor in legatura cu luarea sau darea de mita, poate chiar intr-o forma mediata, asupra anumitor categorii de persoane angajate in functii publice care trebuie sa se abtina de la acceptarea oricarui beneficiu nejustificat.

In Statele Unite ale Americii este interzis prin lege ca un functionar public al Guvernului Federal sa solicite sau sa accepte 'mita'. Aceeasi lege interzice tuturor persoanelor sa acorde, sa ofere sau sa promita 'mita' unui functionar public.

Cele enumerate mai sus ne duc la concluzia ca majoritatea statelor moderne au adoptat legi cu privire la fenomenul de 'coruptie', recunoscand gradul ridicat de pericol social pe care il reprezinta astfel de fapte. Se impune deci, controlarea si sanctionarea acestora prin crearea unui cadru normativ adecvat, a unor organisme anticoruptie eficiente la nivel institutional si, nu in ultimul rand luarea de masuri de ordin educational.

In prezent, in Romania se manifesta o preocupare sporita fata de acest fenomen, concretizata in crearea de organisme specializate, inasprirea sanctiunilor, cooperarea cu alte tari si organisme internationale. In acest sens, la data de 27.01.1999, reprezentantul permanent al Romaniei la Consiliul Europei a semnat, alaturi de reprezentatii altor 18 state membre, Conventia penala privind coruptia, adoptata la data de 4.11.1998, in cadrul celei de-a 103-a sesiune a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei. Dispozitiile acestui document le completeaza pe cele ale Conventiei Uniunii Europene din mai 1997 si pe cele ale Conventiei OCDE din decembrie 1997[1]