Competenta curtii constitutionale

COMPETENTA CURTII CONSTITUTIONALE

Atributiile Curtii Constitutionale sunt prevazute expres de articolul 146 din Constitutie astfel : ,, se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei, se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului, solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului, constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului, da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia, verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii"[1].

Articolul 11 din Legea 47/ 1992 prezinta o clasificare clara a atributiilor Curtii, acestea fiind impartite in 3 categorii: decizii, hotarari si avize .

Existenta acestei institutii are un rol benefic in cadrul sistemului constitutional romanesc, ajutand pe de-o parte la o stabilitate constitutionala, dar si la o buna respectare a legii fundamentale. Controlul constitutionalitatii legilor reprezinta un proces definitoriu in ceea ce priveste respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor unui stat.

Subcapitolul 1. Controlul de constitutionalitate

Constitutia Romaniei incredinteaza controlul constitutionalitatii Curtii Constitutionale. Controlul constitutionalitatii legilor devine in cadrul oricarui stat de drept, o garantie necesara traducerii in viata a principiilor si normelor constitutionale[2]. In sfera controlului de constitutionalitate intra urmatoarele acte: legile privite ca acte juridice ale Parlamentului, initiativele de revizuire a Constitutiei, regulamentele Parlamentului, ordonantele Guvernului, initiativele legislative populare, controlul constitutionalitatii formarii si organizarii autoritatilor publice, respectarea separatiei puterilor in stat, controlul asociatiilor cu rol in configurarea sistemului de stat, controlul referendum-ului, controlul tratatelor internationale[3].

Controlul de constitutionalitate se face fie prealabil, fie posterior. Controlul prealabil (a priori) se face asupra legilor care au fost votate de catre Parlament, dar nu au fost promulgate de catre Presedinte, in timp ce controlul posterior se va aplica legilor sau hotararilor deja intrate in vigoare, realizandu-se pe calea exceptiei de neconstitutionalitate[4].

In ceea ce priveste controlul prealabil este de precizat faptul ca acesta are loc, numai daca este sesizata Curtea. Cei care pot face acest lucru sunt urmatorii: Presedintele Romaniei, Presedintele Senatului sau al Camerei Deputatilor, Guvernul, Curtea Suprema de Justitie[5].

Curtea are la randul ei o serie de obligatii cu privire la rezolvarea cauzei respective dupa cum urmeaza: dupa ce a primit sesizarea, aceasta trebuie sa: ,, instiinteze Presedintele exact in ziua in care a fost inregistrata, daca respectiva sesizare vine din partea vreunui presedinte al celor doua Camere, de la senatori, deputati sau din partea Curtii Supreme, de la membrii Guvernului sau Parlamentului" [6], chiar in ziua in care sesizarea a primit un numar de inregistrare la secretariat, respectiv celor doi Presedinti ai Camerelor in termen de 24 ore, daca sesizarea vine din partea Presedintelui, parlamentari sau Curtea Suprema.[7]

Solutionarea oricarei sesizari se face in urma dezbaterii subiectului respectiv in cadrul plenului Curtii. In urma deliberarii, decizia obtinuta cu votul majoritatii se comunica Presedintelui, iar daca neconstitutionalitatea s-a constatat in cadrul prevederilor legale, decizia se va comunica Presedintilor celor doua Camere, in ambele cazuri decizia se va publica obligatoriu in Monitorul Oficial al Romaniei.

Controlul constitutionalitatii legilor intervine pentru a rezolva o eventuala stare de conflict, fapt pentru care acesta nu are un caracter sistematic, cu singura exceptie a verificarii constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei[8]. Cum am mai precizat, procesul de verificare a constitutionalitatii incepe in urma unei sesizari, cu unele exceptii, facandu-se concret pe subiectul reclamat. In cazul unei obiectii de neconstitutionalitate admise de catre Curtea Constitutionala se procedeaza conform articolului 20 din Legea 47/ 1992 (,, La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, Presedintele Curtii numeste un judecator raportor si stabileste termenul de judecata"[9]).

Deciziile Curtii Constitutionale luate  in urma analizarii exceptiilor de neconstitutionalitate sunt comunicate organelor competente si trebuiesc aplicate corespunzator respectandu-se textul Constitutiei.

Subcapitolul. 2. Actele supuse controlului de constitutionalitate

2.1. Legile

In ceea ce priveste actele supuse controlului de constitutionalitate, cele mai frecvent supuse sunt legile atat cele organice , constitutionale sau ordinare[10]. Legile constitutionale sunt acele legi care prin continutul lor au legatura cu revizuirea legii fundamentale, nu in ultimul rand avand rolul de a asigura o buna desfasurare a procesului de exercitare a puterii in cadrul unui stat de drept. Legile organice reglementeaza conform articolului 73, alineatul 3 urmatoarele:,, sistemul electoral, statutul deputatilor si senatorilor, organizarea referendumului, organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, regimul starii de asediu, contenciosul administrativ, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Public si al Curtii de Conturi, statutul functionarilor publici, organizarea invatamantului, statutul minoritatilor din Romania''[11] etc. Legile ordinare reglementeaza in general relatiile sociale. In cazul in care Curtea primeste o sesizare de neconstitutionalitate cu privire la un text de lege, acesta este verificat inainte sa fie promulgat, deci textul respectiv este supus unui control a priori.

In studiile de specialitate, oamenii de drept au adus in discutie inexistenta unui control a posteriori, reusindu-se astfel o mai buna verificare si aplicare in conformitate cu legea fundamentala. Se poate intampla ca unele nereguli de forma sau fond sa nu fie observate intr-o prima analiza a legii respective, ele fiind identificate deja tarziu si anume in sau chiar dupa momentul aplicarii lor, fapt care duce la aparitia unor iincalcari legislative. Curtea demareaza un control a priori numai daca este sesizata, iar din acel moment sarcina acesteia este foarte clara si categoric cu caracter obligatoriu.

Problemele ar putea sa apara insa in situatiile in care Curtea nu este sesizata in timp util cu privire la o neregula, simtindu-se astfel nevoia existentei unui control din oficiu[12].

Intrucat sarcina Curtii Constitutionale este aceea de a identifica eventualele nereguli in ceea ce priveste aplicarea corecta a Constitutiei, in momentul in care aceasta constata ca o lege nu este constitutionala, nu poate actiona la anularea legii respective, deoarece nu este o autoritate legiuitoare.

Controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului se realizeaza in urma unei sesizari, dupa adoptarea acestora. Sub influenta acestui control intra atat regulamentele care au natura juridica adoptate de orice Camera, impreuna sau separat. In momentul in care se constata neconstitutionalitate, se va proceda la corectarea daca putem spune asa a textului respectiv pentru a reusi sa corespunda cerintelor legale conform ( articolul 147, alineatul 2 ,, In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale")[13].

Ordonantele Guvernului ( legea de abilitare, ordonanta, legea de aprobarea a ordonantei[14]) reprezinta o alta categorie de acte care sunt supuse controlului de constitutionalitate.

2. 2. Controlul constitutionalitatii tratatelor internationale

Conform articolului 146, litera b din Constitutia Romaniei, Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau acordurilor internationale la sesizarea unuia dintre Presedintii celor doua Camere sau la initiativa unui numar de cel putin 50 deputati sau de cel putin 25 senatori[15]. In functie de momentul in care se declanseaza controlul de constitutionalitate au fost identificate mai multe forme de control si anume: intr-o prima etapa sunt vizate toate tratatele si acordurile internationale care au legatura cu tara noastra, conform articolului de lege mai sus mentionat, in al doilea caz sunt supuse controlului, acele tratate pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.

Controlul constitutionalitatii tratatelor sau acordurilor internationale este un control care este exercitat a priori, inainte de momentul ratificarii acestora. In cazul in care prevederile unui tratat sunt considerate neconstitutionale, se urmareste textul legii si anume articolul 147, alineatul 1(,, Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca in acest interval, Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept''[16]).

In momentul in care se constata o neconstitutionalitate, Curtea decide aplicarea prevederilor articolului mentionat mai sus, dar in acelasi timp se face trimitere si la Legea 590/ 2003, privind tratatele internationale, mai precis articolul 40, alineatul 4 (,,Prevederile prezentului articol nu aduc atingere procedurilor de control al constitutionalitatii legilor si ordonantelor Guvernului, prevazute de legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale").

In cazul in care, in exercitarea atributiilor sale de control al constitutionalitatii, Curtea Constitutionala decide ca dispozitiile unui tratat aflat in vigoare pentru Romania sunt neconstitutionale, Ministerul Afacerilor Externe, impreuna cu ministerul sau institutia in competentele caruia/careia se afla domeniul principal reglementat prin tratat, va face demersuri, in termen de 30 de zile, pentru initierea procedurilor necesare in vederea renegocierii tratatului sau incetarii valabilitatii acestuia pentru partea romana ori, dupa caz, in vederea revizuirii Constitutiei.'')[17].

2. 3. Controlul constitutionalitatii partidelor politice

Rolul  Curtii Constitutionale in ceea ce priveste controlul constitutionalitatii unui partid politic este stabilit in articolul 146, alineatul k din Constitutie si anume:,, Hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic". Articolul 39, alineatul 1 din Legea 47/1992 stabileste urmatoarele: ,,Contestatia privind constitutionalitatea unui partid politic poate fi formulata de catre presedintele uneia din Camerele Parlamentului sau de Guvern. Presedintele poate formula contestatia numai pe baza unei hotarari adoptate cu votul majoritatii"[18].

In aceasta situatie trebuiesc urmate mai multe etape si anume: initial, in urma unei contestatii primite privind neconstitutionalitatea unui partid politic initiata urmand articolul 39, Curtea are obligatia de a desemna un judecator cu rolul de a comunica partidului respectiv ceea ce se intampla, acesta avand dreptul de a aduce dovezi. Judecatorul in cauza se numeste raportor. Contestatia initiala va fi judecata de catre judecatorii Curtii, cu citarea reclamantului, a reclamatului si a Ministerului Public. Dupa ce Curtea a decis, hotararea sa este irevocabila, fiind ulterior publicata in Monitorul Oficial. Daca se constata ca respectiva reclamatie a fost intemeiata, partidul politic in cauza va fi radiat din evidenta partidelor politice. Motivele pentru care un partid politic ar putea fi declarat neconstitutional ar putea fi urmatoarele: militeaza impotriva pluralismului politic, principiilor statului de drept sau a independentei Romaniei [19]etc.

2. 4. Controlul initiativelor de revizuire a Constitutiei

Aceasta initiativa o regasim in articolul 146, alineatul 1din legea fundamentala si in cadrul articolului 19 din Legea 47/ 1992 : ,, Inainte de sesizarea Parlamentului pentru initierea procedurii legislative de revizuire a Constitutiei, proiectul de lege sau propunerea legislativa, insotita de avizul Consiliului Legislativ se depune la Curtea Constitutionala , care este obligata ca in termen de 10 zile sa se pronunte asupra respectarii dispozitiilor constitutionale privind revizuirea"[20].

2. 5. Controlul constitutional pentru indeplinirea functiei de Presedinte al Romaniei. Interimat si referendum

Conform Constitutiei Romaniei, respectiv articolului 146, alineatele f, g, h, Curtii ii revin urmatoarele atributii in ceea ce priveste conditiile pentru indeplinirea functiei de Presedinte al Romaniei cat si in cazul interimatului functiei si anume: ,,vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui, confirmand rezultatele sufragiului, ,,constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Guvernului si Parlamentului'', ,,da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui'[21].

In Legea 370/ 2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 887 din 29 septembrie 2004, sunt enuntate sarcinile Curtii in acest proces si anume: conform articolului 11, alineatul 3 (,,Curtea Constitutionala solutioneaza contestatia in termen de 48 de ore de la inregistrare. Solutia este definitiva si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I")[22].

Potrivit articolului 17 al aceleiasi legi, in cazul in care se reclama ca un partid politic sau un candidat nu a fost lasat sa isi desfasoare campania electorala Curtea intervine ,, Impotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie la plangerile ce ii sunt adresate cu privire la impiedicarea unui partid sau a unei aliante politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala, contestatiile se solutioneaza de Curtea Constitutionala, in termen de 3 zile de la sesizare"[23].

Daca procesul de votare s-a desfasurat prin frauda, Curtea are obligatia de a interveni din nou conform articolului 24, alineatul 1 din Legea 370/ 2004 si anume: ,, Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor"[24].

Contenciosul electoral privind alegerile prezidentiale are un caracter deosebit, caracterizandu-se prin urmatoarele elemente specifice: se desfasoara numai in fata Curtii, ca urmare a calitatii sale de judecator electoral si se exercita numai in urma unei sesizari cu privire la solutionarea unui conflict de interese legat de procedura legala de desfasurare a alegerilor.[25]Celelalte categorii de litigii privind procesul electoral nu se supun controlului Curtii, ele fiind solutionate de catre organele competente ierarhic inferioare Curtii.

In cazul in care alegerile s-au derulat corespunzator, fara sa fi fost semnalate incidente majore care sa duca la anularea acestora, Curtea conform articolului 25, alineatul 1, Legea 370/ 2004 ,,Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor in presa si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin si valideaza rezultatul alegerilor pentru presedintele ales", iar ,, Actul de validare se intocmeste in 3 exemplare, din care unul ramane la Curtea Constitutionala, unul se prezinta Parlamentului pentru depunerea juramantului prevazut la articolul 82 alineatul (2) din Constitutie, iar al treilea se inmaneaza candidatului ales"[26].

Daca nu exista un castigator validat de rezultatele obtinute la sfarsitul primului tur de scrutin , se va organiza cel de-al doilea tur, in aceasta cursa electorala intrand primii doi clasati. Rolul Curtii aici este sa  stabileasca ss sa anunte cine sunt aceste persoane conform articolului 26, alineatul 2, ,, In al doilea tur de scrutin participa primii doi candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi, valabil exprimate pe intreaga tara la primul tur. Confirmarea acestui numar se face de Curtea Constitutionala in termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevazute la articolul 23 alineatul (3), prin aducerea la cunostinta publica a prenumelui si numelui celor doi candidati care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin si a zilei votarii stabilite potrivit alineatului (1)".

In ceea ce priveste avizarea propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, Constitutia Romaniei prevede in cadrul articolului 95 alineatul 1, ,,In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de catre Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale", iar in aliniatul 2, urmatoarele: ,,Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce neintarziat la cunostinta Presedintelui"[27] ,,(3) Daca propunerea de suspendare este aprobata, in cel mult 30 zile, se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui"[28].

In urma unei sesizari primite de la presedintele care a condus sedinta comuna a Camerelor, Curtea este obligata sa alcatuiasca o comisie alcatuita din 3 judecatori raportori care au obligatia de a intocmi un raport, care ulterior va fi prezentat in Plenul Curtii si supus votului majoritatii.

Articolul 97, alineatul 1 si 2 din Constitutia Romaniei enunta urmatoarele lucruri cu privire la interimatul functiei de presedinte: ,,Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces'' si articolul 2 ,, In termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza noi alegeri prezidentiale"[29].

Curtea Constitutionala este obligata sa constate aceasta situatie numai in cazul in care exista o sesizare si anume: in momentul in care unul dintre Presedintii celor doua Camere sau persoana interimara solicita acest lucru sau la cererea presedintelui de sedinta in cadrul careia s-a aprobat suspendarea din functie a Presedintelui.

Democratia este un sistem de guvernare care are ca particularitate implicarea cetatenilor in procesul de conducere. Democratia s-a regasit de-a lungul istoriei sub doua forme si anume: democratie directa si democratie reprezentativa.[30] In primul caz, cetatenii puteau participa la deciziile care priveau interesul public, fara a se folosi de reprezentantii alesi sau numiti. Acest sistem era practicabil doar in cadrul societatilor restranse[31]. Atena Antica a fost prima democratie din lume care s-a condus conform acestui principiu.

Societatile moderne au ca reper democratia reprezentativa. In cadrul acesteia, cetatenii isi aleg reprezentanti oficiali care lucreaza in cadrul structurilor institutionalizate si urmaresc crearea si implementarea unor politici publice coerente si eficiente. Democratiile reprezentative sunt sisteme in care hotararile publice se iau conform opiniei majoritatii cetatenilor[32].

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial au aparut in continutul constitutiilor, elemente care apartin democratiei directe si anume referendumul. Acesta este un mod direct de a consulta cetatenii, in legatura cu o problema constitutionala si nu numai.

Legea 3/ 2000 privind referendumul ne lamureste cu privire la utilitatea acestuia si anume: ,, articolul 2, alineatul (1) Referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman cu privire la: revizuirea Constitutiei, demiterea Presedintelui Romaniei; probleme de interes national" [33].