|
|
|
1. Data de la care se produc efectele
Adoptia produce efecte ex nunc, de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care a fost incuviintata.
2. Efectele adoptiei
Efectele adoptiei vizeaza urmatoarele aspecte:
Potrivit art.50 alin.2 din Legea nr.273/2004, "prin adoptie se stabilesc filiatia intre adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului'.
In momentul stabilirii filiatiei prin adoptie, rudenia fireasca dintre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte, inceteaza, cu precizarea ca, in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv incetarea raporturile de rudenie se aplica numai in raport cu parintele firesc si rudele parintelui firesc care nu este casatorit cu adoptatorul.
Avand in vedere intelesul notiunii de filiatie, urmare a adoptiei se naste rudenia civila intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptatorul si rudele sale, pe de alta parte, care inlocuieste rudenia fireasca.
Ca urmare a adoptiei, impedimentul la casatorie izvorat din rudenie exista, potrivit legii:
1)
intre adoptat si descendentii acestuia, pe de o parte, si
rudele sale
firesti, pe de alta parte;
2)
intre adoptat si descendentii acestuia, pe de o parte, si
persoanele
cu care a devenit ruda prin efectul adoptiei, pe de alta parte.
Minorul, strain sau fara cetatenie, adoptat de un cetatean roman sau de soti cetateni romani, dobandeste cetatenia romana.
Daca numai unul dintre adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptatului se decide de adoptatori, iar daca nu se inteleg, decizia va fi luata de instanta judecatoreasca care incuviinteaza adoptia, tinand seama de interesele acestuia.
In cazul in care copilul a implinit 14 ani este necesar si consimtamantul sau.
Minorul cetatean roman, adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana, daca, dupa caz, adoptatorii sau adoptatorul solicita aceasta in mod expres si daca adoptatul este considerat, potrivit legii straine, ca a dobandit cetatenia straina.
Schimbarea cetateniei adoptatorului, produce in privinta adoptatului aceleasi efecte ca si in cazul schimbarii cetateniei parintilor firesti.
In urma adoptiei, drepturile si indatoririle parintesti - atat cele privitoare la persoana copilului, cat si cele referitoare la bunurile acestuia - trec de la parintii firesti la parintii adoptivi.
Evident, acest efect apare numai in cazul adoptiei unui copil minor.
Daca adoptatorul este sotul parintelui firesc al adoptatului, drepturile si indatoririle parintesti se exercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta.
Consideram ca parintii firesti nu raman complet dezinteresati de soarta copilului, ei avand posibilitatea sa ceara declararea nulitatii adoptiei, in conditiile legii.
Parintii adoptatori sau numai unul dintre ei pot fi decazuti din drepturile parintesti, conform art.109 Codul familiei, daca sanatatea ori dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin exercitarea drepturilor parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte sau daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se face in spirit de devotament fata de Romania.
Aceasta sanctiune poate fi ridicata, in conditiile legii, si ea nu inseamna incetarea adoptiei.
Daca numai unul dintre adoptatori este decazut din drepturile parintesti, celalalt exercita singur drepturile si indatoririle parintesti.
Daca adoptatorii divorteaza, se aplica, in privinta relatiilor dintre ei si minorul adoptat, prin asemanare, prevederile legale cu privire la desfacerea casatoriei pentru cazul cand exista copii minori.
Adoptatorul are fata de adoptator drepturile si indatoririle de orice natura pe care le are o persoana fata de parintii sai firesti[2].
Adoptatorii sunt obligati sa-l informeze pe copil ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate ale acestuia o permit.
Conform legii analizate, adoptatorii si adoptatul au dreptul sa obtina din partea autoritatilor competente extrase din registrele publice al caror continut atesta faptul, data si locul nasterii, dar nu dezvaluie in mod expres adoptia si nici identitatea parintilor firesti.
Identitatea parintilor firesti ai adoptatului poate fi dezvaluita inainte de dobandirea de catre acesta a capacitatii depline de exercitiu numai pentru motive medicale, cu autorizarea instantei judecatoresti, la cererea oricaruia dintre adoptatori, a adoptatului, sotului sau descendentilor acestuia ori a reprezentantului unei institutii medicale sau unui spital.
Dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, adoptatul poate solicita tribunalului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul sau ori, in cazul in care el nu are domiciliul in Romania, Tribunalului Bucuresti, sa-i autorizeze accesul la informatiile aflate in posesia oricaror autoritati publice cu privire la identitatea parintilor sai firesti.
Cererea este scutita de taxa de timbru si se judeca in Camera de consiliu, de catre un complet specializat compus din doi judecatori, cu participarea obligatorie a procurorului. Cauza se solutioneaza cu celeritate.
Va fi citata Directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, Oficiul, precum si orice alta persoana a carei ascultare poate fi utila pentru solutionarea cererii.
Instanta admite cererea daca, potrivit probelor administrate, constata ca accesul la informatiile solicitate nu este daunator integritatii psihice si echilibrului emotional ale solicitantului si daca adoptatul in cauza a beneficiat de consiliere din partea directiei.
Hotararea prin care se solutioneaza cererea nu este supusa apelului, iar exercitarea recursului suspenda executarea sa.
Prin adoptie copilul dobandeste numele adoptatorului.
Cand adoptia este facuta de soti ori de catre sotul care adopta copilul celuilalt sot si acestia au nume comun, adoptatul dobandeste acest nume. Daca sotii nu au nume de familie comun, ei vor stabili numele pe care adoptatul urmeaza sa-l poarte, si care va fi numele unuia dintre adoptatori sau numele lor reunite. Acest nume va fi declarat instantei inainte de incuviintarea adoptiei.
In cazul in care exista neintelegeri intre adoptatori, instanta judecatoreasca va hotari, odata cu incuviintarea adoptiei, ce nume va purta adoptatul.
Daca adoptatorii isi schimba numele de familie, adoptatul minor dobandeste si el numele de familie schimbat al adoptatorilor cand sotii s-au inteles in acest sens si s-a facut cerere de schimbare a numelui minorului. in cazul in care adoptatorii nu se inteleg cu privire la schimbarea numelui adoptatului, decide autoritatea tutelara.
Cand un sot, care are numele de familie comun cu celalalt sot, este adoptat, el va ramane cu numele comun dobandit cu ocazia casatoriei, fara sa dobandeasca numele adoptatorului. in cazul in care celalalt sot consimte in fata instantei care incuviinteaza adoptia, sotul adoptat poate dobandi numele adoptatorului.
Daca sotul adoptat ramane cu numele comun, iar casatoria se desface, acel sot nu va lua numele pe care l-a avut inainte de casatorie, ci numele adoptatorului. Sotul adoptat va putea insa purta numele comun avut in timpul casatoriei.
Dupa decesul celuilalt sot, sotul supravietuitor adoptat va purta numele din timpul casatoriei si nu numele adoptatorului.
Legea noua prevede ca, pentru motive temeinice, instanta, incuviintand adoptia, la cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.
Daca adoptatul este major, domiciliul sau va fi acolo unde, prin vointa sa, in conditiile legii, si-a stabilit locuinta statornica si principala.
Domiciliul minorului adoptat este la parintii adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuieste. Daca adoptatorii au domicilii separate si nu se inteleg la care dintre ei va avea domiciliul adoptatul, va decide instanta de judecata.
Daca numai unul dintre parintii adoptatori il reprezinta pe adoptat sau ii incuviinteaza actele, domiciliul acestuia din urma va fi la acel parinte.
Locuinta minorului adoptat este la adoptatori. Daca adoptatorii nu locuiesc impreuna, stabilesc la care dintre ei va locui copilul, iar in caz de divergenta, hotaraste instanta de judecata.
Adoptatul minor care a implinit varsta de 14 ani poate avea, cu incuviintarea autoritatii tutelare, locuinta separata de cea a adoptatorilor, daca aceasta este ceruta de desavarsirea invataturii si pregatirii sale profesionale, conform art. 102 din Codul familiei.
Obligatia legala de intretinere exista intre rude, indiferent daca rudenia este fireasca sau civila.
In consecinta, intre persoanele determinate de lege ca fiind rude ca urmare a adoptiei se naste, in conditiile legii, obligatia legala de intretinere.
Rudele rezultate din adoptie au vocatie succesorala reciproca, la fel ca si rudele firesti. Astfel, vocatia succesorala reciproca exista intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, precum si adoptator si rudele sale, pe de alta parte, in conditiile legii civile.
Pe baza hotararii judecatoresti irevocabile de incuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent intocmeste, in conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti.
Vechiul act de nastere se va pastra, mentionandu-se pe marginea acestuia intocmirea noului act.
Adoptia internationala a copilului care are domiciliul in Romania are efectele prevazute de lege pentru adoptia interna si presupune deplasarea copilului pe teritoriul statului primitor.
In cazul in care adoptatul are domiciliul in strainatate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul in Romania, efectele adoptiei internationale, precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt carmuite de legea nationala a adoptatorului, iar in cazul adoptiei consimtite de soti este aplicabila legea nationala comuna sau, in situatia in care sotii au cetatenii deosebite, legea domiciliului lor comun.
