Recidiva si pluralitatea intermediara

Recidiva si pluralitatea intermediara

I. Plan de seminar:

IA. Aspecte generale prinind recidiva

- definitie si caracterizare

- structura si modalitati

IB. Recidiva mare postcondamnatorie

- definitie si conditii de existenta

IC. Recidiva mare postexecutorie

- definitie si conditii de existenta

ID. Recidiva mica

- definitie, feluri si conditii de existenta

IE.Sanctionarea recidivei

- aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari post-condamnatorii

- aplicarea pedepsei principale

- aplicarea pedepselor complementare

- aplicarea masurilor de siguranta

- aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari post-executorii

- aplicarea pedepsei principale

- aplicarea pedepselor complementare

- aplicarea masurilor de siguranta

- aplicarea pedepsei in cazul recidivei mici

- descoperirea ulterioara a starii de recidiva

- recidiva in cazul persoanei juridice - conditii de existenta, sanctionare, descoperirea ulterioara a starii de recidiva

IF. Pluralitatea intermediara

- definitie si conditii de existenta

- sanctionarea pluralitatii intermediare

IA. Aspecte generale privind recidiva

Recidiva reprezinta o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune

a. Caracterizare:

elementul esential al acestei institutii il constituie existenta unei hotarari definitive de condamnare;

recidiva reflecta o periculozitate mai mare a faptuitorului, fiind considerata, alaturi de concursul de infractiuni si infractiunea continuata, o stare de agravare;

diferenta dintre aceasta si concursul de infractiuni exista sub aspectul interventiei unei hotarari definitive de condamnare;

in doctrina penala nu se vorbeste despre conditiile de existenta ale recidivei, ci despre termenii recidivei,

definitia si modul de sanctionare sunt prevazute expres in Codul penal.

b. Structura:

primul termen al recidivei este format dintr-o condamnare definitiva la pedeapsa inchidorii sau detentiunii pe viata;

al doilea termen este format din savarsirea din nou a unei infractiuni intentionate sau praeterintentionate.

c. Modalitatile recidivei:

A. In functie de momentul savarsirii noii infractiuni:

Recidiva post-condamnatorie - presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si mai inainte de executarea totala a pedepsei pronuntate pentru acea infractiune;

Recidiva post-executorie - presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa executarea pedepsei sau stingerea executarii pedepsei (prin gratiere sau prescriptie) pronuntata pentru infractiunea anterioara.

B. Dupa natura infractiunilor ce compun recidiva:

Recidiva generala - cand este formata din infractiuni de natura diferita;

Recidiva speciala - cand este formata din infractiuni de aceeasi natura.

C. Dupa gravitatea condamnarii:

Recidiva absoluta - cand existenta ei nu este conditionata de gravitatea primei condamnari;

Recidiva relativa - cand existenta ei este conditionata de o anumita gravitate a condamnarii pronuntata pentru infractiunea anterioara;

Recidiva mare - este conditionata de existenta unei condamnari pentru prima infractiune de o anumita gravitate (minim 6 luni);

Recidiva mica - presupune savarsirea unei noi infractiuni de catre aceeasi persoana care anterior a mai fost condamnata la pedepse privative de libertate de o gravitate redusa.

D. In functie de timpul scurs intre executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara si savarsirea noii infractiuni

Recidiva permanenta - cand va exista starea de recidiva prin comiterea unei infractiuni indiferent de timpul scurs de la condamnare sau executarea pedepsei pronuntate pentru infractiunea anterioara (aceasta nu a fost retinuta de catre Codul penal);

Recidiva temporara - cand existenta ei este conditionata de comiterea noii infractiuni numai intr-un anumit termen de la condamnare sau de la executarea pedepsei pronuntate pentru infractiunea anterioara.

E. Dupa locul unde a fost aplicata pedeapsa definitiva pentru primul termen al recidiva

Recidiva nationala - cand primul termen consta intr-o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii pronuntata de o instanta romana;

Recidiva internationala - cand condamnarea definitiva ce formeaza primul termen al recidivei este pronuntata de o instanta straina (numai in cazul recidivei mari).

F. Dupa criteriul tratamentului sanctionator al recidivei:

Recidiva cu efect unic - presupune aplicarea aceluiasi tratament penal atat pentru infractorul la prima recidiva cat si pentru cel care a perseverat in recidiva (multirecidivist);

Recidiva cu efecte progresive - presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare noua recidiva;

Recidiva cu efect sanctionator uniform - presupune acelasi regim de sanctionare pentru toate modalitatile recidivei;

Recidiva cu regim de sanctionare diferentiat - care presupune un regim de sanctionare diferit pentru modalitatile recidivei.

IB. Recidiva mare postcondamnatorie (art. 37 lit. a) C.pen.):

Exista atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie inainte de inceperea executaeii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an

a. Conditii

Cu privire la primul termen

acesta il formeaza o existenta unei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii ori detentiunii pe viata;

condamnarea definitiva sa priveasca o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni ori detentiunea pe viata;

condamnarea definitiva sa fie pronuntata pentru o infractiune intentionata, sau praeterintentionata;

condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. Conform art. 38 C.pen. acestea sunt:

♣ condamnari pentru infractiuni savarsite in timpul minoritatii,

♣ condamnari pentru infractiuni savarsite din culpa simpla sau cu prevedere,

♣ condamnari pentru infractiunile amnistiate,

♣ condamnari pentru faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala (dezincriminate),

♣ condamnarile pentru care a intervenit reabilitatea.

Cu privire la al doilea termen

savarsirea unei noi infractiuni in forma consumata, sau in forma tentativei pedepsibile, indiferent de calitatea faptuitorului: autor, instigator sau complice;

noua infractiune sa fie savarsita cu intentie sau praeterintentie;

pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie inchisoarea mai mare de 1 an (limita ce se refera la maximul special prevazut de lege);

noua infractiune trebuie sa fie savarsita in intervalul de timp dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei; astfel:

♣ inainte de inceperea executarii pedepsei 

♣ in timpul executarii pedepsei 

♣ in stare de evadare 

♣ in termenul de incercare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

IC. Recidiva mare postexecutorie (art. 37 lit. b) C.pen.):

Exista atunci cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an

a. Conditii:

Cu privire la primul termen

existenta unei condamnari la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, pedeapsa care a fost executata, neavand importanta modul de executare a acesteia, sau;

existenta unei condamnari la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni ce a fost executata sau a carei executare s-a stins prin gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pentru care s-a implinit termenul de prescriptie a executarii acesteia;

pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, executata ori considerata ca executata trebuie sa fi fost pronuntata pentru o infractiune savarsita cu intentie sau praeterintentie;

condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva (art. 38 C.pen.):

♣ condamnari pentru infractiuni savarsite in timpul minoritatii,

♣ condamnari pentru infractiuni savarsite din culpa simpla sau cu prevedere,

♣ condamnari pentru infractiunile amnistiate,

♣ condamnari pentru faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala (dezincriminate),

♣ condamnarile pentru care a intervenit reabilitatea (de drept sau judecatoreasca).

Cu privire la al doilea termen

savarsirea unei infractiuni cu intentie sau praeterintentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1an sau detentiunea pe viata;

noua infractiune trebuie sa fie savarsita dupa executarea pedepsei, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescrierea executarii pedepsei ce constituie primul termen.

ID. Recidiva mica (art. 37 lit. c) C.pen.):

Exista atunci cand dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu inchisoare pana la 6 luni, sau dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie sau praeterintentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.

a. Modalitati:

recidiva mica post-condamnatorie

recidiva mica post-executorie

I. Recidiva mica post-condamnatorie

Conditii

Cu privire la primul termen:

exitenta a trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni, definitive si susceptibile de a fi executate separat; aceasta conditie este indeplinita chiar daca dintre cele trei condamnari definitive numai unele au acest cuantum, iar altele sunt mai mici;

condamnarile definitive sa fie pronuntate pentru infractiuni intentionate sau praeterintentionate;

pentru nici una dintre cele trei condamnari sa nu fie incidenta vreo cauza dintre cele prevazute de art. 38 C.pen.

Cu privire la al doilea termen

savarsirea din nou a unei infractiuni cu intentie sau praeterintentie;

pentru acestea legea sa preveda pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an (limita ce se refera la maximul special prevazut de lege);

!!!Momentul in care se savarseste noua infractiune, in raport cu primul termen al recidivei poate fi inainte de inceperea executarii pedepselor contopite (iar rezultanta este de cel mult 6 luni, in timpul executarii acesteia ori in stare de evadare).

II. Recidiva mica post-executorie

Conditii:

Cu privire la primul termen

existenta a trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni, pedepse care au fost executate ori pentru care a intervenit gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pentru care s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepsei;

cele trei pedepse executate sau a caror executare s-a stins prin gratiere ori prescriptie, trebuie sa fie pronuntate pentru infractiuni intentionate sau praeterintentionate;

pentru nici una dintre cele trei condamnari sa nu fie incidenta vreo cauza dintre cele prevazute la art. 38 C.pen.

Cu privire la al doilea termen

noua infractiune trebuie sa fie savarsita cu intentie sau praeterintentionate;

pentru aceasta infractiune legea sa prevada pedeapsa inchisorii mai mare 1 an (limita ce se refera la maximul special prevazut de lege);

aceasta sa fie savarsita dupa executarea celei de a treia pedepse.

IE. Sanctionarea recidivei:

Codul penal roman acorda recidivei caracterul de cauza generala de agravare facultativa a pedepsei. Acest caracter rezulta din sistemul de sanctionare prevazut in Codul penal.

I. Aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari post-condamnatorii

Aplicarea pedepsei principale:

Prin dispozitiile art. 39 alin. 1 C. pen. s-a consacrat sistemul cumulului juridic cu spor facultativ. In aplicarea pedepsei pentru aceasta modalitate a recidivei trebuie facuta o distinctie dupa momentul savarsirii din nou a infractiunii:

cand cel condamnat savarseste din nou o infractiune inainte de a incepe executarea pedepsei se stabileste o pedeapsa pentru infractiunea savarsita din nou care se contopeste (se absoarbe) cu pedeapsa ce formeaza primul termen al recidivei; sporul care se poate adauga la maximul special al pedepsei celei mai grele este de pana la 7 ani (art. 39 alin. 1 C.pen.) - spor facultativ si variabil;

cand noua infractiune se savarseste in timpul executarii pedepsei, contopirea are loc intre pedeapsa stabilita pentru noua infractiune si restul de pedeapsa neexecutat din condamnarea anterioara (art. 39 alin. 2 C.pen.);

daca noua infractiune s-a savarsit in stare de evadare, prin pedepsa anterioara se intelege pedeapsa care executa, cumulata (adunata) cu pedeapsa stabilita pentru infractiunea de evadare (art. 39 alin. 3 C.pen.).

Aplicarea pedepselor complementare

se vor aplica toate cand sunt de natura diferita ori de aceeasi natura dar cu un continut diferit;

se va aplica cea mai grea dintre acestea cand sunt de aceeasi natura si cu acelasi continut.

Aplicarea masurilor de siguranta

aplicarea acestora este determinata de scopul si functiile ce le au de indeplinit, astfel ca se vor aditiona cele de natura diferita sau de aceeasi natura dar cu continut diferit.

II. Aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari post-executorii

Aplicarea pedepsei principale

pedeapsa pentru infractiunea comisa in stare de recidiva post-executorie se stabileste tinand seama de aceasta stare, intre limitele speciale prevazute de lege pentru respectiva infractiune, putand fi chiar maximul special;

daca acest maxim este neindestulator se poate aplica un spor de pana la 10 ani, in cazul inchisorii, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult doua treimi din maximul special, in cazul infractiunilor care prevad pedepse alternative intre inchisoarea mai mare de un an si amenda-art. 196 C.pen. (art. 39 alin. 4 C.pen.);

cand sunt prevazute pedepse alternative, instanta de judecata va alege una dintre pedepse ale carei limite se stabilesc dupa cum am aratat;

sporurile aratate mai sus sunt posibile numai daca pedepsele alternative sunt inchisoarea si amenda;

daca pedeapsa este detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea, iar instanta alege pedeapsa detentiei pe viata, aceasta pedeapsa nu mai poate fi agravata.

Aplicarea pedepselor complementare si a masurilor de siguranta:

acestea se vor aplica si executa toate;

daca sunt distincte se va aplica regula prevazuta si in cazul recidivei mari post-condamnatorii.

III. Aplicarea pedepsei in cazul recidivei mici

aplicarea pedepsei in acest caz se face in aceleasi conditii ca si pentru recidiva mare post-condamnatorie ori post-executorie;

in cazul recidivei mici post-condamnatorii, cand pedepsele ce compun primul termen nu au fost executate, acestea se contopesc dupa regulile prevazute in art. 34 C.pen.

daca, in stare de recidiva mica post-condamnatorie s-au savarsit mai multe infractiuni, se va stabili pedeapsa pentru fiecare noua infractiune savarsita, apoi se aplica dispozitiile privind aplicarea pedepsei pentru concursul de infractiuni.

IV. Descoperirea ulterioara a starii de recidiva

intr-o astfel de situatie se impune recalcurarea pedepsei pentru starea de recidiva;

recalcurarea pedepsei este conditionata de descoperirea acesteia dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, descoperire care trebuie sa aiba loc mai inainte de executarea in intregime a pedepsei;

retinerea starii de recidiva a celui condamnat la detentiunea pe viata nu prezinta foare mare relevanta caci aceasta pedeapsa prin natura ei nu mai poate fi agravata.

V. Recidiva in cazul persoanei juridice (art. 40² C.pen.):

1. Conditii de existenta:

cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata - recidiva postcondamnatorie;

cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata- recidiva postexecutorie;

2. Sanctionarea recidivei in cazul persoanei juridice:

in cazul recidivei postcondamnatorii, amenda stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si amenda aplicata pentru infractiunea anterioara se contopesc, potrivit art. 40¹ alin. 1 si 3. Sporul prevazut in art. 40¹ alin. 1 se poate mari pana la jumatate.

daca amenda anterioara a fost executata in parte, contopirea se face intre amenda ce a mai ramas de executat si amenda aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior.

in cazul recidivei, se aplica pedeapsa amenzii pana la maximul special prevazut in art. 71¹ alin. 1 sau 3, iar daca acest maxim nu este indestulator, se poate aplica un spor pana la doua treimi din acel maxim.

3. Descoperirea ulterioara a starii de recidiva in cazul persoanei juridice:

daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si mai inainte ca amenda sa fi fost executata sau considerata ca executata, se descopera ca persoana juridica se afla in stare de recidiva, instanta va contopi pedepsele, conform art. 40¹ alin. 1 si 3, in cazul recidivei postcondamnatorii si iar in cazul recidivei postexecutorii va aplica regulile prevazute in art. 40² alin. 4.

IF. Pluralitatea intermediara (art 40 C.pen.):

Este acea situatie in care o persoana, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o infractiune, savarseste o noua infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare si nu sunt indeplinite conditiile prevazute pentru recidiva post-condamnatorie.

a. Conditii:

existenta unei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii de 6 luni sau mai mica ori a amenzii;

condamnarea definitiva sa fie pronuntata pentru o infractiune savarsita din culpa;

pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune savarsita sa fie amenda sau inchisoarea mai mica de 1 an;

noua infractiune sa fie comisa din culpa simpla sau cu prevedere.

b. Sanctionarea pluralitatii intermediare (art. 40 C.pen.):

se va stabili pedeapsa pentru noua infractiune, care va fi contopita cu pedeapsa definitiva pronuntata mai inainte, chiar daca o parte din aceasta a fost executata sau considerata ca executata;

partea din pedeapsa deja executata se va deduce din pedeapsa rezultanta; daca noua infractiune din pluralitatea intermediara este comisa in stare de evadare, pedeapsa pentru evadare se adauga (se cumuleaza) la pedeapsa din executarea careia condamnatul a evadat, apoi aceasta pedeapsa rezultanta din cumularea aritmetica, se va contopi cu pedeapsa stabilita pentru infractiunea comisa in stare de evadare.

In cazul persosoanei juridice, daca nu sunt intrunite conditiile prevazute in art. 40² alin. 1 lit. a), pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.

II. Idei fundamentale:

1. Recidiva reprezinta o staregenerala de agravare, deoarece, faptuitorul dupa ce a fost condamnat definitiv pentru o infractiune, savarsesete din nou o alta infractiune.

2. Raportat la momentul in care se comite cel de-al doilea termen al recidicei, aceasta poate fi postcondamnatorie si postexecutorie.

3. Sunt anumite categorii de condamnari care nu atrag starea de recidiva - art. 38 C.pen.

4. Sistemul sanctionator aplicabil in cazul recidivei este cel al cumulului juridic, cu spor faultativ si variabil.

5. Pluralitatea intermediara este o institutie juridica mixta, creata sa acopere situatiile practice in care nu exista concurs sau recidiva.

III. Vocabular specific:

abolitio criminis - expresie de origine latina utilizata pentru a desemna situatia in care legiuitorul dezincrimineaza o fapta (a dezincrimina),

acreditare - imputernicirea sau abilitarea unei persoane sa exercite o misiune diplomatica, recunoasterea oficiala a activitatii unei institutii de invatamant sau unei alte institutii de interes public (fr. acrediter),

act abdicativ - act de renuntare la un drept, anterior dobandirii legale a acestuia, act de renuntare la functia de sef al statului,

agresor - persoana fizica sau stat care exercita un atac impotriva unei alte persoane sau stat,

axiologie - disciplina de natura filozofica care studiaza valorile morale,

barbiturism - tulburare care se manifesta la persoanle intoxicate cu substante barbiturice (fr. barbiturisme),

capacitate penala - aptitudinea persoanei de a participa la raporturile juridice penale; nu au aceasta capacitate minorii sub 14 ani,

cauze de nepedepsire - situatii speciale care exclud aplicarea pedepsei; situatii care inlatura sau exclud raspunderea penala,

cazier judiciar - forma de inregistrare a persoanelor condamnate si a celor impotriva carora au fost luate masuri cu caracter penal,

detentie - lipsire de libertate a unei persoane care se afla in arest preventiv sau in executarea unei pedepse cu inchisoarea,

discernamant - facultatea psihica a omului de a-si da seama de caracterul si urmarile conduitei sale si de a-si manifesta constient vointa in raport cu aceasta,

eventual - incert, probabil, posibil, care depinde de imprejurari (fr. éventuel),

fapta putativa - fapta comisa de o persoana care, din punct de vedere intelectiv, are reprezentarea ca a comis o infractiune, desi in realitate fapta respectiva nu constituie infractiune; altfel spus, fapta este infractiune numai in mintea faptuitorului,

fazele infractiunii - etapele perioadelor desfasurarii activitatii infractionale; desfasurarea activitatii infractionle cunosste doua momente: una interna si alta externa,

fazele procesului penal - diviziuni ale procesului penal, concretizare in activitati desfasurate de organele competente; procesul penal cunoaste trei faze: urmarirea penala, judecata si executarea sanctionilor,

infantil - referitor la copii, care apartine copiilor (lat. infantilis),

in rem - termen latin care semnifica faptul ca intinderea efectelor unor imprejurari, institutii, acte sau masuri procesuale se stabilesc in functie de fapta, iar nu in raport cu persoanele,

proces penal - activitatea reglementata de legea procesuala, desfasurata de subiectii indrituiti, in scopul constatarii infractiunilor si justei solutionari a cauzelor penale,

raport sexual - relatie sexuala firesca, care duce la procreere,

rude apropiate - expresie uzilizata de legea penala care desemneaza descendentii, ascendentii, fratii si surorile, copii acestora si persoanele devenite prin infiere astfel de rude,

somnambulism - stare patologica de somn in timpul careia persoana aflata in aceasta stare efectueaza mai multe activitati pe care le face un om in stare de veghe (se deplaseaza, mananca, se imbraca, etc.); somnambulismul este o stare care poate exclude vinovatia, deoarece in aceasta stare o persoana este iresponsabila (lat. somnus si ambulare).

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

Art. 37 C.pen. sub aspectul definirii recidivei in cazul persoanei fizice,

Art. 40² C.pen. sub aspectul definirii recidivei in cazul persoanei juridice,

Art. 38 C.pen. sub aspectul condamnarilor care nu atrag starea de recidiva,

Art. 39 si 40¹ C.pen. sub aspectul sanctionarii recidivei in cazul persoanei fizice si juridice,

Art. 40 C.pen sub aspectul analizei pluralitatii intermediare de infractiuni.

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Aspecte generale prinind recidiva - definitie, caracterizare, structura si modalitati.

2. Recidiva mare postcondamnatorie - definitie si conditii de existenta.

3. Recidiva mare postexecutorie - definitie si conditii de existenta.

4. Recidiva mica - definitie, feluri si conditii de existenta.

5. Sanctionarea recidivei - aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari postcondamnatorii, aplicarea pedepsei principale, aplicarea pedepselor complementare, aplicarea masurilor de siguranta.

6. Sanctionarea recidivei - aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari postexecutorii, aplicarea pedepsei principale, aplicarea pedepselor complementare, aplicarea masurilor de siguranta.

7. Sanctionarea recidivei - aplicarea pedepsei in cazul recidivei mici.

8. Descoperirea ulterioara a starii de recidiva.

9. Recidiva in cazul persoanei juridice - conditii de existenta, sanctionare, descoperirea ulterioara a starii de recidiva.

10. Pluralitatea intermediara - definitie si conditii de existenta.

11. Sanctionarea pluralitatii intermediare.

VI. Grile:

1. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii este:

a) o pedeapsa de 6 luni inchisoare

b) o pedeapsa mai mare de 6 luni inchisoare

c) o pedeapsa mai mica de 6 luni inchisoare.

2. Cel de-al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii este o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii:

a) mai mica de 1 an

b) mai mare de un an

c) de un an.

3. Exista stare de recidiva:

a) cand, dupa executarea unei pedepse de 7 luni inchisoare, cel condamnat savarseste infractiunea prevazuta de art. 184 C.pen. (vatamare corporala din culpa)

b) cand, dupa gratierea unei pedepse, mai mare de 6 luni inchisoare, cel condamnat savarseste o infractiune cu intentie, pentru care este pedepsit cu maximul pedepsei prevazute pentru acea infractiune, adica 1 an.

c) cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat, comite in stare de evadare, o infractiune cu intentie indirecta al carei maxim special este de 2 ani inchisoare.

4. Primul termen al recidivei mici postcondamnatorii il poate forma:

a) doua condamnari de 4 luni si una de 6 luni (toate definitive)

b) trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni, definitive si susceptibile de a fi executate separat.

c) trei infractiuni comise pentru care legea prevede maximul pedepsei pentru fiecare de 6 luni inchisoare.

5. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de acele condamnarii:

a) pentru care a intervenit reabilitatea de drept sau judecatoreasca

b) cu privire la infractiunile comise din culpa simpla

c) cu privire la infractiunile comise in timpul minoritatii, chiar daca au fost judecate pe timpul cat faptuitorul a devenit major

d) cu privire la infractiunile comise cu praeterintentie.

6. In cazul savarsirii unei infractiuni in stare de recidiva postexecutorie:

a) la stabilirea pedepsei pentru noua infractiune se tine seama de starea de recidiva

b) se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acesta este neindestulator, in cazul pedepsei inchisorii, se poate adauga un spor de pana la 7 ani inchisoare

c) se poate aplica un spor de cel mult jumatate din maximul special al pedepsei, cand aceasta este amenda.

d) se poate aplica un spor de cel mult 2/3 din maximul special al pedepsei, cand aceasta este amenda.

7. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile:

a) pronuntate pentru infractiuni praeterintentionate

b) pentru care a intervenit amnistia sau gratierea

c) pronuntate pentru faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala.

8. Daca infractiunea care constituie cel de-al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii a fost comisa in timpul executarii pedepsei:

a) se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune, facandu-se abstractie de starea de recidiva, dupa care aceasta se contopeste cu  pedeapsa aplicata initial, putandu-se aplica la maximul special un spor de pana la 7 ani de inchisoare

b) daca infractiunea este savarsita in stare de evadare, se contopesc pedepsele pentru evadare cu pedeapsa pentru noua infractiune si cu restul de pedeapsa din infractiunea anterioara

c) contopirea are loc intre pedeapsa stabilita pentru noua infractiune si restul de pedeapsa ramasa neexecutata din condamnarea anterioara.

9. In cazul recidivei mari postexecutorii se poate adauga un spor:

a) de pana la 7 ani, cand pedeapsa este inchisoarea

b) de pana la 2/3 din maximul special al pedepsei amenzii

c) de pana la 5 ani, cand pedeapsa este inchisoarea

d) de pana la 10 ani, cand pedeapsa este inchisoarea.

10. Pluralitatea intermediara este acea stare in care nu sunt indeplinite conditiile privitoare la:

a) concursului de infractiuni

b) recidiva postexecutorie

c) recidivea postcondamnatorie

d) concursului real eterogen.

11. In C. pen. roman este incriminata recidiva:

a) speciala

b) temporara

c) permanenta

d) generala.

12. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii il poate constitui:

a) o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, pronuntata pentru o infractiune comisa din culpa cu prevedere

b) o condamnare la pedeapsa inchisorii de 6 luni, pentru o infractiune intentionata

c) o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, pronuntata de o instanta judecatoreasca straina, pentru o infractiune intentionata, daca aceasta hotarare a fost recunoscuta, potrivit dispozitiilor C.p.p.

Raspunsuri grile*: 1-b; 2-b; 3-c; 4-a,b; 5-a,b,c; 6-a,d; 7-c; 8-c; 9-b,d; 10-c; 11-b,d; 12-c;

VII. Spete:

1. In sarcina lui X s-a retinut ca, fiind condamnat la 3 ani de inchisoare pentru o infractiune intentionata, dupa inceperea executarii pedepsei, beneficiind de o intrerupere a executarii acesteia, a savarsit din nou o infractiune de furt potrivit art. 208 C. pen.

Aratati daca inculpatul se afla in stare de recidiva.Motivati raspunsul.

2. Prin sent. pen. nr. 10/10.01.1996 a Trib. Valcea, X a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de loviri cauzatoare de moarte prevazuta in art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) C. pen.

S-a retinut, ca, in data de 10.06.1995, X l-a lovit puternic cu pumnul in fata pe Y, care s-a dezechilibrat, a cazut si s-a lovit, suferind un traumatism cranio-cerebral in urma caruia a decedat.

Curtea de Apel Pitesti a admis apelurile procurorului si inculpatului, a desfiintat in parte sentinta si a inlaturat aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) din C. pen., cu motivarea ca in cauza nu exista starea de recidiva in raport cu prevederile art. 38 lin. 1 lit. a) din acelasi cod.

Recursul in anulare este temeinic motivat si poate fi admis?

3. In sarcina lui X s-a retinut faptul ca, in timp ce executa la locul de munca o pedeapsa de 6 luni inchisoare, aplicata pentru o infractiune de furt, a savarsit din nou o infractiune de conducere fara permis a unui autovehicul (art. 36 alin. 1 Decretul nr. 328/1966), pentru care legea prevedea pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Sa se arate cum trebuie stabilita si aplicata pedeapsa in aceasta situatie.

4. In sarcina lui X s-a retinut faptul ca, aflandu-se in executarea pedepsei de 2 ani inchisoare, aplicata de Judecatoria Craiova, pentru o infractiune de furt, a evadat din punctul de lucru al penitenciarului, s-a deplasat in sat, a patruns prin spargerea geamului in magazinul de textile si incaltaminte, de unde a sustras mai multe obiecte de incaltaminte si o suma de bani. Evadarea este incriminata in art. 269 C. pen. si pedepsita cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani.

Sa se arate daca in aceasta situatie exista stare de recidiva.

5. X a fost condamnat la un an inchisoare pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta in art. 184 C. pen. si la 6 luni inchisoare pentru infractiunea de conducere fara permis a unui autovehicul, urmand ca, potrivit art. 33 lit a) si 34 lit a) C. pen. sa se execute un an de inchisoare.

In acelasi timp, s-a dispus revocarea executarii pedepsei la locul de munca cu privire la pedeapsa de 8 luni inchisoare aplicata inculpatului pentru o alta infractiune din culpa.  Prin aplicarea art. 40 coroborat cu art. 33 si 34 C. pen., s-a contopit pedeapsa de un an inchisoare cu restul de 4 luni si 10 zile ramas neexecut din pedeapda de 8 luni inchisoare.

Ce forma a pluralitatii de infractiune exista in speta? Instanta a aplicat corect pedeapsa. Motivati raspunsul.

Raspunsuri spete:

1. X se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, conform art. 37 alin. 1 lit.a) C.pen.

2. Recursul in anulare nu trebuia admis. In speta de fata suntem in prezenta unei recidive, chiar daca cel de-al doilea termen al acesteia il constituie o infractiune praeterintentionata. Art. 38 din C.pen. se refera numai la infractiunile din culpa nu si la cele comise cu praeterintentie.

3. In speta nu exista stare de recidiva, ci o pluralitate intermediara, deoarece nu este indeplinit primul termen (o pedeapsa mai mare de 6 luni inchisoare). Astfel, instanta va revoca executarea pedepsei la locul de munca si va contopi pedeapsa anterioara de 6 luni cu pedeapsa stabilita pentru noua infractiune; instanta mai poate aplica si un spor conform art. 34 C.pen. Ceea ce s-a executat din pedeapsa anterioara nu se va mai lua in calcul, conform principiului non bis in idem.

4. In aceasta speta exista o stare de recidiva postcondamnatorie, potrivit art. 37 lit. a) C.pen. astfel, sunt indepliniti ambii termeni ai recidivei. Instanta va aplica prevederile art. 39 alin. 3 C.pen.

5. In speta exista o pluralitate intermediara de infractiuni, deoarece sunt prezente infractiuni comise din culpa. Aplicand pedeapsa pentru noua situatie, instanta nu a mai tinut seama si de pedeapsa de 6 luni pentru infractiunea de conducere fara permis a unui autovehicul. Astfel, instanta trebuia sa contopeasca pedeapsa executata la locul de munca (8 luni inchisoare) cu cele doua sanctiuni de un an si de 6 luni inchisoare.

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu)

1. Precizati locul recidivei in cadul pluralitatii de infractiuni.

2. Care sunt termenii recidivei?

3. Enumerati condamnarile care nu atrag starea de recidiva.

4. Analizati expresiile "a se contopi" si "a se cumula" din cadul sanctionarii recidivei.

5. Aplicarea pedepslor complementare in cazul recidivei.

6. Asemanari si deosebiri intre recidiva si concursul de infractiuni.

7.Asemanari si deosebiri intre concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara. Importanta distinctiei.

8. Analiza formei de vinovatie in cazul recidivei.

9. Analizati expresia "abolitio criminis

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Existenta starii de recidiva in cazul persoanei juridice.

2. Aspecte critice privind sanctionarea recidivei.

B. Teme de cerc stiintific:

1. Implicatii juridice privind descoperirea ulterioara a starii de recidiva.

2. Justificarea existentei unor categorii de condamnari care nu atrag starea de  recidiva.

C. Teme de licenta:

1. Analiza recidivei ca forma principala a pluralitatii de infractiuni.

2. Analiza pluralitatii intermediare de infractiuni in legislatia romana in raport cu legislatiile tarilor europene.