|
|
|
Notiuni generale
Exercitarea cailor de atac are ca efect punerea in miscare a controlului judiciar care se efectueaza de instantele judecatoresti ierarhic superioare.
Aceste instante au dreptul, dar si obligatia de a verifica, in conditiile si in procedurile stabilite de lege, legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele ierarhic inferioare si, in anumite cazuri, a propriilor hotarari, respectiv a actelor si hotararilor pronuntate de organe din afara sistemului instantelor judecatoresti.
Reguli comune cailor de atac
Sistemul cailor de atac este guvernat de urmatoarele reguli comune:
- legalitatea caii de atac; prin aceasta regula se intelege faptul ca o hotarare judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege;
- ierarhia cailor de atac; potrivit acestei reguli, nu se poate recurge la o cale extraordinara de atac atata timp cat este deschis exercitiul unei cai de atac;
- unicitatea dreptului de a folosi o cale de atac; potrivit acestei reguli, partea interesata poate folosi, o singura data si nu de mai multe ori, calea de atac prevazuta de lege in folosul sau;
- neagravarea situatiei partii in propria sa cale de atac (non reformatio in pejus); potrivit acestei reguli, hotararea judecatoreasca atacata poate fi reformata numai in favoarea partii care a exercitat-o, nu si in defavoarea acesteia.
a) Definitie
Apelul este mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante sau, in cazurile prevazute de lege, procurorul solicita instantei ierarhic superioare anularea sau schimbarea hotararii atacate.
Apelul este o cale de atac:
a) ordinara (poate fi exercitata de oricare dintre persoanele litigante; acestea pot invoca orice motive de fapt sau de drept)
b) de reformare (competenta solutionarii apelului apartine instantei ierarhic superioare celei care a pronuntat hotararea atacata)
c) devolutiva (provoaca o noua judecata a cauzei, in fond)
d) comuna (poate fi exercitata direct de catre parti).
Observatie - Singura cale de atac speciala este recursul in interesul legii, deoarece poate fi exercitat numai de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de colegiile de conducere ale curtilor de apel.
e) suspensiva de executare (exercitarea apelului in termenul prevazut de lege suspenda, de regula, executarea hotararilor de prima instanta).
b) Parti
Partea care exercita apelul se numeste apelant, in timp ce partile, in contradictoriu cu care se judeca apelul, se numesc intimati.
c) Obiect
Apelul are ca obiect hotararile pronuntate in prima instanta de judecatorie si tribunal.
Regula este aceea ca toate hotararile de prima instanta sunt susceptibile de apel la instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat-o.
Sunt unele situatii in care legiuitorul a suprimat dreptul de apel, prevazand fie ca hotararea primei instante este definitiva, fie ca se da fara drept de apel.
Astfel, potrivit art.2821 alin.1 Cod procedura civila, nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al caror obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
Totodata, potrivit art.2821 alin.2 Cod procedura civila, nu sunt supuse apelului nici hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale organelor cu astfel de activitate, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
Instanta de apel este investita cu judecata apelului de catre partea interesata printr-o cerere care trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute de art.287 Cod procedura civila, dintre care cele referitoare la aratarea hotararii care se ataca( pct. 2) si semnatura (pct. 5) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii iar cele referitoare la motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul (pct.3) si dovezile invocate in sustinerea apelului (pct.5) sub sanctiunea decaderii.
Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art. 133 alin. 2 Cod procedura civila.
Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
d) Termenul de apel
Termenul de apel reprezinta intervalul de timp inauntrul caruia se poate exercita calea de atac a apelului.
Potrivit art.284 alin.1 Cod procedura civila, termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.
Termenul de apel se calculeaza pe zile libere, deci nu se ia in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care el se implineste.
Dovada comunicarii hotararii trebuie sa rezulte din actul intocmit de agentul procedural, fara a exista posibilitatea completarii cu probe extrinseci.
In anumite situatii, expres prevazute de lege, se aplica principiul echipolentei (echivalentei), in sensul ca un alt act de procedura inlocuieste comunicarea hotararii.
Astfel, termenul de apel curge din momentul comunicarii hotararii, chiar daca aceasta a fost facuta odata cu somatia de executare (art.284 alin.2) si, respectiv, de la data depunerii cererii de apel, daca partea face apel mai inainte de comunicarea hotararii (art.284 alin.3).
Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei cand termenul curge de la comunicarea hotararii.
Legea poate deroga, sub aspectul duratei termenului de apel sau sub aspectul momentului de la care incepe, sa curga termenul de apel.
Astfel:
- incheierea de asigurare a dovezilor, pe cale principala, poate fi atacata cu apel in termen de 5 zile, care curge de la pronuntare daca s-a dat fara citarea partilor (art.238);
- termenul de apel impotriva incheierii pronuntata in procedura necontencioasa curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata si de la comunicare, pentru cei care au lipsit art.336 alin.2 Cod procedura civila;
- termenul de apel pentru procuror curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii.
Termenul de apel se intrerupe, potrivit art.285-286 Cod procedura civila, prin moartea partii care are interes sa faca apel si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea.
Potrivit dispozitiilor legale mentionate, urmeaza a se face, in primul caz, din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor, iar in cel de-al doilea caz, o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.
e) Timbrajul cererilor de apel
Apelul se taxeaza, potrivit art.11 (1) din Legea nr.146/1997 cu 50% din:
- taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila in bani, solutionata de prima instanta;
- taxa datorata la suma contestata, in cazul cererilor si actiunilor evaluabile in bani.
Se timbreaza cu 37.000 lei cererile pentru exercitarea apelului impotriva urmatoarelor hotarari judecatoresti:
- incheierea de scoatere in vanzare a bunurilor in actiunea de partaj;
- incheierea de suspendare a judecarii cauzei;
- incheierea de declinare a judecarii cauzei;
- hotararile de anulare a cererii ca netimbrata sau nesemnata;
- hotararile prin care cererea s-a respins ca prematura, inadmisibila sau prescrisa, sau pentru autoritate de lucru judecat.
Totodata, cererea de apel se timbreaza si cu un timbru judiciar a carui valoare (1500 lei, 15.000 lei, 30.000 lei, 50.000 lei) se stabileste in functie de valoarea obiectului cererii, conform art.3 din O.G. nr.32/1995.
a) Definitie
Recursul este mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante sau a instantei de apel sau, in cazurile prevazute de lege procurorul, solicita instantei ierarhic superioare modificarea sau casarea, in tot sau in parte a hotararii atacate.
Recursul este o cale de atac:
a) extraordinara (poate fi exercitata numai in conditiile si pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege);
b) comuna (poate fi exercitata direct de catre parti);
c) de reformare (competenta solutionarii recursului apartine instantei superioare celei care a pronuntat hotararea atacata);
d) nedevolutiva ( realizeaza un control asupra hotararii atacate, fara posibilitatea de a se administra, in principiu, probe noi si fara sa determine o noua judecata in fond);
e) nesuspensiva de executare (ca regula, exercitarea in termen a recursului nu suspenda executarea silita a hotararii recurate. Exceptiile de la aceasta regula sunt prevazute la art.300 al.1 C.p.c.respectiv recursul suspenda de drept executarea silita in pricinile avand ca obiect stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau alte lucrari avand o asezare fixa si in alte cazuri prevazute expres de lege).
Recursul este totodata o cale de atac subsecventa in sensul ca nu poate fi exercitat omisso medio, adica mai inainte ca partea sa fi exercitat calea de atac apelului (daca hotararea poate fi atacata si cu apel).
Instanta de recurs este investita cu judecata recursului printr-o cerere de recurs care, potrivit art. 302^1 Cod procedura civila, va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele mentiuni:numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar. Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul; indicarea hotararii care se ataca; motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; semnatura.
La cererea de recurs se va atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii (vezi Timbrajul cererilor de apel).
Cererea de recurs si eventual, memoriul care cuprinde motivele de recurs se depun in atatea exemplare cati intimati sunt si un exemplar in plus pentru instanta, iar la acestea se vor atasa inscrisurile ce se folosesc ca mijloace de proba.
Recursul se depune, sub sanctiunea nulitatii, la instanta a carei hotarare se ataca, instanta care, dupa implinirea termenului de motivare a recursului pentru toate partile va inainta dosarul instantei de recurs impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.
Potrivit art. 299 alin.2 Cod procedura civila, recursul se solutioneaza de instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea in apel.
b) Parti
Partea care exercita recursul se numeste recurent in timp ce partile, in contradictoriu cu care se judeca recursul, se numesc intimati.
c) Obiect
Potrivit art.299 Cod procedura civila, pot face obiect al recursului hotararilor date fara drept de apel, cele date in apel si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala.
Hotararile date fara drept de apel care sunt susceptibile de recurs sunt prevazute expres de lege.
hotararea prin care se rezolva un conflict de competenta (art.22 alin.ultim);
incheierea prin care se constata ca reclamantul a renuntat la judecata (art.246 alin.2);
hotararea pronuntata in procedura ordonantei presedintiale (art.582 alin.1);
incheierile date asupra cererii de sechestru asigurator (art.592 alin.2) sau asupra cererii de poprire asiguratorie (art.597 alin.2);
hotararea data in materie de perimare (art.253 alin.2).
d) Termenul de recurs
Potrivit art.301Cod procedura civila, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii ce se ataca, daca legea nu dispune altfel, iar dispozitiile art.284 alin.2-4 (privitoare la data de la care incepe sa curga) se aplica in mod corespunzator.
Legea deroga, in anumite cazuri, si in cazul recursului, sub aspectul duratei termenului sau al momentului de la care incepe sa curga.
Astfel:
hotararea instantei de apel de declinare a competentei poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare (art.158 alin.3 Cod procedura civila);
hotararea de constatare a perimarii cererii de chemare in judecata ori de apel poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare;
in materia ordonantei prezidentiale termenul de 5 zile de recurs poate sa curga si de la pronuntare (art.582 alin.1 Cod procedura civila).
- incheierea de asigurare a dovezilor, pe cale principala, poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile, care curge de la pronuntare daca s-a dat fara citarea partilor (art.238);
Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronuntare in afara de cazurile in care a participat la judecarea pricinii cand termenul curge de la comunicarea hotararii (art.301 teza a II-a rap.la art.284 alin.4 Cod procedura civila.
Termenul de 15 zile prevazut de art.301 Cod procedura civila sau celelalte termene prevazute de normele speciale sunt in acelasi timp si termenele in care trebuie sa se motiveze recursul.
Potrivit art.303 alin.2 Cod procedura civila, termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
Termenul de recurs ca si cel de motivare a recursului sunt termene legale imperative care, in caz de nerespectare atrag sanctiunea decaderii (art.103 alin.1) si respectiv nulitatea recursului (art.301 alin.1).
e) Motivele de recurs
Motivele de recurs sunt limitativ prevazute de lege (10) si sunt prevazute de art.304 Cod procedura civila.
f) Timbrajul cererii de recurs
Dispozitiile art.11 din Legea nr.146/1997 si art.3 din OUG nr.32/1995, expuse la materia apelului, sunt aplicabile si cererilor de recurs.
g) Suspendarea executarii hotararii recurate
Potrivit art.300 Cod procedura civila, recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa precum si in cazurile anume prevazute de legea.
In celelalte cazuri suspendarea executarii hotararii recurate se poate face numai la cererea partii interesate.
Potrivit art.300 alin.3 Cod procedura civila, suspendarea la cerere se poate acorda numai dupa depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin incheiere, cu ascultarea partilor in camera de consiliu, scop in care acestea vor fi citate in termen scurt, chiar inainte de primul termen de judecata daca este cazul.
Asupra cererii de suspendare a executarii pana la solutionarea recursului se pronunta instanta investita cu judecata recursului, prin incheiere care poate fi atacata cu recurs, pe cale separata (art.300 alin.3 raportat la art.403 alin.3 Cod procedura civila).
In cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii, pe cale de ordonanta presedintiala, pana la solutionarea de catre instanta de recurs a cererii de suspendare.
Recursul in interesul legii este mijlocul procedural prin care procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si colegiile de conducere ale curtilor de apel, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei cer Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
Recursul in interesul legii este o cale extraordinara si speciala de atac care nu are nici un efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si are ca obiect exclusiv chestiunile de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
Deciziile asupra acestei cai de atac se pronunta de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
a) Consideratii generale
Contestatia in anulare este mijlocul procedural prin care, partea interesata poate cere instantei care a pronuntat hotararea atacata, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, sa isi desfiinteze propria hotarare si sa procedeze la o noua judecata.
Contestatia in anulare este o cale de atac:
a) extraordinara (nu poate fi exercitata numai in conditiile si pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege);
b) comuna (poate fi exercitata direct de catre parti);
c) de retractare (solutionarea contestatiei in anulare se face de catre instanta care a pronuntat hotararea atacata);
d) nedevolutiva (realizeaza un control asupra hotararii atacate, fara posibilitatea de a se administra, in principiu, probe noi si fara sa determine o noua judecata in fond);
e) nesuspensiva de executare (exercitarea in termenele prevazute de lege a contestatiei la executare nu suspenda executarea silita a hotararii atacate, insa instanta poate dispune suspendarea executarii sub conditia darii unei cautiuni).
IMPORTANT: Spre deosebire de caile de atac de reformare (apelul si recursul) care implica transferul dosarului la instanta ierarhic superioara cu respectarea circuitului dosarului, exercitarea cailor de atac de retractare (contestatia in anulare si revizuirea) duc la formarea unui nou dosar la instanta care a pronuntat hotararea atacata.
Fiind o cale de atac de retractare, contestatia in anulare este de competenta instantei care a pronuntat hotararea ce se ataca, conform art.319 Cod procedura civila.
Instanta este investita cu o cerere care va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute de art. 82 si 83 Cod proc. civ. si motivele de contestatie si dezvoltarea acestora; se inregistreaza cu numar nou de dosar si se solutioneaza potrivit regulilor stabilite la judecata in prima instanta, insa, potrivit art. 320 Cod procedura civila, judecata se face de urgenta si cu precadere.
Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.
Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.
b) Parti
Partea care exercita aceasta cale de atac se numeste contestator iar partile in contradictoriu cu care se judeca se numesc intimati.
Poate fi contestator oricare dintre partile care au participat la judecata pricinii, nu insa si terte persoane in legatura cu care nu s-au folosit mijloacele procedurale prevazute de lege pentru a fi atrase in procesul initial.
c) Obiect
Potrivit art.317 Cod procedura civila, pot face obiect al contestatiei in anulare de drept comun hotararile judecatoresti irevocabile.
d) Timbrajul contestatiei in anulare
Potrivit art.3 lit.g din Legea nr.146/1997, astfel cum a fost modificata prin H.G. nr. 1278/2002, contestatiile in anulare se timbreaza cu o taxa de timbru in suma de 91.000 lei.
Totodata, contestatiile in anulare se timbreaza si cu timbru judiciar a carui valoare (1.500, 15.000, 30.000, 50.000 lei) se stabileste functie de distinctiile prevazute de art.3 din O.G. nr.32/1995.
e) Suspendarea executarii hotararii atacate
Potrivit art.3191 Cod procedura civila instanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia darii unei cautiuni, dispozitiile art.403 alin.3 si 4 aplicandu-se in mod corespunzator.
In consecinta, asupra cererii de suspendare pana la solutionarea contestatiei se pronunta instanta investita cu judecata contestatiei, prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, pe cale separata (art.3191 corob. cu art.403 alin.3).
In cazurile urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii, pe cale de ordonanta presedintiala, pana la solutionarea de catre instanta a cererii de suspendare aferenta contestatiei in anulare (art.3191 corob. cu art.403 alin.4).
Atat cererea de suspendare a executarii hotararii atacate cu contestatie in anulare cat si cererea de suspendare provizorie a executarii aceleiasi hotarari se solutioneaza in cadrul dosarului avand ca obiect exercitarea caii de atac a contestatiei in anulare ( deci fara a se forma alte dosare).
Daca cererea de suspendare a executarii se solutioneaza de completul de judecata investit cu solutionarea cauzei la termenul de judecata acordat aleatoriu sau la un termen ulterior fixat de completul de judecata, cererea de suspendare provizorie trebuie prezentata (impreuna cu dosarul) presedintelui instantei care potrivit dispozitiilor art.403 alin.4 C.p.c. o solutioneaza prin incheiere si fara citarea partilor, intr-un termen scurt.
REVIZUIREA
a) Consideratii generale
Revizuirea este mijlocul procedural prin care partea interesata poate cere, ca regula, instantei care a pronuntat hotararea atacata sa-si desfiinteze propria hotarare, in cazurile si in conditiile prevazute de lege si sa procedeze la o noua judecata.
Revizuirea este o cale de atac:
a) extraordinara (nu poate fi exercitata numai in conditiile si pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege);
b) comuna (poate fi exercitata direct de catre parti);
c) de retractare (solutionarea contestatiei in anulare se face de catre instanta care a pronuntat hotararea atacata);
d) nedevolutiva (realizeaza un control asupra hotararii atacate, fara posibilitatea de a se administra, in principiu, probe noi si fara sa determine o noua judecata in fond);
e) nesuspensiva de executare (exercitarea in termenele prevazute de lege a contestatiei la executare nu suspenda executarea silita a hotararii atacate, insa instanta poate dispune suspendarea executarii sub conditia darii unei cautiuni).
Spre deosebire de contestatia in anulare, prin intermediul revizuirii, hotararea atacata este criticata nu in raport de materialul existent la dosar, ci in baza unor imprejurari noi care nu au fost cunoscute de instanta la momentul pronuntarii.
Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea a carei revizuire se cere, cu exceptia cazului art.322 pct.7, cand cererea se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instantele care au pronuntat hotararile potrivnice.
Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata iar intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.
Potrivit art.326 alin.3 Cod procedura civila, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si faptele pe care se intemeiaza.
Potrivit art. 328 Cod procedura civila, hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute pentru hotararea revizuita, cu exceptia cazului in care revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice, cand calea de atac este recursul.
b) Parti
Partea care exercita aceasta cale de atac se numeste revizuient iar partile in contradictoriu cu care se judeca se numesc intimati.
Poate fi revizuient orice parte care a figurat in procesul care s-a finalizat prin pronuntarea hotararii judecatoresti a carei revizuire se cere.
c) Timbrajul cererii de revizuire
Potrivit art.3 lit.h din Legea nr.146/1997, astfel cum a fost modificata prin H.G. nr.1278/2002, cererea de revizuire se taxeaza cu o taxa de timbru in suma de 91.000 lei.
Totodata, cererea de revizuire se timbreaza si cu timbru judiciar a carui valoare (de 1.500 lei, 15.000 lei, 30.000 lei, 50.000 lei) se stabileste in functie de distinctiile prevazute de art.3 din O.G. nr.32/1995.
d) Suspendarea executarii hotararii atacate
Potrivit art.325 Cod procedura civila, instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni, dispozitiile art.403 alin.3 si 4 aplicandu-se in mod corespunzator.
In consecinta, asupra cererii de suspendare pana la solutionarea revizuirii, se pronunta instanta, prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, pe cale separata (art.325 coroborat cu art.403 alin.3).
In cazurile urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii, pana la solutionarea de catre instanta a cererii de suspendare formulata in procesul de revizuire.
e) Atat cererea de suspendare a executarii hotararii atacate cu revizuire cat si cererea de suspendare provizorie a executarii aceleiasi hotarari se solutioneaza in cadrul dosarului avand ca obiect exercitarea caii de atac a revizuirii ( deci fara a se forma alte dosare).
Daca cererea de suspendare a executarii se solutioneaza de completul de judecata investit cu solutionarea cauzei la termenul de judecata acordat aleatoriu sau la un termen ulterior fixat de completul de judecata, cererea de suspendare provizorie trebuie prezentata (impreuna cu dosarul) presedintelui instantei care potrivit dispozitiilor art.403 alin.4 C.p.c. o solutioneaza prin incheiere si fara citarea partilor, intr-un termen scurt.
Potrivit art.327 alin.2 Cod procedura civila, se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.
