Personalitatea modala

PERSONALITATEA MODALA

Personalitatea modala este considerata ca o personalitate tipica unei populatii, marcata de o anumita realitate sociala si culturala si exprima tendinta centrala a distributiei tipurilor de personalitate intr-un grup dat, la un moment dat, intr-o situatie data. Personalitatea modala este un concept de inspiratie statistica a carui continut poate fi ilustrat printr-un grafic de distributie:

Personalitate unimodala

Modul reprezinta punctul cel mai inalt al curbei de distributie

Trebuie notat faptul ca uneori pot exista doua moduri (bimodala) sau chiar mai multe moduri (multimodaia) ale distributiei frecventei formelor de personalitate. Iata o distributie bimodala ilustrand cu aproximatie o situatie de tranzitie de la o stare a realitatii sociale la o alta stare a acestei realitati, reprezentate fiecare printr-o personalitate modala distincta (A si B):

Personalitate bimodala

Personalitatea A

Personalitatea B

In unele studii antropologice personalitatea, pe care am denumit-o modala, a fost dedusa dintr-un tip particular de cultura stabilit pe o cale mai mult sau mai putin imaginativa (sau speculativa) fara sa se acorde atentie cercetarilor bazate pe exigentele metodologice ale stiintei stabilite de pozitivism. Acesta este cazul lui Ruth Benedict (1887-1947) care, in lucrarea ei Modelele culturii (Patterns of Culture) a comparat intre ele culturi, apartinand la trei grupuri de oameni, generatoare de personalitati modale diferite: Kwakiutl ca fiind 'dionisiaca' iar populatia ei ca egocentrica, individualista si extatica in ritualurile ei. Cultura Zumi a fost denumita 'apoloniana', iar oamenii ei ca manifestand o personalitate proprie unei medii de aur, ce nu aveau stari psihologice disruptive sau excesive si care nu acceptau individualismul. In sfarsit, cultura Dobuans a fost numita 'paranoida' pentru considerentul ca membrii ei afirmau o perso­nalitate bazata pe magie, in care fiecare se teme si il uraste pe celalalt, in acelasi fel a procedat si Lucian Blaga care vorbind despre un orizont spatial propriu romanilor si anume despre plai, 'adica un plan inalt, deschis pe coama verde de munte, scurs molcom in vale' 1-a numit spatiu mioritic, un spatiu inalt si indefinit ondulat.

Acestui spatiu ii corespunde o personalitate specifica, de destin. Este un suflet caresuie si coboara, pe un plan ondulat, indefinit, tot mai departe, iarasi si iarasi, un suflet care urca sa treaca dealul ca obstacol al sortii, si care totdeauna va mai avea de trecut inca un deal si inca un deal. Acest suflet duios circula sub zodia unui destin care isi are suisul si coborasut, inaltarile si cufundarile de nivel, in sistem repetat, monoton si fara sfarsit.

Exigentele cunoasterii stiintifice ridica mai multe probleme legate de evoluarea personalitatii modale. Una dintre ele se refera la natura datelor pe care se bazeaza calcularea tendintei centrale (a modului). Au fost efectuate cercetari despre personalitatea modala plecandu-se de la date obtinute cu ajutorul unor teste psihologice, administrate unor esantioane ale populatiei supusa studiului. Dintre cele mai folosite teste mentionam: Testul Rorschach si Testul Aperceptiei Tematice (T.A.T.). Primul consta in descrierea de catre subiect a ceea ce vede el in mai multe pete de cerneala aflate la indoiturile unor coli de hartie (dintre care cateva sunt colorate). Ultimul consta din imagini sugestive pe care subiectul trebuie sa le explice sau sa spuna ce se petrece in cadrul lor. Aceste teste, precum si alte tipuri de teste proiective au toate in comun o ambiguitate intentionata. Individul pus in fata lor trebuie sa structureze situatiile implicate mai inainte de a raspunde. Ideea pe care ele se bazeaza este aceea ca personalitatea indivizilor se proiecteaza in situatii ambigue. Testul Rorschach a fost folosit in numeroase studii: Agresiunea m societatea Sau/teaux¹, Diferentele individuale si uniformitatile culturale², Ipoteza personalitatii modale verificata in patru culturi², Oamenii desertului^, etc. T.A.T. a fost folosit si el in mai multe studii dintre care semnalam: Tehnica aperceptiei tematice in studiul relatiilor dintre cultura si personalitate⁵, Personalitatea japonezilor americani⁶, etc.

Studierea personalitatii modale nu se poate baza doar pe datele obtinute pe teste psihologice, de genul Rorschach sau T.A.T. Alex Inkeles si Daniel J. Levinson propune o schema analitica ce sa aiba in vedere luarea in considerare si a altor tipuri de date referitoare la caracteristicile personalitatii. Ei se refera la urmatoarele: 1) Studierea relatiilor cu autoritatea (a. caile de adaptare comportamentala in interactiunile subiectului cu autoritatea; b. ideologia individului -credinte, valori, atitudini referitoare la autoritate si la relatiile cu ea; c. fanteziile, reactiile de aparare si conceptiile despre autoritate si sine ce stau la baza comportarii sale si ideologiei lui sau sunt reflectate in acestea); 2) Conceptia despre sine (echilibrul intern; adaptarea la grup). Totodata aceiasi cercetatori considera ca studiul personalitatii modale trebuie facut in trei directii principale: 1) Cercetarea pe baza de esantion reprezentativ a distributiei variantelor individuale de personalitate; 2) Analiza productiilor si politicilor colective (practici institutionale, folclor, mijloace mass-media etc.); 3) Analiza sistemului de crestere si educare a copiilor.

O alta problema referitoare la personalitatea modala priveste distributia tipurilor de personalitate. Se presupune ca distributia variantelor de personalitate intr-o societate data este puternic unimodala - ca exista un singur tip dominant de personalitate si, poate, cateva moduri secundare reprezentand tipuri neobisnuite si 'deviante' de personalitate. In societatile contemporane, complexe, semnificativa pare a fi ipoteza personalitatilor multimodale (ipoteza din punct de vedere teoretic mult mai de incredere, tar din perspectiva empirica mult mai realista). Este improbabil ca diseminarea unora si acelorasi caracteristici de personalitate sa apara intr-un procent de 60-70% dintre indivizii unei societati contemporane cat de cat dezvoltate. Este de presupus ca in asemenea situatii vor fi 5-6 moduri dintre care unele vor obtine 10-15 procente, altele, poate, 30 procente din populatia totala. O asemenea intelegere a lucrurilor este concordanta cu varietatea ce exista astazi in societatea contemporana datorata claselor, ariilor geografice, structurilor etnice etc. Trebuie insa spus ca personalita­tea modala, oglindeste nu doar unicitatea unei societati, ci si existenta unor caracteristici comune ce pot fi determinate in mai multe societati. Prin urmare personalitatea respectiva tinde si spre surprinderea universalului.