PESCUIND IN NECUNOSCUT

Putine lucruri sunt mai pline de mister ca pescuitul pe un lac care-ti este strain. Nu conteaza daca esti incepator sau pescar cu experienta,privelistea unui vast luciu de apa,care se intinde pana la orizont, te poate intimida.cine stie ce experiente iti va oferi ? poate esti pe cale sa descoperi un lac supra populat cu ciortan.

Problema cea mai des intalnita e probabil nesiguranta pescarului si,in general, a lipsei de incredere in el insusi. Nu te poti duce la pescuit, pe un lac necunoscut si sa speri ca ai noroc. Norocul iti poate da incredere, dar nu e o metoda sa gasesti pestii. Pescarul trebuie sa isi faca temele bine sa invate sa studieze apa iar pentru asta nu exista scurtaturi. Dupa ce ati ales un lac trebuie sa sa aflati cat mai multe despre istoria lui- daca e braconat sau pescuit intens, daca lacul a fost secat de curand. Exemplare de crap mare e determinata de calitatea apei, densitatea piscicola, si rezervele de hrana naturala disponibila si nu este impusa de suprafata lacului . A bate malurile cu piciorul inseamna deseori cel mai bun mod de a aduna informatii despre un lac. Nada abandonata iti da informatii despre nada folosita de obicei. Sa localizam pozitia crapului si locurile unde acesta obisnuieste sa se hraneasca nu este niciodata simpla. Pescarul are insa un aliat inportant: elementele naturii..

INFLUENTA VANTULUI

Vantul dominant poate fi un agent de influienta semnificativ pe lacurile mari. Crapul are tendinta de a urma directia din care bate vantul. Inseamna ca pescarul poate sa-si aleaga vadul in asa fel incat sa aibe vantul in fata. Vanturile noi, calde imping crapi in directia in care bat, iar valurile care se sparg oxigeneaza apa marind metabolismul pestilor, predispune crapul sa se hraneasca mai mult.aceleasi valuri rascolesc fundul apei dizlocand din mal nevertebrate si alte elemente ce constituie hrana naturala a acestuia.apa se tulbura, iar aceasta turbulenta a apei impreuna cu mirosul de mancare incurajeaza si ea crapii sa vina la masa. Crapul se bazeaza pe instinct pentru a gasi hrana si stie exact ce efect are un vant puternic asupra unui tarm. Nu e obligatoriu ca zona sa tina crapi, cand vantul capata forta,sau isi schimba directia, pesti urmeaza directia acestuia,pentru ca stiu ce vor gasi in malul spre care bate. Acolo ii asteapta un vast cazan de supa naturala compusa din larve ,insecte si mici crustacee,amestecata in apa tulbure. Mai trebuie precizat ca vantul da nastere unui curent subacvatic care merge in directia opusa vantului. Cu cat lacul e mai mare si vantul mai puternic cu atat curentul ce se formeaza va depozita hrana mai departe de mal. Cu cat vantul e mai puternic cu atat pestilor le place mai mult.

Trebuie inteles ca nu toate vanturile sunt vanturi ce fac pesti sa se hraneasca,vanturile reci si aspre nu sunt favorabile hranirii. Zilele fara vant si calde cu cer albastru pigmentat de nori pufosi sunt zile de plaja nu de pescuit la crap.

STRUCTURILE SUBACVATICE

Invariabil unele vaduri sunt mai bune decat altele si numai experienta va va spune care sunt acestea. Este limpede ca prezenta structurilor creaza zone de hranire. Insulele si pragurile,sunt un magnet pentru crapi la fel si santurile scufundate ca vechea albie a raului. Zonele cu agataturi - stanci, pietre, crengi sau copaci scufundati,sunt foarte prodictive deoarece aici isi caseste raci, care la randul lor sunt apreciati de crapii curmanzi. Cauta sursa de hrana si vei gasi pesti. O nada aruncata intr-un loc potrivit (langa zonele de hrana in care crapul obisnuieste sa se hraneasca sau pe traseele acestora) face cat o suta aruncate la intamplare. Malurile indepartate sau inaccesibile au si ele potentialul de a atrage crap. Zonele nisipoase sau pietroase imprejmuite de mal sunt si ele vizitate frecvent de crapi.

Relieful terenului ce imprsmuieste lacul se continua si sub apa, astfel poti sa apreciezi relieful fundului apei. De pilda poti prinde pestii care intra intr-un golf pescuind de pe promontoriul de la gura golfului. Vara locurile mai adanci ale lacului pot deveni sarace in oxigen, in timp ce zonele cu apa mai mica dar batute de vant pot fi mai atragatoare si cu sanse mai maride a tine crap.

O piesa din ce in ce mai folosita si nelipsita este o barca echipata cu SONAR. Acesta va poate da informatii reale despre caracteristicile fundului bazinului in care doriti sa pescuiti, ajuta la identificarea structurilor cu potential de atractie pentru crapii pe care ii cautam si mai putin informatii cu privire la lecalizarea pestilor . Functia de identificare a pestilor

(Fish ID) a majoritati sonarelor ieftine de astazi mai degraba te incurca si te insala, cand vedeti bancuri de pesti sau exemplare mari, care-si fac aparitia constant, probabil ca sensibilitatea sonarului este prea mare in raport cu viteza de deplasare a barcii. Intr-o barca pusa in miscare de vasle, functia de sensibilitate a sonarului, chiar fixata la un nivel mediu, va indica acelasi peste de mai multe ori, in felul acesta o platica va parea un crap de 15 Kg. Majoritatea sonarelor lucreaza la viteze imposibil de atins cu o barca cu vasle ( 4 noduri - 8 Km/ora) . deci folositi sonarul pentru aflarea zonelor de pe fundul lacului care ar putea gazdui crap.

Gasirea unor structuri cu pluta de marcaj, este o munca grea istovitoare la capatul careia aveti satisfactia aflarii structurilor de sub ape.

In primul rand dati la o parte firul monofilament elastec si insensibil, inlocuind-ul cu fir textil ce va permite sa simtiti fiecare ridicatura sau adancitura de pe fundul apei. Treceti prin firul principal un inel, legati de firul principal un plumb tip bila iar de inel o pluta de marcaj si lansati montura in apa. Recuperati firul fie cu mana(metoda mai eficinta dar de durata) fie aducand varful lansetei catre mal, paralel cu solul, pana cand lanseta ajunge sa faca unghi de 90grade cu apa. Veti simti prin fir si lanseta cum plumbul intalneste zone cu mal moate pietris tare, sau platourile. Cand ati descoperit o structura interesanta, puneti un semn pe fir si liberati cate 30 cm de fir, astfel va dati seama de adancimea la care este structura. Dupa asta, mulinati incet pana cand simtitii pluta ca ajunge langa pulmb si trageti din nou lanseta foarte incet pana ajunge paralela cu malul.rezultatul va fi deplasarea plumbului cu cativa metri spre mal. Lasati din nou pluta sa se ridice si verificati adancimea. Repetati operatiunea pana cand va faceti o idee despre relieful din jurul structuri gasite

FAZELE LUNII

Nu sunt prea multe de spus,doar ca din observatiile pescarilor cu mai multa experienta, sa observat ca dupa luna plina, cand fazele lunii sunt in descrestere pesti par a sti asta si se hranesc mai intens.

SOLUNARELE

Nu par sa influenteze cu nimic o zi de pescuit,cu toate ca nu aceasta este parerea unanim impartasita in cercurile pescaresti. Parerea mea este ca solunarele fac parte din viata de pescar,fiind ca un horoscop pentru mine, iar in cazul unei partide mai putin eficiente, acestea sunt principalul vinovat si fara drept de apel.

PRESIUNEA ATMOSFERICA

Se stie de cand lumea ca atunci cand presiunea atmosferica, urca brusc, este semn de furtuna si deci vanturi mai mult sau mai putin puternice,care pentru hranirea crapului are o influenta pozitiva. Deci chiar in pragul furtunii crapii din acel lac devin brusc agitati. In cazul scaderii presiunii atmosferice sub pragul normal de 755 col. Mer. Nu am observat schimbari de comportament major. Asta nu inseamna ca din arsenalul pescarului de crap trbuie sa faca parte si o statie meteo. Cel mult urmariti datele meteo cu cateva zile inaintea partidei si facetiva singuri o idee despre ce am vrut sa spun aici.

TEMPERATURA APEI

Temperatura apei influenteaza in mod direct conportamentul tuturor pstilor din lac. Temperatura apei prea scazuta duce la apatia pestilor si la un comportament hibernativ. Temperatura apei prea ridicata duce la rerefierea oxigenului din apa, si deci la ocolirea acestor zone de catre crap. Temperatura optima a crapului este situata in jurul valoii de 18 - 22 grade, temperatura la care se declanseaza depunerea pontei si totodata o hranire intensa. Se spune ca temperatura optima exterioara de a merge la pescuit, este atunci cand scoatem mana pe geamul autoturismului in miscare, iar curentul pe care il simtim trebuie sa fie caldut nu rece.

METODE DE NADIRE

Exista diverse tipuri de nada care vor castiga increderea crapului si ii vor da in scurt timp aceea preocupare care va duce la hranirea intensa si fara teama, scopulu orcarei campani de nadire. Crapii sunt fiinte destul de lacome din fire si, cum stim toti, se hranesc cu o varietate de lucruri. In mod normal, se vor orienta catre cea mai abundenta sursa de hrana. Pe multe ape sursa aceasta s-ar putea sa fie scoicile, viermii sau larvele, alteori principalul fel de mancare sunt racii. Numai pe apele intens pescuite( cu alte cuvinte intens nadite )sau sarace in hrana naturala, crapii se vor hranii in primul rand cu nadele oferite de pescari. Insa faptul ca se obisnuiesc sa manance aceste nade nu-i face neaparat usor de prins. Crapii mari sunt prudenti si intr-o anumita masura stiu ca isi asuma un risc hranindu-se cu aceste nade. Sunt de preferat semintele mici si foarte mici, cu cat mai mici cu atat de bine, cum ar fi canepa, ovazul, porumbul de floricele, peletele,boiliesuri solubile, bucati de boiliesuri, buabe de grau incoltite. Se formeaza un pat de nada cu doua sau trei din elementele de mai sus, peste care se da o mana de alune,porumb conservat, sau boiliesuri, in functie de constructia patului de nada. Realizarea patului de nada se realizeaza prin diverse metode - BARCA TELECOMANDATA sau cu vasle este cea mai buna metoda de a transporta nada si montura la locul dorit dar aceasta metoda nu este la indemana orcui datorita pretului ridicat a acesteia, deasemenea accesul cu barca nu este permis pe toate lacurile. Metoda are si un dezavantaj, acela ca rasuceste linia principala la mai multe transporturi consecutive.RACHETA DE NADIRE este o metoda eficienta, dar exista momente pe unele ape, cand sperie pesti si ii face sa evite acel loc multa vreme. In general toate rachetele de nadire poate transporta 120-180 g seminte la o singura aruncare. O racheta bine construita permite lansarea nadei mai departe decat ori ce alt dispozitiv. BASTONUL DE NADIT permite aruncarea boiliesurilor la distante apeciabile , de obicei mai departe decat putem sa aruncam o montura de crap. Bastonul se incarca cu cate un boilies si se arunca spre locul unde este montura, dupa ce in prealabil am ales repere de pe malul opus. PRASTIA DE NADIT, este metoda pe care o intrbuientez cel mai des, datorita usurintei de a nadi cat si preciziei pe care aceasta o are la aruncarea boiliesurilor. Distanta pana la care aceasta arunca este egala cu distanta la care pot arunca montura cu lansetele mele modeste din punct de vedere al calitatii. Folosirea PUNGILOR SOLUBILE este si ea o metoda foarte buna, tinand cont ca asa s-au castigat concursuri internationale. Nada cu care se incarca acestea trebuie sa fie uscata, astfel incat saculetii solubili sa nu se topeasca inainte de a ajunge in apa. Pescarii mai experimentati foloseste lichide atactante puternice dar care nu sunt pe baza de apa sau uleiuri de peste si alte feluri de uleiuri puternic mirositoare. Din experienta mea pot spune ca am folosit cu succes canepa , alune tigrate , sau porumb, toate preparate si scurse bine de lichidul in care a stat apoi amestecate cu o mana de faina pentru boiliesuri si cu 2 - 3 ml ulei de somon plus 5 ml aminoacizi, atat cat nada astfel obtinuta sa fie aprope uscata. Saculetii solubili mai poate transporta fara probleme, pellete ( boiliesuri solubile ) cat si bucati de boiliesuri.

Trebuie avuta in vedere greutatea suplimentara de nada la lansare , aceasta putand influenta distanta pana la care putem arunca. Un saculet solubil de forma cat mai alungita si greutatea nadei din acesta socotita in functie de puterea vargii nu ar trebui sa puna probleme unui lanseu de 60 - 80 metri. Mai trebuie avut in vedere ca plumbul trbuie intodus in interiorul pungii, iar montura cu carligul si momeala, trebuie lasate prin exterior, varful carligului infipt intr-un colt al pungii . O alta metoda de a arunca cativa boiliesi odata cu momeala din carlig este acela de a insira 5 - 8 boiliesuri cu un FIR SOLUBIL pe care il legam de carlig. Cu putina imaginatie putem sa insiram 10 - 12 boiliesuri pe fir solubil dupa care tot acest sir il legam cu acelasi fir de tubul antirasucitor .

POZITIA MONTURILOR PE PATUL DE NADA . cand pescuim pe ape inguste monturile trebuie asezate ca in figura alaturata tinand cont de directia de deplasare a pestelui

Pescuitul pe ape inguste( mai putin de 80 m latime ) trebuie abordat altfel decat pescuitul pe ape intinse. O mare importanta o are alegerea locului de pescuit. Prin aceasta trebuie sa avem in vedereca pe partea opusa vadului unde pescuim sa fie o zona inaccesibila pescarilor cum ar fi un brau gros de stuf sau un mal inalt, care sa asigure linistea locului unde vom nadi. Trebuie sa anticipam directia de unde vor veni pestii( din stanga sau drepta ) si sa ne pozitionam strategic fata de eventualii pescari, ca nu cumva acestia sa formeze baraje de nada intre locul nadit de noi si locul din care se vor deplasa pestii. Cel mai productiv loc se afla probabil in inediata apropriere a malului opus aproape de marginea papurii, probabil din cauza inexistentei presiunii pescarilor. Construim un pat de nada din 3-4 kg cu racheta de nadire sau din barca, iar daca acest lucru nu este posibil incercam de pe malul opus, intrucat este . . . mai aproape. Trebuie folosita montura cu plumb pierdut, foarte utila in aceasta situatie, cand plumbul se agata in vegetatia din imediata apropiere si in care inevitabil crapul va incerca sa scape dupa intepatura. Pescarul trebuie sa se afle tot timpul langa lansete, asa incat in cazul unei trasaturi, pestele sa nu ia prea mult fir de pe tambur si sa poata fi intepat inainte sa ajunga la stuf. Prezentarea carligelor cu nada trebuie sa se faca sub forma unui baraj de altilerie ( la fel ca in desenul A ) ,asa incat pesti sa nu fie obligati sa treaca peste fire pentru a ajunge la urmatoarea capcana. Datorita vestitelor plase ale braconierilor,pesti au invatat sa asocieze firele de nailon cu pericolul si vor evita zona daca monturile nu vor fi prezentate ca in figura A.

O alta tactica de prezentare a monturilor, de data aceasta pe intinsuri mari de apa este cea din desenul B .Crapii sunt fiinte sperioase din fire dar mai ales prudente si de aceea cand pescuim pe luciuri mari de ape, trebuie sa valorificam cat mai multe posibilitati. Pesti mari nu se duc intotdeauna in mijlocul patului de nada ca sa se hraneasca, de multe ori incep sa manance de pe margine, cum de altfel se poate constata si la animale si pasari. Diferentele apar odata cu competitia pentru hrana. Daca sunt mai multi pesti in competitie este posibil ca unii sa se repeada acolo unde hrana este mai densa, si sa incerce sa inghita cat mai multa hrana, inaintea celorlanti. E interesant sa vezi ce se intampla cand pescuiesti ca in schema B . teoretic se vor prinde mai multi pesti la lansetele ce vor pescui la marginea patului de nada.