|
|
|
ARGUMENT
Privind grijile si preocuparile cotidiene ale omului,se numara si preocuparea si pregatirea unor produse pentru a asigura alimentarea organismului.Din istoria omenirii se retin o multime de aspecte si episoade,care se refera la aceasta activitate,din care rezulta ca modul si formele de alimentatie reprezinta o problema centrala de viata.
Pe langa activitatea socio-economica foarte importanta si alte activitati,fie ele recreationale,omul totusi mananca,se hraneste. Indiferent de starea fizica sau morala a oricarui om,alimentatia nu a putut fi inlocuita sau evitata,ea stand la baza mentinerii si prosperarii societatii.Desigur ca obiceiurile alimentare diverse si desprinderile alimentatiei si nutritiei nu au fost aceleasi de-a lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializeaza intr-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate intr-un studiu sau alta forma informationala.
In selectia alimentelor,in preferintele alimentare,intervin factori care tin de experienta individuala a celor care ne-au precedat.Reactiile de hrana si satisfacerea lor sunt asociate in parte,de constatarile directe ale fiecarui individ in cursul vietii,bineinteles pe etape evolutive,precum si de o oarecare influenta a mostenirii genetice.Starea emotionala fata de hrana este amplificata sau diminuata prin prezenta sau absenta starii de foame si a existentei mijloacelor materiale care sa o desavarseasca.
Problema produselor care au fost si sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vietii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate si in ultima instanta consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societatii respective.
In consum unanim, dar nejustificat, dieta inseamna restrictie, renuntarea la felurile de mancare cele mai apetisante si in fapt mai mult sau mai putin"foame".Ca toate reputatiile, faima rea a dietei este numai partial meritata.Omul cauta in mancare o sursa de energie dar si un moment de destindere sau chiar o placere.Nu se poate insa sacrifice principala atractie a mesei,care sunt"deserturile".Din totdeauna ele au
incheiat masa atunci cand de fapt foamea s-a potolit.
Rolul deserturilor este asa,dar mai putin de a hrani si mai mult de a adauga o nota de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzatie perceputa cu nuanta de voluptate gustativa,chiar la finele mesei,cand omul se simte satul si pragul sensibilitatii pupilelor linguale a crescut.
Deserturile sunt nelipsite de la aniversari sau ocazii festive.De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viata oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensatie pentru o gama de alimente firesc mai restansa.
CAPITOLUL I
TEHNICA SERVIRII DESERTURILOR
1.1.ARANJAREA SALONULUI DE SERVIRE
Mise-en-place inseamna totalitatea operatiilor de pregatire,
transport, manipulare si asezare la masa a obiectelor de inventar.
Etapele de efectuare a mise-en-place-ului sunt:
1)Aerisirea salii: se efectueaza prin deschiderea
ferestrelor, usilor si prin punerea in functiune a sistemelor de ventilatie.
2)Stergerea prafului: consta in stergerea tuturor
suprafetelor (console, mese, scaune, canapele, oglinzi, tocurile ferestrelor si al usilor, lambriuri) cu material textil din bumbac,adica tesaturi foarte moi care sa nu zgarie mobilierul.
3)Fixarea meselor:se realizeaza atunci cand sunt
instabile,deoarece pavimentul este neuniform, situatie in care se introduc
la picioarele meselor bucati de lemn sau caucic.
4)Aranjarea moltonului:moltonul este tesatura groasa
care se aseaza direct pe blatul mesei, fixandu-se cu ajutorul unui elastic
de jur imprejur sau se leaga cu snur sau sireturi de picioarele mesei.Nu se
prinde cu pioneze sau cuie,deoarece deterioreaza blatul mesei sau ar
putea cadea pe sezutul scaunelor unde urmeaza a se aseza consumatorii.Moltonul are rolul de a amortiza zgomotele produse de obiectele de inventar si de a mari stabilitatea fetelor de masa.
5)Aducerea si aranjarea fetelor de masa:ele se transporta
de la oficiu pe palma si antebratul mainii stangi.Se repartizeaza pe fiecare masa cu colturile deasupra, dupa care se prind coltirile 1-4 sau 2- 3, se arunca peste blatul mesei dupa care se aseaza in asa fel incat intretaierea dungilor de la calcat sa fie in mijlocul blatului mesei.Fiecare colt al ei se aranjeaza sub forma de unghi cu varf ascutit in coltul mesei.La mesele festive adica mesele unde se folosesc fete de masa de dimensiuni mai mari, numite fileuri si este necesara suprapunerea lor.Acolo unde s-au suprapus,trebuie acoperite cu un napron,cu decoruri
florale sau cu obiecte de inventar.
6)Aducerea si aranjarea farfuriilor suport:ele se
transporta de la oficiu in teanc de cate zece si se aseaza pe consola,dupa care se aseaza infasurate in ancar pe palma mainii stangi,asezandu-se pe blatul mesei in dreptul fiecarui scaun la o distanta de 1,5-2cm de marginea blatului mesei,cu emblema inspre interiorul mesei.Farfuriile se vor prinde cu grija, fara a introduce degetele in interior.La o masa festiva unde sunt mai multi consumatori,distanta dintre doua farfurii este de minim 40cm.Raman pe blatul mesei pana la sfarsitul servirii meniului.
7)Aducerea si asezarea tacamurilor:numarul maxim de
tacamuri care se aseaza la masa pentru un consumator este de 9 dupa cum urmeaza:in dreapta farfuriei se aseaza cutitele spre interiorul farfuriei si anume cutit de gustare,de peste si de baza;lingura se aduce numai in momentul servirii preparatului lichid.In partea stanga se aseaza furculitele cu furchetii in sus,respectiv furculita de gustare, de peste si de baza.In fata farfuriei se aseaza cutitul de desert cu taisul spre interior si manierul inspre mana dreapta;furculita desert cu furchetii in sus si manierul spre mana stanga, iar lingurita de desert cu manierul inspre dreapta.Tacamurile se prind intotdeauna numai de maniere si niciodata de partea care vine in contact cu cavitatea bucala a consumatorului.Se transporta pe tava sau farfurie peste care a fost asezat un servet de panza sau infasurate in ancar, cu manierele in exterior,pentru a preveni accidentarile si pentru a se mai sterge odata in momentul asezarii la masa.Tacamurile sunt asezate in linie dreapta, pe diagonala sau in zig-zag in functie de spatiul de pe masa,dar respectandu-se aceeasi ordine.
8)Aducerea si aranjarea paharelor:ele se transporta de la
oficiu pe o tava,peste care a fost asezat un servet de panza pentru a mari stabilitatea si de a amortiza zgomotul.Se prind numai de picior sau de baza, niciodata de partea superioara care vine in contact cu cavitatea bucala,chiar si atunci cand debarasam.Paharele nu se transporta in mana sau asezate intre degete,deoarece se pot produce accidente.Numarul maxim de pahare care se aseaza la un consumator este de patru.
Ordinea de asezare a paharelor este:
a)pahar pentru aperitiv care se aseaza in varful cutitului
pentru gustare.
b)pahar de vin alb care se aseaza in dreptul cutitului de
peste.
c)pahar de vin rosu care se aseaza in dreptul cutitului de
baza.
d)pahar de apa minerala care se aseaza perpendicular pe
emblema farfuriei suport.
Paharele pot fi asezate pe diagonala, sub forma ovala sau sub forma literei 'L' sau altfel grupate in functie de spatiul existent pe masa.Indiferent de modul de asezare a paharelor trebuie respectata ordinea lor.
9)Aducerea si asezarea servetelor si servetelelor:se
impatura de obicei sub forma de triunghi si se aseaza cu varful introdus sub furculite.Servetele de panza sunt transportate pe o tava,fiind asezate pe farfuria suport sub diferite forme:coif, evantai, lumanare) si se folosesc de consumator pentru a-si proteja tinuta vestimentara si pentru a-si sterge cavitatea bucala.Ele pot fi asezate si in locul farfuriilor suport,avand rolul de a marca locul consumatorului la masa.Exista si alte tipuri de servete si anume servete pentru acoperirea frapierelor cu bauturi,servete pentru acoperirea produselor de panificatie.
10)Decorarea meselor:se realizeaza numai folosind
elemente florale,aranjate in vase scunde care sa impidice vizibilitatea.De asemenea din petale de flori se pot efectua diferite inscrisuri ca:'La Multi Ani','Multa Sanatate',etc.
La mesele oficiale decorarea este diferita in functie de specificul mesei, adica masa de revelion va fi decorata cu crengute de brad, beteala, lumanari, nu va lipsi bradul cu pachete si cadouri pentru invitati.
11)Aducerea si asezarea altor obiecte de inventar
necesare servirii: suporturi pentru lumanari si servetele, scrumiere,
olviere, presaratori, zaharnite si alte obiecte in functie de meniu.
12)Asteptarea consumatorilor se face de catre fiecare
ospatar in raionul sau si poate fi denumita'primirea clientilor'
Pentru oficialitati,turisti straini,primirea se face de catre seful de unitate sau de sala.Turistii straini vor fi primiti de catre un ospatar care stie sa converseze in limba turistilor respectivi sau intr-o limba de circulatie internationala(engleza,franceza etc.)
Dupa salutul de bun venit in restaurant,ospatarul va conduce consumatorii la masa in functie de dorintele acestora,astfel:consumatorii tineri vor fi indrumati spre mesele din apropierea ringului de dans;consumatorii varstnici la mesele mai retrase si nu in apropierea geamurilor;consumatorii grabiti in apropierea iesirii,iar consumatorii straini in raioanele in care lucreaza ospatari cunoscatori de limbi straine.
Asezarea la masa se va face in felul urmator:femei mai
invarsta,mai tinere,barbati mai invarsta,mai tineri,adolescenti si copiii.
Daca copiii dau semne de neliniste si sunt neastamparati se
cere permisiunea parintilor sa fie asezati primii.
1.2.SERVIREA DESERTURILOR
Deserturile pot fi constituite din diferite dulciuri de bucatarie ca
budinci, clatite, sufleuri, compoturi, produse de patiserie ca strudele, placinte, trigoane; inghetate de fructe, profiterol, glace-parfait etc; produse de cofetarie ca torturi, prajituri; fructe; cafea.
Inainte de aranjarea mesei pentru servirea deserturilor,se debaraseaza masa de toate obiectele folosite la consumarea preparatelor servite, lasandu-se numai tacamurile de desert, paharele pentru bauturile care se servesc sau care urmeaza sa se mai serveasca, scrumiera, suportul pentru scobitori si servetele sau servetelele.
Se vor aduce la masa farfurii pentru desert si se va verifica daca tacamurile necesare servirii deserturilor de catre consumatori sunt complete.
Pentru servirea desertului se folosesc urmatoarele tacamuri:cutitul si furculita pentru desert, pentru pepene, lingurita pentru prajituri si inghetata.
In functie de desertul stabilit in meniu,aceste tacamuri pot fi asezate pe masa inaintea sosirii consumatorilor,in fata farfuriei suport in felul urmator:langa farfurie se aseaza cutitul cu manierul spre dreapta si cu taisul spre farfurie;furculita se aseaza cu manierul spre stanga cu furchetii in sus si apoi lingurita pentru inghetata.Langa farfurie se aseaza lingurita pentru prajitura cu manierul spre dreapta si furculita pentru desert cu manierul spre stanga.
Cutitul si furculita vor fi folosite primele la consumarea
fructelor, dupa care se va folosi si lingurita pentru consumarea prajiturii.
In vederea folosirii lor de catre consumator, ospatarul modifica pozitia de asezare astfel:cutitul si furculitele se vor trece in partea dreapta a farfuriei suport, iar furculita in partea stanga a farfuriei suport inainte de a servi desertul pe farfurie.
Cand nu se cunoaste meniul,aceste tacamuri se aduc inainte de a fi
adus desertul sau odata cu acesta,asezandu-se pe masa.
Servirea deserturilor se face prin sistemul direct sau englez.Deserturile pot fi servite la platou:clatite, budinci, dulciuri de cofetarie; pe fructiere sau direct pe farfurii.
Desertul montat pe platou se aduce la masa de catre ospatar pe antebratul si palma mainii stangi,pe care in prealabil a fost asezat ancarul impaturit si se serveste pe partea stanga a clientului,trecandu-se cu ajutorul clestelui de pe platou pe farfurie.
In cazul in care desertul este compus dintr-un sortiment variat de dulciuri si intr-un numar mai mare decat numarul clientilor aflati la masa,chelnerul va prezenta si oferi clientilor pe rand platoul,pentru a se servi singuri sau va solicita fiecaruia preferintele cu formula'Cu ce doriti sa va servesc?', trecand dulciurile indicate de pe platou pe farfurie cu ajutorul clestelui.
Dupa servirea tuturor clientilor de la masa, platoul va fi asezat la
mijlocul mesei sau pe consola,ospatarul avand grija sa-l ofere din nou.
INGHETATA se serveste in cupe, asezate pe tava acoperita
cu un servet de panza.Cupele sunt insotite de farfurioarele suport puse unele peste altele si de linguritele pentru inghetata,in cazul in care acestea nu se afla la masa.Tava se transporta pe antebratul si palma mainii stangi, acoperita cu ancarul impaturit, servirea realizandu-se astfel:ajuns la masa clientului chelnerul va lua cu mana dreapta cupa de inghetata si o va aseza pe prima farfurie suport,apoi cu aceeasi mana va apuca farfuria suport cu cupa de inghetata deasupra si o va aseza prin partea dreapta a clientului,pe blatul mesei, in fata acestuia.Linguritele se vor aseza fie pe marginea farfuriei suport,fie sprijinind causul de marginea acesteia si de blatul mesei.
CLATITELE FLAMBATE:clatitele pregatite la bucatarie,
se monteaza in stare calda,cat mai estetic,sub forma de triunghi, rulou etc,pe un platou impreuna cu clestele de serviciu.Ospatarul preia platoul asezandu-l pe antebratul si palma mainii stangi, acoperita cu ancarul impaturit.Inainte de a intra in salon, ospatarul stropeste clatitele cu o bautura cu tarie alcoolica ridicata si aromata, le da foc concomitent cu reducerea iluminatiei in salon.Se apropie de masa,prezinta platoul cu clatitele in flacari si incepe sa serveasca cu ajutorul clestelui,apropiind platoul de marginea farfuriei de desert,asezata in prealabil pe masa in fata
clientului.Operatiile de servire se fac pe partea stanga a clientului.
PRAJITURILE PORTIONATE ca savarine, amandine etc,
sunt servite cu ajutorul farfuriei pentru desert sau farfurioarei mici(jour), insotite de lingurita respsctiva, in cazul in care aceasta nu a fost asezata la masa. Farfuriile cu prajituri se ridica de la sectie, se aseaza pe tava adusa si tinuta cu ancarul impaturit si se transporta la masa consumatorului, servirea facandu-se pe partea dreapta a acestuia.
In cazul in care se aduc si linguritele, acestea se aseaza fie pe marginea farfuriei langa prajitura, cu partea concava in sus, fie se aseaza cu causul in jos pe marginea farfuriei si cu manierul sprijinit pe blatul mesei.
Atunci cand sunt mese mai deosebite, tortul poate fi transportat intreg pe un platou de forma rotunda, urmand sa fie taiat la gheridon in fata consumatorilor,cu ajutorul unui cutit.De pe platou fiecare transa se aseaza pe farfurioara ce se afla cu setul asezat in partea dreapta a gheridonului,servindu-se pe partea dreapta a consumatorului,
FRUCTELE sunt servite din fructiere pe partea stanga a
clientului cu ajutorul clestelui,dupa care fructele sunt asezate la mijlocul
blatului mesei, la o distanta accesibila tuturor mesenilor.
Pentru fructele care au forma rotunda ca mere piersici, caise etc, clestele este format din doua linguri, fructele apucandu-se intre cele doua parti concave asezata fata in fata.
Fructele care se recomanda a fi spalate si de catre consumator ca struguri, visine, cirese se aduc in fructiere insotite de o galetusa speciala.Dupa terminarea consumarii lor, se va oferi fiecarui client un bol cu apa calduta in care s-au pus petale de flori pentru a se spala pe maini si un prosop pentru a se sterge.
Capsunile si zmeura se servesc in compotiere,impreuna cu zahar si
frisca.
Pepenii sunt taiati in felii, fie la sectie fie la gheridon in fata
consumatorilor, si se aduc la masa pe farfurii intinse pentru desert.
CAFEAUAse monteaza de la sectie in cesti care se aduc pe
tava.Ajuns la masa consumatorului, ospatarul va lua cu mana dreapta
ceasca de cafea si o va aseza prin partea dreapta a clientului, pe blatul
mesei in fata acestuia.Se va urmari ca cestile sa fie indreptate cu manierele spre mana dreapta a ospatarului, iar asezarea lor pe masa se va face astfel incat manierul sa fie indreptat spre mana dreapta a consumatorului.
CAFEAUA FILTRU: serviciu filtru impreuna cu cafetiera cu
apa clocotita,
ceasca de cafea bine incalzita, asezata pe o farfurioara.Lingurita
si zaharnitele se transporta cu ajutorul tavii pe
Ajuns la masa consumatorilor ospatarul va aseza o ceasca cu suportul ei pe masa in fata acestuia, prin partea dreapta ,cu mana dreapta, alaturi de care va pune zaharnita.Lingurita va fi pusa pe marginea farfuriei suport cu partea concava in sus sau sprijinita de marginea farfuriei cu partea concava in jos si cu manierul pe blatul mesei, in partea dreapta a clientului.Chelnerul va turna cu ajutorul mainii drepte apa clocotita din cafetiera peste cafeaua pusa in filtru, apoi din aceasta, tot cu mana dreapta va turna cafeaua rezultata in ceasca clientului.Ceasca se lasa putin mai goala pentru a se pune zaharul si pentru a amesteca.Serviciul de filtru este lasat pe masa,ospatarul avand grija ca la dorinta clientului sa repete servirea.Acest sortiment de cafea poate fi pregatit si de catre consumator.
La cererea clientului,la cafeaua filtru se mai poate servi frisca adusa in cremiera.Cafeaua filtru pregatita la sectiile de productie,se aduce si se serveste la fel ca cafeaua,aducandu-se in plus lingurita si zahar cubic preambalat,care se aseaza pe farfuria suport.Intotdeauna cafeaua se serveste impreuna cu apa minerala,coniac sau lichior fin.In acest scop,ospatarul va avea grija sa umple paharele aflate pe masa.
1.3.DEBARASAREA MESELOR
Operatiile de debarasare a mesei se efectueaza in mod diferit,in
functie de obiectele de inventar folosite la consumarea desertului.
Farfurioarele suport, cupa si lingurita folosite la consumarea inghetatei se ridica impreuna, cu mana dreapta, pe partea dreapta a consumatorului si se aseaza pe tava, care se afla pe antebratul si palma mainii stangi,care in prealabil este acoperit cu ancarul impaturit astfel: langa antebrat se aseaza farfurioara suport, langa aceasta, spre palma, cupa, iar pe marginea tavii dinspre bustul ospatarului, lingurita cu manierul indreptat spre palma.Aceste operatii se efectueaza in spatele clientului.A doua farfurie suport se aseaza peste prima farfurie, cupa si lingurita peste celelalte, pana se acopera suprafata tavii sau se debaraseaza toata masa.
Pentru debarasarea mesei de farfurioarele suport si cestile de
cafea se efectueaza aceleasi operatiuni.
Farfurioarele suport si linguritele folosite la consumarea prajiturilor, sau a tacamurilor folosite la consumarea fructelor se ridica cu mana dreapta, pe partea dreapta a clientului, asezandu-se pe tava de servire de pe mina stanga, astfel: prima farfurioara suport se aseaza pe tava spre marginea dinspre antebrat, cu resturile neconsumate: coji, cotoare etc, iar tacamurile spre marginea dinspre bustul ospatarului, cu manierele indreptate spre palma.A doua farfurioara se aseaza langa prima.Se trec resturile cu ajutorul tacamului in prima farfurie.A treia farfurioara se aseaza peste a doua farfurioara, degajandu-se resturile in acelasi mod.Tacamurile se aseaza langa celelalte, efectuandu-se operatiile pana se debaraseaza intreaga masa.
DEBARASAREA PAHARELOR
Se face cu ajutorul unei farfurii, in cazul in care se debaraseaza
un pahar, sau cu ajutorul tavii cand se debaraseaza mai multe. Paharele se prind cu mana dreapta de baza sau de picior, pe partea dreapta a clientului si se aseaza pe tava prinsa intre degetul mare si celelalte degete de la mana stanga.Asezarea se face incepand de la antebrat spre varful degetelor, evitandu-se astfel dezechilibrarea tavii si ciocnirea paharelor.
Debarasarea celorlalte obiecte de servire se face pe masura ce
acestea nu mai sunt necesare consumarii preparatelor sau bauturilor.
CAPITOLUL II
NORME GENERALE PRIVIND TEHNICA SECURITATII
MUNCII
Pentru prevenirea accidentelor de munca, la instalarea, exploatarea si repararea utilajelor, aparatelor, instalatiilor aferente precum si a altor echipamente tehnologice, folosite in alimentatie publica si colectiva, se vor lua masurile corespunzatoare pentru respectarea urmatoarelor obligatii principale:
-respectarea disciplinei tehnologice stabilite prin documentatia data de proectant privind exploatarea mijloacelor fixe in conditii normale de lucru si de securitate;
-respectarea disciplinei tehnice stabilite prin documentatia data de proectant privind exploatarea mijloacelor fixe in conditii normale de lucru si de securitate;
-respectarea instructiunilor de protectie a muncii date de
furnizor;
-aplicarea normativelor tehnice care reglementeaza perialicitatea, termenele, conditiile tehnice sau alte date care privesc modul corect de efectuare, verificare si mentinere a aparaturii de stare de securitate in functionare;
-stabilirea de instructiuni tehnice proprii fiecarui mijloc privind exploatarea acestuia in conditii normale de lucru la care se vor mentiona prin atentionarea pericolelor posibile de accidente;
-instruirea personalului in acest sens si afisarea dupa caz a
instructiunilor sau a masurilor de securitate a muncii;
-exploatarea tuturor mijloacelor numai cu aparatura de
masura, control si automatizare prevazuta;
-prevenirea unor
accidente posibile prin urmarirea comportarii si sesizarea
oricarei defectiuni sau anomalii, precum fisuri,
-mentinerea masinilor in stare perfecta de functionare pentru care este necesara curatenia:degresarea cu apa calda si detergenti, stergerea pana la uscat a cutitelor, discurilor si a altor organe functionale precum si a pieselor fixe, ca palnii, interioarele corpurilor de masini dar si suprafetele exterioare ale masinilor si utilajelor;
-curatenia locului de munca in toate situatiile cand se constata necesara prevenirea alunecarii persoanei, in zona de lucru, precum si curatenia la sfarsitul programului de lucru, respectiv al schimbului;
-protectia alimentelor in procesele de prelucrare, in scopul prevenirii impurificarii sau insalubrizarii acestora din partea lubrifiantilor ce ar putea patrunde prin garnituri netanje dinspre lagare spre lucru;
-asigurarea conditiilor normale de lucru legate de ventilatie, iluminat si alti factori exteriori ce influenteaza desfasurarea procesului de munca
NORME GENERALE PRIVIND PAZA SI STINGEREA
INCENDIILOR
Constructia si amenajarea unitatilor de alimentatie publica se va face conform prevederilor normativului republicat 'pentru proectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor', iar amplasarea lor se va face conform decretului numarul 70/1975.
Asezare meselor si a scaunelor se va face in asa fel incat sa
pastreze culoarele de circulatie necesare evacuarii persoanelor.
Se interzice depozitarea sticlelor, sifoanelor, navetelor,
frapierelor pe culoarele de circulatie.
Se interzice schimbarea pozitiei meselor si a scaunelor, care ar
ingusta culoarele de circulatie.
Inainte de terminarea programului de lucru, toate utilajele calde vor fi scoase din functiune, astfel ca la plecarea personalului acestea sa fie complet reci.
Cosurile de fum de la masinile de gatit, gratarele, vor fi curatate
de cel putin doua ori pe an.
Instalarea de gaze lichefiate se va executa potrivit Normativelor
Ministerului Minelor, Petrolului si Geologiei.
Se va asigura in mod permanent revizia instalatiilor termice de ventilatie si a utilajelor de bucatarie pentru a se elimina defectiuni care ar putea provoca incendiile tehnologice sau de incalzire.
Evacuarea deseurilor alimentare si ambalajele combustibile se
va face permanent in locuri stabilite ce nu prezinta pericolul de incendiu.
CAPITOLUL III
Concluzii si propuneri
Fiind absolvent a Liceului Spiru Haret, sectia
Alimentatie Publica si Turism, am facut practica in diferite unitati.
La aceste unitati am avut ocazia de a pune in aplicare cunostintele noastre in privinta servirii consumatorilor, dar am avut ocazia sa pregatim si diverse preparate si prajituri, acumuland o experinta foarte placuta.Personalul unitatilor era foarte dragut cu noi si a avut rabdarea de a ne invata si pe noi ce deja ei stiau.
Materiile prime folosite erau de buna calitate, operatiile pregatitoare se respectau intocmai, la fel si normele de protectie a muncii si paza si stingerea incendiilor.Personalul este calificat si are imbracamintea specifica atat ospatarului cat si a bucatarului, iar in bucatarie si laborator, personalul poarta tot timpul echipamentul de lucru corespunzator.Atat in sala cat si in bucatarie, dar si in spatiile sanitare este curatenie.
Experinta pe care am acumulat-o in acesti ani in unitatile in care am facut practica a fost foarte placuta si deosebita, asa cu spune proverbul, 'meseria se fura nu se invata'.
Eu asi dori ca preturile sa nu mai fie atat de mari,astfel incat sa aiba toate persoanele placerea de a merge intr-un local,indiferent de starea materiala.
BIBLIOGRAFIE
1)A. Manilescu,
Constantinescu, 'Tehnologia produselor de patiserie-cofetarie', Ed.
Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996.
2)Dr. Dan Sdrobici, Alexandru Cioara, 'Dulciuri dietetice',
Ed. Ceres, colectia Caleidoscop, Bucuresti, 1978.
3)D. Enache, 'Bucataria pentru toti',Ed. Tehica, Bucuresti,
1990.
4)E. Dobrescu, C. Balanescu, G. Norjan,'Tehnica servirii
consumatorilor', Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1993
5)Gabriela Parjol, Elisabeta Paraschiv, Olga Onete,
'Tehnologie culinara', Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994.
6)Ioana Burlacu, 'Preparate culinare', Ed. Metropol,
Bucuresti, 1993.
7)Maria-Marta Plesa, 'Prajituri cu fructe', Ed. Mondera,
Bucuresti, 1993.
8)M. Nicolau, 'Enciclopedia dulciurilor', Ed. Junior,
Bucuresti, 1999.
9)
creativa', Ed. Ceres, Bucuresti, 1989.
