Strategii de prevenire si inlaturare a esecului scolar in invatamantul gimanzial

Prezentul studiu reprezinta un proiect de cercetare pedagogica a strategiilor care pot preveni si inlatura esecul scolar din invatamantul gimnazial, care are urmari destul de grave ce pot duce pana la abandon scolar. Abandonul scolar reprezinta in momentul actual o amenintare destul de serioasa la adresa institutiilor de invatamant. Cercetarea de fata s-a desfasurat cu ajutorul a 25 de cadre didactice, 50 de elevi si 50 de parinti, incercand astfel prin chestionare sa observam atitudinea fiecarui pion implicat in educatie referitoare la esecul scolar tot mai frecvent in ultima perioada.

Titlul proiectului

Strategii de prevenire si inlaturare a esecului scolar in invatamantul gimanzial

1. Motivatia alegerii temei

Am ales aceasta tema deoarece esecul scolar reprezinta un fenomen actual cu care se confrunta invatamantul si care ia amploare pe zi ce trece. In acelasi timp orice profesor se loveste inevitabil de acest fenomen in munca de zi cu zi si de aceea consider ca orice cadru didactic trebuie sa fie preocupat de cercetarea cauzelor care determina esecul scolar si sa aiba mereu la indemana un set de masuri pentru a preveni pe cat se poate sau pentru a rezolva situatiile de esec scolar.

2. Scopul proiectului

Principalul scop al proiectului de fata este acela de a preveni si a reduce cazurile de esec scolar care  de multe ori au o finalitate negativa si anume abandonul scolar.

3. Descrierea problemei

Acum mai bine de doua sute de ani, J.J. Rousseau (1712-1779) adresa educatorilor un apel si un avertisment devenit celebru: "Educatori, invatati sa va cunoasteti copiii !". Marele pedagog francez semnala o carenta majora a educatiei - ignorarea copilului, a aspiratiilor, a intereselor si posibilitatilor sale.

Tema starii de tensiune psihica care are ca efect esecul scolar al elevilor urmareste sa invite factorii angajati in actul educativ - parinti, profesori, conducerea invatamantului, alte autoritati - la reflectie si luare de atitudine. Asa cum este si firesc, rezultatele anchetelor recent efectuate privind esecul scolar, reflecta etapa istorica pe care o strabatem, cu particularitatiile ei specifice de ordin social si economic, cu castigurile si neajunsurile inerente, care si-au pus amprenta pe problemele cu care se confrunta elevii.

Insuccesul scolar (ramanerea in urma la invatatura, esec scolar) consta in neindeplinirea de catre elevi a cerintelor obligatorii din programe, fiind efectul discrepantei dintre exigente, posibilitati si rezultate.

Spre exemplu, noi constatam efectul, faptul ca un elev are dificultati la matematica, dar nivelul si cauzele acestora nu le putem identifica usor. Respectiv nu este suficient sa afirmam sau sa constatam aceasta si sa observam spre exemplu (daca in cazul respectiv este astfel), ca acestea sunt cauzate de faptul ca elevul nu poate aduna fractii cu numitori diferiti (daca era vorba de un capitol anterior rezolvarii unor probleme cu fractii). La fel, se exemplifica faptul ca nu este suficient sa spunem ca un elev nu cunoaste un anumit capitol al fizicii, ci aceasta se constata si sub aspectul operational, anume, ca "nu stie sa alcatuiasca un circuit electric in serie care sa functioneze corect" (dupa C. Harnaveanu in A. Cosmovici si L. Iacob, Ed. Polirom, 1998, p. 89), respectiv ca, aspectele aplicative, operationale, nu le poate observa si realiza datorita insuficientelor in privinta cunostintelor teoretice.

Asadar, ne putem concentra sub aspectul diagnosticului psihic asupra a doua feluri de probleme:

- cele care duc la esecuri la invatatura; (nu inseamna ca nu mai sunt si alte probleme; dar pe baza cunoasterii lor - cel putin in acest caz - putem lua masuri atat curative cat si preventive privind esecurile la invatatura);

- cele care ne pot aduce in situatia in situatia sa putem lua masuri in cunostinta de cauza spre a consolida si extinde sfera succeselor scolare.

Asfel:

- in diagnosticarea cauzelor esecurilor la invatatura pornim de la o ipoteza mai generala si anume aceea ca orice elev, pentru a avea rezultate normale sau pentru a avea succese trebuie mai intai sa dobandeasca comportamente, obisnuinte de a invata si in orice caz, cele care sunt deja necesare ca prealabile pentru indeplinirea sarcinii date care este in prezent sau urmeaza sa fie rezolvata (se poate constata ca daca nu cunoaste si nu are deja deprinderile de rezolvare a anumitor sarcini care precedau problema respectiva, nu are cum sa o rezolve pe aceasta, mai ales in domenii ale stiintelor naturii - fizica, chimie, s.a. - sau matematica unde universul de cunostinte sunt prezentate intr-o asemenea desfasurare, incat au o mare interdependenta; respectiv cele care urmeaza, fac obligatorie trimitere si intelegere a celor anterioare; ca urmare: din punctul de vedere psihologic inceputul cercetarii este sa descoperim daca elevul poate indeplini fiecare dintre sarcinile prealabile care alcatuiesc o unitate, o progresie inspre rezolvarea sarcinii de invatare actuala.

4. Ipotezele cercetarii

a. Daca elevii au o relatie defectuoasa cu membrii familiei, atunci acesti elevi prezinta risc de esec scolar;

b. Daca profesorul care preda are o atitudine nepotrivita si un stil de predare rigid, greu de perceput si de inteles, atunci aparitia riscului de esec scolar mai mare.

c. Daca elevii au o viata anosta, fara prieteni si persoane la care sa apeleze in cazul confruntarii cu probleme atunci riscurile aparitiei unui esec scolar este mai mare.

Obiectivele cercetarii

 Cunoasterea opiniilor parintilor privind educatia copilului in familie si scoala.

 Cunoasterea opiniilor elevilor fata de propria lor activitate.

 Cunoasterea opiniilor profesorilor privind cauzele esecului scolar.

 Urmarirea concordantei dintre opiniile formulate de parinti, elevi si profesori privind activitatea scolara, respectiv esecul scolar.

 Determinarea cauzelor obiective si subiective ale esecului scolar atat in ciclul gimnazial cat si in cel primar.

 Elaborarea, pe baza concluziilor obtinute, a unui program concret pentru prevenirea si diminuarea esecului scolar la nivelul scolii.

Esantionul cercetarii

• 25 de cadre didactice
• 50 de elevi
• 50 de parinti

Metodologia cercetarii

Metodologia cercetarii s-a centrat pe metoda anchetei bazate pe chestionar.

Planul de cercetare

Pentru realizarea cercetarii am realizat trei chestionare ,cate unul pentru fiecare pion reprezentativ implicat in procesul instructiv- educativ: unul pentru profesori, unul pentru elevi si unul pentru pentru parinti. Chestionarul adresat profesorilor este format din 19 intrebari, cel adresat parintilor are 11 intrebari, iar elevii trebuie sa raspunda la 10 intrebari.

Voi prezenta in continuare cele 3 chestionare concepute:

A. Chestionar pentru profesori:

Pentru a ajunge la reusita scolara, elevul trebuie sa beneficieze de o scoala, ea insasi reusita ca institutie educativa, iar aceasta, la randul ei , nu poate fi decat produsul unei reforme reusite.

Pentru a ne ajuta in activitatea noastra de cercetare a cauzelor nereusitei scolare, va rugam sa raspundeti cu toata sinceritatea la urmatoarele intrebari:

1. Care este motivatia asumarii rolului de dascal pe care il aveti?

2. Ce numiti dumneavoastra "insucces scolar?

3. Care sunt, dupa parerea dumneavoastra, cauzele insuccesului scolar?

4. In ce masura motivatia pentru anumite obiecte corespunde capacitatii elevului?

5. Cum va explicati faptul ca, desi inteligenti, exista elevi care nu invata bine?

6. Ce raporturi sunt intre dumneavoastra si elevii dumneavoastra?

7. Ati observat in clasa dumneavoastra stari afective de anxietate? Care este cauza lor?

8. Ce discutati cu profesorii care predau la clasa dumneavoastra?

9. De ce trebuie sa existe in scoala o unitate de actiune si de vointa a tuturor cadrelor didactice la toate clasele si asupra tuturor elevilor?

10. Apreciati cu obiectivitate elevii? Care sunt efectele sub / supra aprecierii elevilor?

11. Cum procedati cand un elev este nemultumit de nota acordata?

12. Ce inseamna pentru dumneavoastra un elev "lenes"?

13. Ce dificultati intampina elevii in pregatirea temelor pentru acasa la disciplina dumneavoastra?

14. Care sunt mijloacele de stimulare sau de pedepsire pe care le utilizati si ce efecte au asupra elevilor?

15. Cunoasteti vreo deficienta "didactogena" a elevilor?

16. Doi-trei elevi v-au oferit flori. De ce au facut-o fiecare?

17. Ce v-a impresionat mai mult in vizitele pe care le-ati facut la domiciliul elevilor?

18. Ce credeti despre eficienta consultatiilor pedagogice acordate parintilor?

19. Ce solutii puteti denumi pentru preintampinarea si / sau diminuarea insuccesului scolar?

B. Chestionar pentru parinti

1. Ce parere aveti despre expresia "Invatam pentru viata, nu pentru scoala!" (Seneca)?

2. Cine se ocupa mai mult in familia dumneavoastra de controlul copiilor si cum?

3. Ce raporturi exista intre dumneavoastra si copii?

4. Aveti obiceiul sa discutati in familie despre educatia copilului?

5. Ce climat domina in familia dumneavoastra?

6. De ce conditii materiale dispune familia dumneavoastra?

7. Copilul isi face lectiile cu interes sau are nevoie sa fie stimulat?

8. La ce obiect invata mai usor copilul dumneavoastra si la care intampina dificultati mai mari? Cum explicati?

9. Cum apreciati starea sanatatii copilului dumneavoastra?

10. Care sunt ocupatiile preferate ale copilului dumneavoastra?

11. Cat de des luati legatura cu dirigintele / invatatorul?

C. Chestionar pentru elevi

1. Ce parere ai de proverbul "Ai carte, ai parte"?

2. Ce atitudine manifesta familia fata de activitatea ta scolara?

3. Exista intelegere in familia ta?

4. Cum te impaci cu fratii tai?

5. Ce inseamna pentru tine succesul sau insuccesul scolar?

6. Ce obiecte de invatamant iti plac mai mult?

7. Ce te impiedica sa progresezi la invatatura?

8. Te supara o observatie, chiar daca este justa?

9. Ce activitati te atrag mai mult in scoala, acasa, in timpul liber?

10. Te preocupa problema idealului in viata?

PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

a) asupra chestionarului adresat elevilor

Chestionarul a avut drept scop evidentierea factorilor determinanti ai esecului scolar pe un esantion de 50 de elevi. Cea mai mare parte din acesti elevi sunt constienti de necesitatea pregatirii scolare.

Un numar de intrebari a vizat dezvaluirea conditiilor socio-familiale ale elevilor. Raspunsurile au relevat, in cea mai mare parte, o atitudine corecta a familiei fata de activitatea scolara, existenta unor relatii de buna colaborare cu actul educational si de relatii normale intre frati.

Un alt grup de intrebari a urmarit sa reliefeze factorii pedagogici si cei psihologici ai esecului scolar. In determinarea preferintelor, optiunilor elevilor, un rol hotarator il au factorii pedagogici. Un lucru deosebit de semnificativ este faptul ca elevii inscriu pe lista preferintelor chiar si acele obiecte la care, de regula, obtin note mai putin bune. Eliminand unele optiuni subiective, se desprind chiar o serie de cauze ale esecului scolar.

Analiza de ansamblu a cauzelor esecului scolar situeaza pe primul plan factorii pedagogici (in proportie de 50% - nu inteleg explicatiile profesorului, nu le place sa invete), urmati de cei psihologici (in proportie de 35% - posibilitati intelectuale limitate, nu au vointa) si socio-familiali ( in proportie de 15% - se joaca prea mult, urmaresc multe emisiuni TV etc.)-Figurile 1, 2, 3.

Fig 1/ Fig.2

Fig.3

Din toate cele aratate se desprinde o concluzie si anume: este nevoie, in primul rand, de o cunoastere cat mai reala a situatiilor din familiile de unde provin elevii. De asemenea, este nevoie ca scoala, prin toate potentele sale educative, sa gaseasca din timp cauzele care pot conduce la esec scolar pentru unii dintre elevii ei.

b) asupra chestionarelor adresate parintilor

Chestionarul adresat parintilor ai caror copii inregistreaza o situatie de esec scolar evidentiaza in buna parte cauzele acestuia. O buna parte din parinti nu realizeaza semnificatia scolii pentru viitorul copilului. Astfel, 35% pun in prim plan factorii pedagogici, 20% factorii psihologici, 45% factorii socio-familiali.

In alte familii exista un climat social favorabil, raporturi normale cu copiii, de preocupare pentru indrumarea si controlul acestora. Cea mai mare parte a familiilor au o situatie materiala buna, ceea ce contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor. Parintii sunt interesati de situatia scolara a copiilor si sunt interesati de viitorul lor, discuta frecvent cu dirigintii si cu ceilalti profesori.

Acesti parinti chestionati nu intampina greutati pe plan educativ iar putinii care o fac trebuie sa li se acorde o educatie atenta si sa fie antrenati mai mult in viata scolara (Figurile 4, 5, 6 ).

Fig 4./Fig 5.

Fig 6

c) asupra chestionarelor adresate profesorilor

In realizarea chestionarelor au fost antrenati un numar de 25 profesori ai scolii. In chestionar au fost formulate un numar de 19 de intrebari care au incercat sa descopere factorii determinanti ai reusitei scolare si solutii concrete privind preintampinarea si / sau diminuarea insuccesului scolar.

Motivatia afectiva a asumarii rolului de dascal s-a dovedit a fi majoritara. Din cele patru coordonate ale insuccesului scolar, atentia profesorilor se centreaza asupra ramanerii in urma la invatatura, acordand mai mica atentie sau ignorand celelalte (abandonul scolar).

Raspunsurile la cateva intrebari au reliefat faptul ca, pe primul loc al cauzelor insucesului scolar se situeaza factori pedagogici (in proportie de 40%) si nu cei socio-familiali (in proportie de 29%) sau cei psihologici ( in proportie de 31%). Urmatoarele raspunsuri au dezvaluit nereusitele factorilor pedagogici precum si relatia factori pedagogici - factori socio-familiali. Astfel, raportul profesor - elev este caracterizat de afectivitate in mica masura; mai putin de jumatate din cei chestionati considera ca nu este necesara unitatea colectivului de cadre didactice; o buna parte nu cunosc date despre activitatea extrascolara si etrafamiliala a elevului; multi profesori numesc "solutii" pentru preintampinarea esecului scolar, activitati care fac parte din apanajul muncii didactice de zi cu zi (Figurile 7,8,9).

Fig 7.

Fig 8

Fig 9

Este imbucurator faptul ca profesorii nu remarca stari de anxietate la elev decat in cazuri rare (cauze familiale), ca ei cunosc efectele daunatoare ale unei aprecieri denaturate, ca folosesc mijloace de stimulare a elevilor si de disciplinare a clasei, ca cea mai mare parte considera ca unitatea colectivului este cheia succesului scolar, ca ei cunosc conditiile socio-familiale si de habitat interior, ca ei considera binevenite consultatiile pedagogice acordate parintilor.

Au fost formulate mai multe propuneri privind preintampinarea si / sau diminuare insuccesului scolar, dintre care semnalam: supravegherea atenta a elevului pentru depistarea precoce a conditiilor nefavorabile de climat familial sau de grup, metode moderne de predare, prezenta in scoala a consilierului, cresterea eficientei actiunilor de orientare scolara si profesionala, interdisciplinaritate etc.

Rezultate anticipate:

- reducerea cu un procent semnificativ (50%) a cazurilor de esec scolar in randul elevilor;

- imbunatatirea procentului de promovabilitate al elevilor

- scaderea numarului elevilor cu abandon scolar si a celor nescolarizati din diverse situatii

- imbunatatirea relatiei profesor-elev-parinte cu scopul declarat de a scadea numarul elevilor cu esec scolar.

PROGRAM DE INTERVENTIE

Activitatea de preintampinare a esecului scolar este extrem de complexa. In realizarea ei este necesara o coordonare eficienta a tuturor factorilor educationali in care, desigur, scoala si familia detin prioritatea. Si, pentru ca scoala sa-si indeplineasca menirea ei, trebuie sa fie slujita de oameni nu numai cu o temeinica pregatire stiintifica si psiho-pedagogica, ci si dornici sa aplice in practica cunostintele profesionale. In acest scop se propune:

Pentru elevi:

Obiective:

Cresterea increderii in sine a copilului prin imbunatatirea imaginii de sine;

Stimularea motivatiei copilului pentru invatare.

Actiuni

Intalniri intre elevi de clase, niveluri diferite in vederea impartasirii din experienta privind modalitatile si conditiile de invatare in familie (trimestrial);

Realizarea unui program de consultanta cu elevii ce dovedesc lacune in cunoastere (saptamanal);

Dezbateri pe tema "Succesul scolar asigura reusita in viata?" (trimestrial).

Pentru parinti:

Obiective:

Sensibilizarea familiei in privinta relatiei cu scoala;

Ridicarea standardului de civism al familiei din circumscriptia scolara.

Actiuni:

Initierea unui curs de educatie a parintilor cu copii-problema (trimestrial);

Oferirea unui plus de competenta psiho-pedagogica prin consiliere permanenta in cadrul Cabinetului interscolar de asistenta psiho-pedagogica (permanent);

Intalniri cu medici si psihiatri pe tema: "Modificari fizice si psihice in viata copilului" (trimestrial);

Dezbateri in colectivele de parinti pe clase cu tema "Familia - o institutie cu rol fundamental in viata copilului".

Pentru profesori:

Obiective:

Cunoasterea psiho-comportamentala a preadolescentului;

Actiuni:

Modalitati de cunoastere psiho-pedagogica a puberului.

Schimb de experienta intre cadrele didactice pe tema "Empatia si relatia profesor - elev";

Dezbateri pe marginea cercetarii privind cauzele favorizante ale esecului scolar;

Intensificarea vizitelor la domiciliul elevilor.

Bibliografie:

1. Bocos, M., (2003), Teoria si practica cercetarii pedagogice, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca.

2. Ionescu, M., Bocos, M., (2001), Cercetarea pedagogica si inovatia in invatamant, in 'Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor', Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. Radu, I., Ionescu, M., (1987), Cercetarea pedagogica - moment al perfectionarii si creativitatii, in 'Experienta didactica si creativitate', autori I. Radu, M. Ionescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca.