PRINCIPIILE DE PREDARE-INVATARE

Predarea-invatarea disciplinei "Stiinte" cu continut integrat are la baza urmatoarele principii:

. umanizarea procesului educational

. de la concret la abstract

. de la simplu la complex

. de la particular la general

. de la cunoscut la necunoscut

. de la fenomen la esenta

. de la efect la cauza

. de la exterior la interior

. reciprocitate si interdependenta

. accesibilitate.

In legatura cu prezentarea unei conceptii noi pentru continuturile propuse, aducem un exemplu de proiect al unei lectii in scopul de a facilita intelegerea conceptiei propriu-zise.

SUGESTII METODOLOGICE

Am putea distinge doua tendinte convergente ale invatamintului formativ, care vor sta la baza disciplinei "Stiinte":

1) Implicarea directa si activa a elevului in procesul de invatare;

2) Apropierea cunoasterii didactice de cunoasterea stiintifica.

Lectiile de "Stiinte" au specificul lor didactic si un arsenal variat de posibilitati educationale. invatatorul va putea explora aceste posibilitati numai daca isi va forma o viziune corecta si logica asupra intregului proces ce trebuie parcurs, asupra implicatiilor practice si asupra complexitatii cunostintelor pe care va trebui sa le posede elevii.

Pentru aceasta invatatorul va cauta sa utilizeze cele mai efective metode, procedee si mijloace de invatare:

. instruirea prin descoperirea dirijata;

. instruirea problematizata;

. invatarea in grupuri;

. convorbiri-dialoguri, discutii.

In acest scop, materialul de studiu trebuie structurat in blocuri mari, sub forma de bacele, planse, desene, care permit evidentierea ideilor de baza, analizarea si sintetizarea, transferarea cunostintelor, generalizarea si sistematizarea lor, adica dezvoltarea structurilor mentale caracteristice creativitatii.

Invatatorul va fi liber in alegerea metodelor de instruire, orientindu-se dupa particularitatile de virsta si capacitatile individuale ale elevilor si folosind cele trei niveluri de insusire a materiei de studiu:

Nivelul A, numit nivelul obligatoriu in activitatea de invatare sau nivelul de cultura general in procesul dezvoltarii mintale, corespunde primei etape in activitatea de cunoastere. Acest stadiu de cunoastere se bazeaza prioritar pe memorie si atentie. Este un nivel receptiv-reproductiv si accesibil pentru toti elevii. La acest nivel rolul gindirii insignifiant prevaleaza invatarea mecanica, fara patrunderea cit de cit in esenta fenomenelor. Din punctul de vedere al motivatiei si intereselor, elevul manifesta o stare neutra fata de invatare o instabilitate emotionala, relevata prin plictiseala, lipsa de incredere in sine. Cunostintele obtinute de elev sint faptice, terminologice si limitate. La acest nivel elevul poate recunoaste, defini si reproduce unele date, termeni, notiuni, imagini, clisee ale unor secvente din fenomenele naturii etc. I

Nivelul B, numit nivelul perceptiei, la care elevul intelege si aplica in cazuri simple informatia receptionata, adica sesizeaza cu ajutorul gindirii. Elevul foloseste anumite modalitati de a opera cu informatia, dezvoltindu-si astfel capacitatile mintale. El opereaza cu fapte, informatii receptionate, manifesta capacitatea de exprimare si extrapolare a cunostintelor insusite, bazindu-se pe spiritul de observatie. J Din punctul de vedere al motivatiilor si intereselor fata de invatare, elevul manifesta atitudine pozitiva, interes personal si responsabilitate. J in activitatea elevilor acest nivel se manifesta prin valorificarea independenta a unei informatii si reluarea ei in conditii concrete, diferite de cele in care au fost invatate.

Nivelul C, numit nivelul creativ de invatare. Elevul invata usor, intr-un comfort psihologic de autosatisfactie, este capabil de a reorganiza din punct de vedere propriu unele date cunoscute de a exprima opiniile personale in legatura cu diversele categorii de fapte, informatii etc. Din punctul de vedere al motivatiei si intereselor fata de invatare, elevul manifesta o atitudine responsabila, o ferma convingere interioara, perseverenta in atingerea scopului, este hotarit sa invinga obstacolele.

La acest nivel se implica gindirea logica prin operatiile de analiza, sinteza si generalizare si prin rationamentul deductiv-inductiv, ceea ce determina trecerea gindirii de la concret la abstract si viceversa.

NOTA:

1. Lucrarea se adreseaza autorilor de manuale, cadrelor didactice (educatoare, invatatori, profesori), studentilor si elevilor.

2. Continuturile sint orientative. Elementele incluse in continuturi nu vor constitui obiectul unor lectii teoretice. Ele vor fi abordate practic si aplicativ si vor fi explicate in masura intelegerii de catre elevi a notiunilor date. Este important ca elevii sa-si poata argumenta parerile, for-mula unele concluzii, aplica cunostintele insusite in situatii cotidiene etc.

I SUGESTII PENTRU EVALUARE

Evaluarea este o parte componenta a curriculum-ului. Ea presupune masurari si judecati de valori. Asa cum termometrul indica fidel temperatura, tot asa si in efectuarea masurarilor educationale trebuie sa dispunem de instrumente de evaluare veridice. I Evaluarea se proiecteaza in baza obiectivelor de evaluare, la formularea carora se vor utiliza trei elemente:

. comportamentul pe care elevul trebuie sa-l demonstreze (CE);

. conditiile in care se produce acest comportament (CUM);

. nivelul de performanta (CIT).

Exemplu:

Elevul va fi capabil sa enumere, in scris, insusirile unui corp viu, fara a omite vreo una din ele.

Ce? Cum? Cit?

Obiectivele de evaluare, la rindul lor, sint scrise pe baza obiectivelor curriculare de referinta.

Un profesor bun evalueaza continuu elevii, urmarind progresul acestora si identificind dificultatile si lacunele procesului de invatamint. El nu sanctioneaza, pozitiv sau negativ, elevii cu note, ci dezvolta un plan adecvat posibilitatilor lor diferite de invatare.

Evaluarea poate avea urmatoarele forme:

. initiala (se efectueaza la inceputul programului de instruire, ciclului de invatamint, anului scolar etc.);

. continua sau formativa (verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic, realizat pe secvente mai mici; verificarea cunostintelor elevilor in ansamblu);

. cumulativa sau sumativa (se efectueaza pe parcursul programei la sfirsit de tema, capitol, semestru, an scolar).

Cel mai eficace mijloc de evaluare sint testele de cunostinte - capacitati; criteriale - normative; formative - sumative; punctuale - integrative; obiective - subiective; initiale - finale.

Indiferent de forma de evaluare, principalele calitati sint:

. validitatea (daca se masoara ceea ce este destinat masurarii);

. fidelitatea (aplicarea conditiilor identice aceluiasi grup de elevi);

. obiectivitatea(teste standardizate);

. aplicabilitatea.

Elementele componente ale unui instrument de evaluare sint itemii, care pot fi: intrebari simple, enunturi urmate de intrebari, exercitii, probleme, intrebari structurate etc.

Item = intrebarea + raspunsul asteptat

Itemii se impart in: .

I. Itemi obiectivi:

. Itemi cu alegere duala

. Itemi cu alegere multipla

. Itemi de tip pereche

II. Itemi semiobiectivi:

. Itemi cu raspuns scurt

. intrebari structurate

III. Itemi cu raspuns deschis

. Itemi de tip rezolvare de problema

. Eseu structurat

. Eseu nestructurat

EXEMPLE

Itemi cu alegere duala

Obiectivul de evaluare: Elevii vor fi capabili sa aprecieze corect veridicitatea enuntului, bazindu-se pe achizitiile anterioare.

Enuntul: Citeste propozitiile. Daca afirmatiile sint adevarate, incercuieste litera A, in caz ca afirmatiile sint false incercuieste litera F.

1. Plantele sint organisme vii, deoarece au urmatoarele insusiri: se nasc, respira, se hranesc, cresc, mor, A F

2. Iepurele este un animal erbivor, deoarece se hraneste cu soareci. A F

3. Omul este o fiinta vie, deoarece traieste alaturi de alti oameni. A F

. Itemi de tip pereche

Obiectivul de evaluare: Elevii vor fi capabili sa stabileasca, prin sageti, cel putin doua corespondente intre vietuitoare si mediile lor de viata.

Enuntul: Arata prin sageti legatura dintre medii si organismele vii.

1. Terestru

soim

leu

nufar

2. Acvatic

somn

fluture

3. Aerian

stea

broasca

rima

. Itemi cu alegere multipla

Obiectivul de evaluare: Elevii vor fi capabili sa identifice corect, dintr-un grup de corpuri, pe cel neviu si natural.

Enuntul: incercuieste litera din dreptul cuvintului ce denumeste un corp neviu si natural:

A.     bufnita

B.     casa

C.     muntele

D.    bradul

. Itemi cu raspuns scurt

Enuntul itemilor cu raspuns scurt poate fi formulat in mai multe variante:

a) Printr-o intrebare:

Care oameni au pasit pentru prima data pe Luna?

b) Printr-o propozitie incompleta:

Anul contine.. zile.

Intrebari structurate (mai multe subintrebari legate intre ele printr-un element comun) Enuntul: Descrie localitatea ta, avind ca repere raspunsurile la intrebarile de mai jos:

1. Cum se numeste localitatea in care locuiesti?

2. Ce se afla in ea?

3. Prin ce e cunoscut orasul (satul) tau?

4. Ce activitati desfasoara oamenii din localitate?

. Itemii cu raspuns deschis testeaza obiective ale invatarii ce vizeaza originalitatea, creativitatea si caracterul personal al raspunsului.

Exemplu:

Ce-ai face, daca ai nimeri pe o insula nepopulata ?

Probele de evaluare trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

1. Sa corespunda obiectivelor curriculare.

2. Sa stimuleze dezvoltarea elevilor.

3. Sa evalueze nu numai cunostintele elevilor, dar si competentele, atitudinile lor.

4. Sa mentina interesul cognitiv al elevilor.

5. Sa fie legate de viata elevilor.

6. Sa mentina confortul emotional al elevilor.

BIBLIOGRAFIE

1.     Berckeley G. Principiile cunoasterii omenesti. Editura Agora, lasi, 1995 3

2.     Bruner J. Pentru o teorie a instruirii (trad.). EDP, Bucuresti, 1970 I

Bontas I. Pedagogie. Editura ALL, 1995 Cerghit, Ioan, Vlasceanu, Lazar (coordonatori), Curs de pedagogie, Universitatea Bucuresti, 1988

3.     Curriculum de baza - documente reglatoare. Chisinau, 1996

4.     Crisan Al., Gutu V. Proiectarea curriculum-ului de baza. Ghid metodologic. Chisinau, 1996

5.     Gagne R. M. Conditiile invatarii (trad.). EDP, 1975

6.     Jurcau N. Introducere in psihologia pedagogica. Cluj-Napoca, 1994

7.     Matei N. C. invatarea eficienta in scoala. EDP, R.A., Bucuresti, 1995

8.     Neascu I. Instruire si invatare (teorii, modele, strategii). Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990

9.     Nicola I. Pedagogie. EDP, Bucuresti, 1993

10.  OpreaO. Didactica nova. Lumina, Chisinau, 1992

11.  Piajet J. Psihologia inteligentei (trad.). Editura Stiinta, 1965

12.  Stoica A., Musteata S. Evaluarea rezultatelor scolare. Chisinau, 1997

13.  Schiopu U., Verza E. Psihologia virstelor - ciclurile vietii. EDP, Bucuresti, 1995

14.  Botgros I. Psihologia moderna si invatarea pe trei niveluri a fizicii preuniversitare Revista de Fizica, nr. 1,1996, p. 31.