|
|
|
MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURESTI
CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
CONTABILITATE SI INFORMATICA
CREAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PRIVIND CONTABILITATEA DATORIILOR SI CREANTELOR COMERCIALE LA
SC CORINT ROMANIA" S.R L.
INTRODUCERE
Este destinata tuturor celor care vor sa afle o mica parte despre creante si datorii, dar poate fi utilizata cu folos si de catre cei care invata contabilitate, inclusiv elevilor si studentilor de la profilul management.
Contine date actualizate conforme cu normele juridice in vigoare in special cu reglementarile prevazute de OMFP 3055/2009 si Standardele Internationale de Contabilitate.
In prima parte se regaseste prezentarea societatii unde a fost intocmita lucrarea, modul cum a luat fiinta societatea dar si modul de organizare si obiectul de activitate al societatii.
Incepand cu capitolul doi se intra mai in amanunt in partea de contabilitate. In acest capitol sunt prezentate creantele, clasificarea acestora si felul cum apar inregistrate in contabilitate.
In capitolul trei am prezentat un exercitiu contabil privind creantele si datoriile, o monografie precum si o aplicatie de informatica de gestiune. Situatiile financiare sunt conforme cu noile reglementari contabile, cu Directiva a-IV-a a Comunitatii Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
Partea de incheiere este rezervata concluziilor si propunerilor.
Prin modul de prezentare si solutionare autorul considera ca pune la dispozitia celor ce vor citi lucrarea, o lucrare utila, fara a avea anumite pretentii, asa ca orice sugestie sau precizare este binevenita.
CAPITOLUL I.
PREZENTARE FIRMA
1.1 SCURT ISTORIC
Firma este prezenta pe piata romaneasca inca din anul 1994. Corint Romania este in prezent liderul pietei romanesti de profile PVC si ofera partenerilor solutii complete. Datorita capacitatii sale de productie Corint Romania a devenit un jucator zonal in cadrul grupului - livrand profile catre Republica Moldova si Bulgaria. De asemenea Corint Romania exporta catre firma mama - Corint Fenster Systeme GmbH - intreaga paleta de profile executate aici, certificand astfel identitatea de reteta si tehnologie.
1994: testeaza pentru prima data piata romaneasca a ferestrelor din PVC
Firma a mizat consecvent si din timp pe o patrundere rapida pe piata, ajungand ca in scurt timp sa preia conducerea. Marele succes al clientilor nostri, cresterea rapida a numarului acestora cat si eforturile de dezvoltare ale acestei tari au intarit convingerea de a demara un vast proiect de investitii.
1998: Incepe constructia primei fabrici de extrudat profile din PVC
1999: Are loc inaugurarea noii capacitati de productie si este produs primul metru de profil din PVC. Fabrica dispune de o tehnologie avansata, spatiu mare de depozitare, atelier scoala pentru initierea partenerilor si un elegant sediu administrativ.
Directorul General al firmei, Dl. Aurel Vlaicu, explica cursul de expansiune: 'vom incepe cu 3 instalatii de extrudare si, pana la sfarsitul anului 2002 vom avea treptat un numar de 6'.
2004: aniverseaza 10 ani de prezenta pe piata romaneasca.
2007: La sfarsitul anului 2007 Corint Romania se clasa pe primul loc in "Topul national al firmelor", categoria "Intreprinderi mijlocii" pe baza criteriilor de evaluare stabilite de Camera de Comert si Industrie a Romaniei - cifra de afaceri, rata profitului si eforturile de dezvoltare continua. In baza acelorasi criterii, compania a reusit sa patrunda si in clasamentul celor mai performante 50 firme din tara, conform Coface Romania.
2008: Corint Romania colaboreaza cu cca 450 firme partenere in Romania livrand acestora componentele si tehnologia necesare productiei de ferestre termoizolante. Pentru o deservire mai rapida, Corint Romania detine depozite zonale in Bacau, Craiova, Timisoara si Constanta.
2009: Corint Romania este in prezent liderul pietei romanesti de profile PVC.
2010: Corint Romania aniverseaza 16 ani de prezenta pe piata romaneasca.
Drumul nostru spre succes
Grupul de firme Corint Romania Fenster-Systeme este astazi o intreprindere foarte moderna si sigura, cu un grad ridicat de flexibilitate si capacitate de a se adapta la cerintele din ce in ce mai exigente ale pietei. Corint Romania si-a continuat consecvent politica de expansiune valorificand sansele aparute in urma deschiderii pietelor din Europa de Est. In acest scop au fost create Parteneriate speciale pentru firmele din aceste tari si s-au adoptat strategii specifice pentru satisfacerea deplina a consumatorilor. S-au creat astfel premisele pentru pozitionarea puternica pe piata si dezvoltarea abilitatilor competitionale de durata.
Parteneriatul si increderea sunt valorile centrale ale grupului Corint Romania. Acestea stabilesc comportamentul nostru in relatia cu clientii, furnizorii si colaboratorii si implica de asemenea, si asumarea responsabilitatilor fata de angajati. Pe o piata aflata intr-o continua schimbare, aceste strategii formeaza pilonul activitatii noastre.
Personalul bine instruit si motivat din tara si din strainatate reprezinta garantia faptului ca aspiratia spre o dezvoltare economica la nivel inalt este pe deplin indreptatita.
Actiunile noastre se bazeaza pe o experienta de decenii in productia de profile din PVC
Cu peste 1200 de angajati si cu o prezenta semnificativa pe pietele europene, grupul de firme Corint Romania este un competitor puternic pe piata ferestrelor din PVC.
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CONTABILITATII CREANTELOR SI DATORIILOR
COMERCIALE LA S.C. CORINT ROMANIA S.R.L.
2.1 Delimitari si reglementari privind creantele si datoriile comerciale
Economia concurentiala functioneaza ca un mecanism prin intermediul caruia se realizeaza un ansamblu coerent de schimburi de valori. Aceste valori - bunuri materiale si servicii - necesare satisfacerii nevoilor de ordin economic si social sunt asigurate de activitatile economice, in cadrul carora locul principal revine productiei .
Activitatea de productie este influentata atat de complexitatea intrinseca a procesului de productie, cat si de ansamblul relatiilor cu terte persoane, si anume: agenti economici, banci, salariati, statul; suportul acestor relatii constand in fluxuri de valori ce se produc . Astfel, una dintre partile contractante ofera bunul sau serviciul spre vanzare (vanzator) - flux real de bunuri si servicii, iar cealalta parte remite contravaloarea sa (cumparator) - flux financiar de valori de schimb(bani). Totusi, aceste fluxuri nu se realizeaza in acelasi moment, adica, in unele cazuri partile contractante ofera bunul sau serviciul urmand ca plata sa se faca ulterior, iar in unele cazuri livrarea bunurilor si serviciilor poate fi precedata de acordarea unor avansuri .
Daca in cadrul relatiilor economice, fluxurile de valori se produc in momente diferite, atunci se nasc obligatii (datorii) pentru beneficiar si drepturi (creante) pentru furnizor sau prestator.
In marea lor diversitate, aceste relatii se intrepatrund, intr-un circuit in care fiecare agent economic se afla in dubla ipostaza, atat de vanzator, cat si de cumparator. Stingerea acestor creante sau datorii se face, de regula, prin intermediul mijloacelor banesti, utilizand:
Operatiuni banesti de decontare cu / fara numerar ;
Operatiuni banesti de decontare prin efecte comerciale ;
Toate relatiile agentilor economici cu tertii se creeaza si se sting intr-o inlantuire fara sfarsit, fiecare in parte avand scadente ferme de decontare, aceste relatii fiind, in majoritatea cazurilor, reciproce, de exemplu:
In relatiile comerciale cu furnizorii, unitatea patrimoniala are obligatia platii contravalorii bunurilor, lucrarilor sau serviciilor primite, dar si dreptul asupra acestuia pentru avansul sau acontul acordat .
In relatiile cu clientii, unitatea patrimoniala are dreptul de a incasa contravaloarea livrarilor sau prestatiilor facute, dar si obligatia decontarii avansului primit de la clienti.
In relatiile cu bugetul statului, unitatea patrimoniala are obligatia de a plati o serie de impozite si taxe, dar si dreptul de a incasa subventii, TVA de recuperat, etc.
In relatiile cu salariatii, unitatea patrimoniala are obligatia remunerarii muncii prestate de acestia si a stimularii suplimentare prin premii si participare la profit, dar si dreptul de a incasa de la salariati avansurile acordate si/sau eventualele sume achitate in plus si necuvenite.
Pentru a fi intelese si reflectate corect in contabilitate aceste relatii se clasifica in functie de natura juridica, astfel:
Relatii generatoare de drepturi (creante) ;
Relatii generatoare de obligatii (datorii) ;
In relatiile de specialitate contabila, elementele creante si datorii sunt componente ale activului si respectiv pasivului bilantier.
Cadrul general al IASC defineste activul (paragraful 49 a), astfel:
"Un activ reprezinta o resursa controlata de intreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii viitoare pentru intreprindere".
"Recunoasterea unui activ se realizeaza daca sunt indeplinite cumulativ doua criterii si anume:
a. probabilitatea de realizare a unui beneficiu economic viitor ;
b. determinarea valorii / costului in mod credibil"
Astfel, activul este impartit pe subdiviziuni, in raport de natura, modul de utilizare a valorilor, bunurilor, resurselor economice si lichidarea lor; structurile care raspund la o asemenea cerinta fiind cele de active imobilizate si active circulante .
Activele circulante insumeaza toate valorile economice de consum si circulatie a caror lichiditate este mai mica sau cel mult egala cu 1 an sau, altfel spus, activitatea intreprinderii, ce participa la un singur circuit economic si isi modifica in permanenta forma, in aceasta categorie intrand si creantele comerciale.
Creantele comerciale iau nastere in cadrul relatiilor de decontare cu clientii pentru livrari de bunuri materiale, lucrari si servicii prestate, ele delimitandu-se patrimonial sub forma clientilor si efectelor comerciale de primit.
Cadrul general al IASC defineste datoria (paragraful 49 b) astfel:
"O datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii ce decurge din evenimentele trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice".
Criteriile cumulative de recunoastere a datoriilor sunt:
a. probabilitatea unei iesiri de resurse, purtatoare de beneficii economice;
b. evaluarea sa se poata face in mod credibil."
Caracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii, care la randul ei este un angajament sau responsabilitate de a actiona intr-un anumit fel . Datoriilor pot rezulta ca urmare a unor obligatii contractuale pentru bunuri si servicii, din dorinta de a pastra bune relatii cu partenerii de afaceri sau prin efectul legii.
In mod normal obligatia apare numai in momentul livrarii activului sau in momentul in care s-a incheiat un acord irevocabil de cumparare a activului .
Datoriile comerciale se creeaza in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionari de bunuri materiale, lucrari si servicii primite, ele delimitandu-se patrimoniale sub forma furnizorilor si efectelor comerciale de platit.
Creante - definitie, continut, rol, clasificare
Creantele, denumite si "active in curs de decontare" reprezinta drepturile pe termen scurt ale unitatii, respectiv mijloace in curs de incasare, adica drepturi ale creditorilor de a pretinde anumite sume, bunuri sau lucrari de la debitori.
Creantele sau valorile in curs de incasare, conform altei definitii, reprezinta valori economice avansate temporar de catre titularii de patrimoniu (creditori) altor persoane fizice sau juridice (debitori) pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie (bani, lucrare sau serviciu). De exemplu:
¤ Pentru marfurile vandute clientilor, echivalentul valoric este reprezentat de o suma bani egala cu valoarea marfurilor facturate.
¤ Pentru un avans in bani acordat salariatilor, echivalentul valoric este reprezentat de munca prestata.
Standardul International de Contabilitate IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare" sugereaza ca, indiferent de durata de "stationare" in intreprindere , toate creantele de tip "comercial" sa fie evidentiate la "active curente", fara sa fie impusa aceasta regula, astfel, un activ va fi incadrat la categoria "activ curent" atunci cand:
"se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vanzare sau consum, in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
este detinut pe termen scurt sau in scopul comercializarii si se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata".
Persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansata, urmand sa dea echivalentul corespunzator sunt denumite generic debitori, adica acele persoane care in cadrul unui raport patrimonial au primit o valoare economica si urmeaza a da un echivalent valoric sau o contraprestatie.
Fenomenul aparitiei creantelor are in amonte aporturile intreprinderii cu tertii, caracterizate de un bogat continut economic si o puternica natura juridica, cele mai importante creante fiind legate de activitatea de exploatare.
Astfel, putem defini creantele de exploatare ca fiind drepturile pe termen scurt ale unitatii patrimoniale, care iau nastere ca urmare a desfasurarii ciclului de exploatare si au in contrapartida un venit de exploatare.
Premisa si conditia desfasurarii unei activitati de exploatare o constituie operatiile comerciale, respectiv operatiile de vanzare - cumparare de bunuri materiale, lucrari executate, servicii prestate, etc., ceea ce presupune existenta unei legaturi intre diferiti agenti economici, dintre care unul vinde si este numit furnizor, iar celalalt cumpara si este numit client.
Astfel, creantele comerciale legate de vanzarea de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii proprii ciclului de exploatare sunt delimitate patrimonial sub forma: clientilor, efectelor de primit si avansurilor primite de la clienti.
Creantele se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel:
Dupa natura operatiilor care le genereaza:
a)Clienti si valori asimilate ;
Clientii: - reprezinta creantele determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii, in cadrul acestei forme de vanzare, decontarea cu clientul intervenind ulterior .
In functie de scadenta pot fi :
Clienti cu incasare imediata, in numerar sau dupa un numar normal de zile de decontare a facturilor (3-5 zile);
Clienti cu incasare la termen, dupa o perioada de timp convenita intre agentii economici , termenele uzuale fiind de 30, 60 si 90 de zile, dar pot fi convenite si perioade mai mari de timp.
Efecte de primit : sunt creantele pentru care se primeste un titlu de valoare ca efect de comert, acestea indeplinind functia de bani in cadrul raportului de decontare si putand fi decontate pe termen scurt sau imediat.
Efectele de primit circula sub diferite denumiri generice, cum ar fi:
Inscrisuri;
Polite ;
Cambii;
Instrumente de plata si de credit;
b) Creante imobilizate: - denumite si creante financiare sau creante atasate participatiilor, sunt drepturi garantate prin operatii pe termen mediu si lung, reprezentand rezultat favorabil (profit) sau sume datorate de coparticipati pentru acoperirea eventualelor pierderi prin acordarea de imprumuturi intre asociati sau societati comerciale de grup cu care intreprinderea are relatii de participare.
Se contabilizeaza cu ajutorul contului 267 "Creante imobilizate".
Creante din decontarile cu asociatii si in cadrul grupului:
Creante din decontari cu asociatii: - privesc capitalul subscris, atat in natura, cat si in bani, dar nevarsat de catre asociatii unei societati comerciale, adica persoanele care convin pe baza de contract sa afecteze intreprinderii comune bunuri sau bani, in vederea impartirii beneficiului care poate rezulta din respectiva afacere.
Creantele de refera si la primele stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii sau aportului de capital .
Creantele din decontari in cadrul grupului : - sunt determinate de fondurile avansate, direct sau indirect, intr-o maniera temporara de catre intreprinderile entitatilor grupului, de dobanzile aferente acestor fonduri si de dividendele de incasat din participatii .
Creante privind avansurile acordate furnizorilor: -apar in situatia in care, prin contract, clientul acorda furnizorului avansuri banesti in vederea livrarii unor bunuri sau servicii, drept garantie, astfel societatea client are a creanta fata de furnizor.
Relatiile de acest gen se intalnesc si la ambalajele care circula pe principiul restituirii, creantele aparand odata cu livrarea ambalajelor ce urmeaza a fi restituite ulterior societatii.
Aceste creante denumite "clienti-creditori" sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul contului 419.
Alte creante: - sunt creante generate de relatiile unitatii cu propriul personal, cu organismele de asigurari si protectia sociala, cu bugetul statului si cu alte organisme asimilate si in mod implicit si de sumele sub forma de dobanda pe care le genereaza operatiile respective, cum ar fi:
Creantele fata de organismele de asigurari si protectie sociala -reprezentate de:
( Varsaminte in plus in contul asigurarilor sociale ce urmeaza a se incasa in perioada urmatoare;
( Varsaminte efectuate in plus catre alte organisme publice, cum ar fi contributia la constituirea fondurilor speciale (de sanatate, de cercetare - dezvoltare);
Creante fata de bugetul de stat care exprima datorii ale bugetului fata de unitatile patrimoniale si sunt reprezentate de :
( Subventii de primit ;
( Sume reprezentand diferite impozite si taxe (impozit pe profit, pe salarii, pe cladiri, pe terenuri) varsate in plus la bugetul statului;
( Taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului;
( Alte creante la bugetul statului salarii neridicate prescrise, sume datorate de buget;
( Varsaminte efectuate in plus din accize, impozit pe titei, impozit pe dividende;
Creante - debitori diversi : debitori din reclamatii, din pagube materiale create de terti, alte creante izvorate din existenta unor titluri executorii.
Dupa gradul de recuperare :
Creante certe : presupun existenta unui raport juridic si a unei sume diferentiate, contabilizata ca atare si pentru care nu exista dubii in ceea ce priveste recuperarea la scadenta.
Se contabilizeaza cu ajutorul contului 4111 .
Creante incerte (dubioase): - sunt creante certe in ceea ce priveste existenta si marimea lor, dar a caror recuperare este incerta (dubioasa), avand in vedere situatia critica a debitorului.
In functie de respectarea sau nu a termenelor de plata pot sa apara clienti cu intarzieri la plata facturilor, in aceste situatii ei devenind incerti, forme sub care sunt evidentiati in contabilitate :
( Clientii incerti sunt persoane fizice sau juridice care, la scadenta, nu au putut deconta contravaloarea contractuala, ca urmare a unei incapacitati de plata temporara sau nu.
Aceste creante se contabilizeaza in momentul cand sunt certe, apoi sunt virate in contul 4118 cu valoarea devenita incerta.
Creante litigioase : sunt creante certe in ceea ce priveste existenta si marimea, dar pentru recuperarea lor s-a deschis o actiune judecatoreasca.
( Clientii litigiosi sunt persoane fizice sau juridice asupra carora societatea are creante comerciale pentru care s-a deschis o actiune juridica privind decontarea .
Se contabilizeaza ca si creantele incerte cu ajutorul contului 4118 cu valoarea aflata in litigiu.
c) Creante irecuperabile : -sunt creante pierdute in mod definitiv de catre intreprindere . Aceste creante sunt contabilizate in momentul cand sunt certe, apoi se trec pe cheltuieli prin contul 654"Pierderi din creante si debitori diversi".
Dupa activitatea la care se refera:
Creante din activitatea de exploatare : - sunt drepturi pe termen scurt ce se nasc ca urmare a desfasurarii ciclului de exploatare, reprezentate prin :
( Creante fata de clienti ( contul 4111 "Clienti);
( Creante atasate (contul 4118 "Clienti incerti", 4118 "Clienti incerti sau in litigiu", 413 "Efecte de primit", 418 "Clienti facturi de intocmit");
( Creante fata de personal ;
( Creante fata de bugetul statului (contul 445 "Subventii", 4424 "TVA de recuperat", 4426 "TVA deductibila", 4427 "TVA colectata"- sold D);
( Creante fata de furnizori (contul 409 "Furnizori - debitori");
Creante in afara exploatarii :
( Creante fata de unitati din cadrul grupului ( contul 451 "Decontari in cadrul grupului" - sold D, 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul - sold D);
( Alte creante (contul 461 "Debitori diversi",473 "Decontari in curs de clarificare");
Cheltuieli inregistrate in avans : - sunt cheltuieli anticipate sau constatate in avans care trebuie excluse din cheltuielile exercitiului curent si apoi incorporate in cheltuielile exercitiului la care se refera, ceea ce inseamna ca exercitiul curent detine "o creanta" asupra exercitiului urmator.
Se contabilizeaza cu ajutorul contului 471 "Cheltuieli in avans".
IV . Dupa provenienta tertilor :
Creante externe : -drepturi ce decurg din raporturi juridice ale unitatii patrimoniale cu persoane fizice/juridice aflate in afara teritoriului statului.
Creante interne: - drepturi ce decurg din raporturi juridice ale unitatii patrimoniale cu alte persoane fizice/juridice ale aceluiasi stat.
V. Dupa termenul de incasare sau gradul de lichiditate :
Creante pe termen mediu si lung(peste 1 an): - sunt creante imobilizate pe o perioada mai lunga si se refera la :
( Creante legate de participatii;
( Imprumuturi pe termen mediu si lung acordate tertilor ;
( Garantii si cautiuni varsate de intreprindere in favoarea tertilor ;
Creantele legate de participatii au in vedere imprumuturile acordate unitatilor patrimoniale la care intreprinderea detine participatii .
Imprumuturile pe termen mediu si lung pot fi acordate asociatilor sau personalului.
Garantiile si cautiunile se varsa in contul furnizorilor (energie, gaze, apa, canal, prestatii telefonice).
Creante pe termen scurt(sub 1 an) : - apar si se sting, in mod obisnuit , in activitatea aferenta unui exercitiu financiar.
VI. In functie de moneda in care sunt exprimate:
Creante in lei, - clienti interni;
Creante in devize - clienti externi;
VII. In functie de modalitatea de decontare :
Decontari prin mijloace curente de plata : ( CEC, numerar, virament);
Decontari prin efecte comerciale ; (titluri de valoare) ;
Valorile de incasat pot fi incluse in sfera creantelor acestea fiind: cecurile de incasat, efectele de incasat, cupoanele de incasat detasabile din titlurile de valoare privind drepturile la dividende sau dobanzi. Opinia pentru includerea valorilor de incasat in categoria creantelor si nu a disponibilitatilor banesti se sprijina pe faptul ca ele nu au gradul de lichiditate propriu lichiditatilor .
VIII. Dupa natura creditelor care stau la baza aparitiei creantelor :
Creante de vanzari pe credit comercial;
Creante din vanzari pe credit cambial ;
IX. In functie de data facturarii:
Creante exigibile : - pentru acele marfuri care la data livrarii sunt insotite de factura;
Creante neexigibile: - pentru acele marfuri care la data livrarii, datorita unor forme de decontare specifice, nu sunt insotite de factura. Ele devin exigibile odata cu intocmirea facturii si aducerea ei la cunostinta clientului.
Datorii - definitie, continut, rol, clasificare
Datoriile reprezinta obligatiile pe termen scurt ale unitatii, respectiv surse atrase la finantarea activitatii acesteia. Denumite si "fonduri furnizate de terti", ele se concretizeaza in angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor si sunt elemente patrimoniale de pasiv care iau nastere la aparitie si se lichideaza la plata lor.
Datoriile, conform altei definitii, reprezinta fondurile sau capitalul furnizat de terti, pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric, in aceasta situatie aflandu-se imprumuturile contractate de la banci sau de la alte institutii financiare, imprumuturile din emisiunile de obligatiuni, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatii cu alte persoane fizice si juridice.
Conform IASC 1 " Prezentarea situatiilor financiare", datoriile curente
sunt cele care se incadreaza in urmatoarea definitie:
"se asteapta sa fie decontate in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii"; "sunt exigibile in termen de 12 luni de la data bilantului"
Persoanele fizice si juridice fata de care unitatea are obligatii banesti sunt denumite generic creditori, adica acele persoane care in cadrul unui raport patrimonial au avansat o valoare economica si urmeaza a primi un echivalent valoric sau o contraprestatie.
Premiza si conditia desfasurarii unei activitati economice o constituie operatiile comerciale, respectiv operatiile de vanzare - cumparare de bunuri materiale, lucrari executate, servicii prestate, etc., ceea ce presupune existenta unei legaturi intre diferiti agenti economici, dintre care unul vinde si este numit furnizor, iar celalalt cumpara si este numit client.
Astfel, datoriile comerciale legate de vanzarea de bunuri, executarea de lucrari si prestari de servicii proprii ciclului de exploatare sunt delimitate patrimonial sub forma: furnizorilor, efectelor de platit si avansurilor acordate furnizorilor.
Furnizorii reprezinta datoriile fata de terti pentru cumpararile pe credit, asa cum clientii reprezinta creantele asupra tertilor pentru vanzarile pe credit, decontarea creantelor si datoriilor intervenind ulterior acestor operatiuni.
Datoriile se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel:
Dupa natura operatiilor care le genereaza
Imprumuturi si datorii asimilate: - denumite si datorii financiare, ele reprezinta resursele externe puse la dispozitia unitatii patrimoniale pe termen mediu si lung si cuprind elemente precum
Credite primite de la banca si alte institutii de credit:
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni: - sunt denumite si credite obligatoarii si reprezinta fonduri pe termen lung asigurate prin vanzarea, catre public, de titluri de credit negociabile.
Datorii privind concesiunile, brevetele, licentele si alte drepturi si valori asimilate, preluate in patrimoniu.
Datorii legate de participatii -apar in cazul sumelor incasate de la societati comerciale care detin titluri de participare ale intreprinderii.
Dobanzi aferente acestor imprumuturi: - toate sursele de finantare, atrase sub diferite forme, vor fi remunerate de catre intreprindere cu o dobanda, care se asimileaza astfel acestor datorii.
Furnizori si conturi asimilate : - denumite si datorii comerciale - ele reprezinta echivalentul valoric al prestatiilor si livrarilor de bunuri efectuate de terti si regrupeaza furnizorii din exploatare, efecte de plata aferente activitatii de exploatare, furnizorii si efectele de plata pentru imobilizari si furnizori ale caror facturi sunt nesosite, dar a caror valoare este suficient de bine cunoscuta.
Furnizori : - delimiteaza datoria intreprinderii fata de terti pentru cumpararea pe credit, de bunuri si servicii, documentul pe baza caruia se naste datoria fiind factura.
In contractele cu furnizorii se pot conveni termene de plata, care pot varia intre 30-90 zile si, in unele cazuri, chiar perioade mai mari.
Efectele de plata : -reprezinta titluri de valoare, care atesta obligatia de plata a societatii comerciale in cadrul relatiei de decontare.
Sunt datoriile pentru care se primeste un titlu de valoare ca efect de comert, aceasta indeplinind functia de bani in cadrul raportului de decontare si putand fi decontate pe termen scurt sau imediat.
Datoriile comerciale sunt evidentiate in contabilitate prin intermediul conturilor din clasa 40.
Avansuri primite de la clienti : - apare in situatia in care, prin contract, clientul acorda furnizorului avansuri banesti in vederea livrarii unor bunuri sau servicii, drept garantie, astfel societatea furnizor are o obligatie fata de client.
Acelasi gen de relatii apare si pentru ambalajele primite si in acelasi timp cu bunuri si servicii si care urmeaza a fi restituite de catre societate, aceasta situatie aplicandu-se numai acelor ambalaje care circula pe principiul restituirii.
Aceste datorii denumite furnizori-debitori sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul contului 409.
Alte datorii :- se refera la urmatoarele structuri de datorii:
Datorii fata de personal : - reprezinta obligatia intreprinderii in drepturi banesti si in natura cuvenite personalului (salariatilor) pentru munca prestata sau ca urmare a calitatii de salariat, marimea acestor datorii fata de salariati stabilindu-se prin negocieri colective sau individuale intre societate ti personal, finalizate prin contracte.
Aceste datorii sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 42.
Datorii fata de asigurari si protectia sociala: - sunt denumite si datorii sociale si se realizeaza atat din contributii ale agentilor economice ce folosesc personal salariat, cat si din contributii ale salariatilor, toate unitatile patrimoniale avand obligatia legala de a contribui prin cotizatii la constituirea acestor fonduri , cotizatiile fiind calculate prin cote procentuale asupra castigului brut lunar individual realizat de salariati si respectiv cumulat la nivel de intreprindere.
Datoriile sociale sun contabilizate cu ajutorul conturilor din clasa 43.
Datorii fiscale fata de bugetul de stat si alte organisme publice : -sunt obligatii ale unitatii patrimoniale fata de bugetul de stat determinate de impozitele si taxele datorate, cele mai importante fiind:
Impozitul pe salariu revine in sarcina societatii de a-l varsa ca urmare a metodei de stopaj la sursa prevazuta de lege.
Taxa pe valoarea adaugata revine numai platitorilor de TVA, fiind determinata pe baza decontului lunar privind suma impozabila si taxa exigibila, intr-o cota procentuala de 19 % .
Impozitul pe profit - este datorat de toate unitatile patrimoniale care obtin profit, acesta percepandu-se asupra profitului impozabil, prin cota procentuala de 25 %, pentru intreprinderile mari, in timp ce pentru intreprinderile mici si mijlocii cota impozitului pe profit este de 1,5 % din totalitatea veniturilor realizate in exercitiul curent mai putin veniturile din productia stocata, veniturile din productia de imobilizari necorporale si corporale si veniturile din provizioanele privind activitatea de exploatare.
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate:- se refera la urmatoarele obligatii fiscale: accize, impozitul pe cladiri, pe terenuri, taxe asupra mijloacelor de transport, impozit pe dividende, taxe de timbru de la persoane juridice, etc.
Datoriile fiscale sunt evidentiate in contabilitate prin conturile din clasa 44.
Datorii fata de asociati si in cadrul grupului:
Datorii fata de asociati: pot fi generate de rambursarile si retragerile de capital, de sumele depuse de asociati la societate si pentru care primesc dobanzi si de dividendele pe care societatea trebuie sa le plateasca asociatilor.
Datorii din sfera decontarilor grupului: apar pentru fondurile primite, direct sau indirect, de catre intreprindere de la societatile grupului sau in relatiile dintre unitate si subunitatile proprii, fara personalitate juridica, dar care conduc contabilitate proprie, ca urmare a transferurilor de valori dintre acestea.
Acest tip de datorii se evidentiaza prin conturile din clasa 45.
Creditori diversi :- cuprinde acele datorii care prin natura lor nu apartin categoriilor prezentate anterior, si anume:
Datorii privind achizitia titlurilor de plasament;
Datorii privind redeventele, locatiile de gestiune si chiriile;
Sume incasate si necuvenite unitatii, virate in conturile de la banca;
Datorii din amenzi, penalitati pentru pagubele produse altor persoane;
Creditorii diversi se contabilizeaza prin contul 462 "Creditori diversi".
II. Dupa provenienta tertilor:
a)Datorii interne: - drepturi ce decurg din raporturile juridice ale unitatii patrimoniale cu alte persoane fizice / juridice ale aceluiasi stat.
b)Datorii externe: - obligatii ce decurg din raporturile juridice ale unitatii patrimoniale cu persoane fizice / juridice aflate in teritoriul statului, cand poate interveni sau nu garantia guvernamentala , iar riscul asumat de societate, in urma modificarilor de natura juridica, se va imparti cu statul.
III. Dupa activitatea la care se refera :
a)Datorii de exploatare: - sunt obligatii pe termen scurt ce se nasc ca urmare a desfasurarii ciclului de exploatare, reprezentate prin :
( Datorii fata de furnizori(contul 401 "Furnizori");
( Datorii atasate (conturile: 403"Efecte de platit"; 408"Furnizori-facturi nesosite");
( Datorii fata de personal ;
( Datorii fata de bugetul statului (contul 419"Clienti -creditori");
b)Datorii in afara exploatarii:- sunt obligatii pe termen scurt ce se nasc ca urmare a desfasurarii altor activitati decat cele ale ciclului de exploatare, reprezentate prin;
( Creante fata de unitati din cadrul grupului, fata de actionari sau asociati, fata de furnizorii din imobilizari (contul 404"Furnizori din imobilizari", 405"Efecte de platit pentru imobilizari");
( Alte datorii (contul 462"Creditori diversi" 473"Decontari in curs de clarificare");
Venituri inregistrate in avans: - sunt venituri anticipate sau constatate in avans care trebuie excluse din veniturile exercitiului curent si apoi incorporate in veniturile exercitiului la care se refera, ceea ce inseamna ca exercitiul curent are "o datorie" fata de exercitiul urmator (abonamente de presa, chirii primite in avans, etc.
Aceste venituri se contabilizeaza cu ajutorul contului 472.
IV. Dupa termenul de plata sau gradul de exigibilitate :
Datorii pe termen mediu si lung (peste 1 an): - se refera la acele datorii angajate pe un termen mai indelungat , asa cum se intampla cu urmatoarele structuri:
( Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni;
( Credite bancare pe termen mediu ti lung;
( Datorii legate de participatii;
( Alte imprumuturi si datorii asimilate;
( Dobanzi aferente acestora;
Datorii pe termen scurt: - sunt datorii curente fata de furnizori, personal, bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, actionari etc., adica, sunt antrenate pe parcursul unui exercitiu financiar, dar pentru o mai buna desfasurare a activitatii putandu-se apela ti la credite bancare pe termen scurt .
V .In functie de moneda in care sunt exprimate:
Datorii in lei, respectivi furnizori interni;
Datorii in devize, respectiv furnizori externi ;
VI. In functie de modalitatea de decontare
Decontari prin mijloace curente de plata (CEC, numerar, virament)
Decontari prin efecte comerciale (titluri de valoare : cambia, biletul la ordin, warantul, etc.)
VII. Dupa natura creditelor care stau la baza aparitiei datoriilor
Datorii din cumparari pe credit comercial;
Datorii din cumparari pe credit cambial;
VIII. Din punct de vedere al remunerarii datoriilor
Datorii remunerabile sub forma dobanzilor (datorii financiare, datorii fata de grup si asociati)
Datorii neremunerabile ( datorii aferente exploatarii);
IX. In functie de data facturarii:
a)Datorii exigibile: - pentru acele marfuri care la data sosirii de la furnizori sun insotite de factura;
b)Datorii neexigibile:- pentru acele marfuri care la data sosirii de la furnizori, datorita unor forme de decontare specifice, nu sunt insotite de factura. Ele devin exigibile odata cu primirea facturii.
2.2 Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni economice privind creantele si datoriile comerciale
Creante din vanzari pe credit comercial - clienti interni
Vanzarile pe credit comercial catre clientii interni se inregistreaza in contul sintetic si in conturi analitice deschise pe clienti prin debitarea lor cu pretul negociat al bunurilor si serviciilor si cu alte cheltuieli efectuate ce se factureaza acestora (cheltuieli de transport prin CFR, transporturi cu mijloace proprii).
Contul 4111"Clienti" - se tine evidenta creantelor si datoriilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.
Debitarea contului 4111"Clienti" se face cu ajutorul urmatoarelor operatii posibile si a formulelor contabile corespunzatoare:
( Vanzarea pe baza facturii a bunurilor, lucrarilor si serviciilor, operatie ce face posibila corespondenta cu conturile de venituri in functie de natura vanzarilor, a conturilor privind ambalajele consignate si a conturilor privind TVA colectata:
4111 = %
"Clienti" 70 "Venituri din vanzari de produse, servicii prestate si din alte activitati"
(gr. 701-708)
419 "Clienti- creditori"
4427 "TVA colectata"
( Refuzul de catre clienti de a plati bunurile livrate datorita calitatii necorespunzatoare, cantitatii necomandate si livrate in plus sau din alte cauze, duc la stornarea inregistrarii de mai sus.
4111 = %
"Clienti" 70 "Venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si din alte activitati"
(gr 701-708)
419 "Clienti -creditori"
4427"TVAcolectata"
( Reducerile de preturi acordate de
furnizor (rabat, remiza) clientilor sai, se inregistreaza
in contabilitate asemanator refuzurilor cu deosebirea ca
valoarea stornata este egala cu valoarea reducerilor, iar TVA este
proportionala cu aceste sume.
( Creantele devenite exigibile dupa intocmirea facturilor :
4111 = 418
"Clienti" "Clienti-facturi de intocmit"
( Creante reactivate :
4111 = %
"Clienti" 754 "Venituri din creante reactivate si debitori diversi"
4427 "TVA colectata"
( Creantele reprezentand vanzari in rate:
4111 = 472
"Clientii" "Venituri inregistrate in avans"
Creditarea contului 4111"Clienti" se face cu ajutorul urmatoarelor operatii posibile si a formularelor contabile corespunzatoare:
( Decontarea creantei prin virament bancar sau in numerar:
% = 4111
5121 "Conturi la banci in lei" "Clienti
5311 "Casa in lei"
( Valoarea cecurilor sau efectelor primite :
% = 4111
"Clienti"
"Cecuri de incasat"
5113"Efecte de incasat"
( Acceptarea efectelor comerciale, pe baza intelegerii intre parti, care nu au fost efectiv primite:
413 = 4111
"Efecte de primit de la clienti" "Clienti"
( Creante neancasate in termen de la clientii incerti, dubiosi, rau platnici sau aflati in litigiu.
4118 = 4111
"Clienti incerti sau in litigiu" "Clienti"
( Valoarea sconturilor acordate clientilor pentru incasarea inainte de termen a creantelor:
% = 411
5121"Conturi la banci in lei" "Clienti"
667"Cheltuieli privind sconturile acordate"
Alte inregistrari semnificative privind decontarile cu clientii si formulele contabile aferente acestora sunt:
( Avansuri primite de la clienti:
5121 = %
"Conturi la banci in lei" 419 "Clienti creditori"
4427 "TVA colectata"
( Scoaterea din patrimoniu a clientilor insolvabili:
654 = %
"Pierderi din creante" 4118 "Clienti - incerti"
4427 "TVA colectata"
( Vanzarea pe baza de aviz de insotire a marfurilor, factura urmand sa se intocmeasca ulterior:
418 = %
"Clienti - facturi de intocmit" 70 "Venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii si din
alte activitati"
(gr.701 - 708)
4428 " TVA neexigibila
Datorii din cumparari pe credit comercial - furnizori interni
Cumpararile pe credit comercial de la furnizorii interni se inregistreaza in contul sintetic si in conturi analitice deschie pe furnizori prin creditarea lor cu pretul de achizitie al bunurilor si serviciilor si cu orice alte cheltuieli efectuate (cheltuieli de transport, cheltuieli de incarcare - descarcare, comisioane privind cumpararile, etc").
Inregistrarea datoriilor fata de furnizori prin contul 401 "Furnizori" se face diferentiat in functie de metoda de inventar folosita de catre unitatea patrimoniala pentru evidentierea stocurilor. Astfel exista urmatoarele situatii:
Inventarul permanent - costuri efective de achizitie: contul 401 "Furnizori" se crediteaza, pe baza facturilor, in corespondenta cu conturile de stocuri, inclusiv TVA aferenta pentru bunurile supuse unei astfel de impozitari.
% = 401 "Furnizori"
3xx "Conturi de stocuri si productie in curs de executie"
4426 "TVA deductibila"
Inventarul permanent - costuri prestabilite: contul 401"Furnizori" se mai crediteaza cu conturile de diferente de pret aferente fiecarei categorii de stocuri, pentru diferentele in plus (costul efectiv > costul standard).
% = 401 "Furnizori"
3xx "Conturi de stocuri si productie in curs de executie"
4426 "TVA deductibila"
Inventarul intermitent - stocuri: contul 401"Furnizori" se crediteaza prin conturile de cheltuieli care reflecta consumurile de bunuri de natura stocabila (materii prime, materiale, marfuri, etc), inclusiv TVA aferenta.
% = 401 "Furnizori"
"Cheltuieli privind stocurile"
4426 "TVA deductibila"
Inventarul intermitent - lucrari si servicii: contul 401"Furnizori" se crediteaza prin conturile de cheltuieli care reflecta consumurile de bunuri de natura nestocabila (lucrari executate, servicii prestate, etc.), inclusiv TVA aferenta.
% = 401 "Furnizori"
60 si 61"Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti"
4426 "TVA deductibila"
Contul 401"Furnizori" se mai crediteaza cu avansul acordat si cu ambalajele care circula in sistem de restituire, facturate de acestia. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
% = 401 "Furnizori"
"Furnizori-debitori"
4426 "TVA deductibila"
Decontarea sau reducerea datoriilor se realizeaza prin debitarea contului 401"Furnizori" diferentiat in functie in functie de caile prin care se produce, precum si stornarea unor operatiuni inregistrate anterior in creditul contului (refuzuri de plata, restituiri, etc) dupa cum urmeaza:
( Retinerea avansului acordat anterior, din datoria totala inclusiv TVA aferenta:
401 = %
"Furnizori" 409 "Furnizori-debitori"
4426 "TVA deductibila"
( Plata datoriilor prin virament, in numerar, prin acreditiv, prin efecte comerciale, prin avansuri de trezorerie sau din imprumuturi:
401 = %
"Furnizori" 403 "Efecte de platit"
5121 "Conturi de banci in lei"
5311 "Casa in lei"
541 "Acreditive"
542 "Avansuri de trezorerie"
162 "Credite bancare pe termen lung"
( Refuzurile de plata cauzate de calitatea necorespunzatoare a bunurilor sau primirea altor bunuri decat cele comandate si care conduc la restituiri de materii prime, materiale, marfuri se inregistreaza prin stornarea formulei contabile privind cumpararea, astfel:
401 = %
"Furnizori" 3xx "Conturi de stocuri si productie in curs de executie"
4426 "TVA deductibila"
Capitolul III
3.1 STUDIU DE CAZ PRIVIND CREANTELE SI DATORIILE IN CADRUL FIRMEI
Societatea comerciala CORINT SRL inregistreaza in contabilitate in luna decembrie a anului 2010, urmatoarele operatiuni:
1. Se inchide contul de profit din anul precedent.
121 = 129 1.358
2. S.C. CORINT SRL cumpara o linie PVC in valoare de 9.500 lei, T.V.A. 24% de la S.C.WIRGER S.R.L. Bucuresti
a) pe baza facturii fiscale Seria B, Nr.06644153.Se receptioneaza mijlocul fix pe baza procesului verbal de receptie a mijlocu1ui fix de catre Comisia de receptie.
= 401 11.780
2131 9.500
4426 2.280
3. Se inregistreaza plata catre furnizor cu OP:
401 = 5121 11.780
Furnizori Conturi curente la banci in lei
4. Se inregistreaza amortizarea lunara a mijloacelor fixe
6811 = 281.2 10.500
6811 = 281.3 19.500
6811 = 281.4 5.000
5. SC CORINT SRL achizitioneaza un utilaj in valoare de 150.000 lei, TVA 24%. Prin contractul de vanzare - cumparare, conditia de plata s-a stabilit la 45 zile de la livrarea utilajului prin banca.
a). Se inregistreaza achizitionarea utilajului:
= 404 186.000
Furnizori de imobilizari
2131 150.000
Echipamente tehnologice
4426 36.000
TVA deductibila
b). Dupa 45 zile are loc decontarea facturii:
404 = 5121 186.000
Furnizori de imobilizari Conturi curente la banci
in lei
6. Se inregistreaza productia excutata dar refacturata la investitia Bloc K4 executata de santier Ogrezeni, garantia de buna executie si comisionul aferent facturii:
a) Se inregistreaza productia executata conform facturii:
4111 = % 326.131
Clienti
482.02 263.009
Decontari intre subunitatile
sucursalei
4427 63.122
TVA colectata
b) Se inregistreaza garantia de buna executie aferenta facturii:
2678.01 = % 16.910
Creante imobilizate din
garantii avans
482.02 13.637
Decontari intre subunitatile
sucursalei
4428 3.273
TVA neexigibila
Suma inregistrata in 482.02 se va transmite la santierul Ogrezeni pe baza de nota de debitare - creditare. Suma care a fost inregistrata in contul 4428 nu se inregistreaza la santier si de aceea se inregistreaza in acest cont. Se va inregistra in contul 4427 in momentul incasarii contravalorii garantiei.
c) Se inregistreaza comisionul de 0,5% aferent facturii:
482.02 = 481.07 1.622
Decontari intre subunitatile Decontari privind amortizarea
Sucursalei imobilizarilor
La 30.03.2011 se va inregistra transmiterea catre societatea mama a productiei si comisionului pe baza de nota de debitare - creditare:
7. S.C. CORINT SRL se aprovizioneaza de la PECO cu motorina pe baza de aviz de insotire a marfii si factura fiscala, motorina necesara in procesul de productie, 16 tone cu 5 LEI lei/tona.
= 401 80.000
3022 64.516
4426 15.484
8. Se achita cu ordin de plata de trezorerie impozitul pe salarii, CAS, somaj, pensie suplimentara etc. ,aferent salariilor lunii precedente.
4441 = 5121 57.099
4311 = 5121 154.823
4312 = 5121 68.316
4313 = 5121 51.952
4314 = 5121 52.369
4315 = 5121 3.595
4371 = 5121 25.416
4372 = 5121 5.210
4373 = 5121 14.700
9. Se achita cu ordin de plata de trezorerie T.V.A. 24% de plata al lunii precedente.
4423 = 5121 72 593
10. Se incaseaza de la Consiliul Judetean factura seria AG.Nr.632379 reprezentand lucrari executate.
5121 = 411 1.050
11. S.C. CORINT SRL achita prin banca fumizorul S.C. ARPECHIM S.A. pe baza ordinului de plata nr.213341 si factura nr.06674451, Seria AG. in valoare de 13.500 lei.
401 = 5121 13.500
12. In procesul de productie S.C. CORINT SRL. consuma pentru realizarea blocului urmatoarele materiale: materii prime in valoare de 5.000 lei, motorina in valoare de 500 lei si agregate in valoare de 1.000 lei.
601 = 301 5.000
6022 = 3022 500
601 = 301 1.000
Se intocmeste bonul de consum si fisa limita carburanti.
13. Pe baza raportului de productie intocmit de catre sectia de productie industriala se inregistreaza produsul finit.
345= 711 30.000
14. Se inregistreaza productie in curs de executie.
332 = 711 40.000
15. Se inregistreaza cheltuieli aferente productiei in curs de executie.
601 = 301 1.000
6022 = 3022 500
601 = 301 1.000
628 = 401 5.000
16. Pe baza de CEC se ridica numerarul din banca pentru plata salariilor.
531 = 581 35.000
581 = 5121 35.000
17. S.C. CORINT SRL vinde la S.C. MADRAS S.R.L. un utilaj in valoare de 50.000 lei cu TVA inclus. S.C. MADRAS S.R.L. plateste un avans de 10.000 cu tot cu TVA.
La ridicarea utilajului nu se intocmeste factura ci numai Avizul de Insotire al Marfii. Factura se va intocmi in termen de 3 zile de la ridicarea utilajului.
a) Se inregistreaza avansul primit de S.C. CORINT SRL. de la S.C. MADRAS S.R.L. cu OP:
5121 = % 10.000
Conturi curente la banci
419 8.065
Clienti - creditori
4427 1.935
TVA colectata
b)Se inregistreaza livrarea bunului de catre S.C. CORINT SRL. pe baza Avizului de Insotire a Marfii:
418 = % 50.000
Clienti - facturi
de intocmit
7583 40.323
Venituri din cedarea
de active
4428 9.677
TVA neexigibila
c) Dupa 3 zile soseste factura cu contravaloarea utilajului. Se va storna inregistrarea facuta pe baza Avizului de Insotire a Marfii si apoi se va inregistra factura:
= 418 50.000 Clienti - facturi
de intocmit
7583 40.323
Venituri din cedarea
de active
4428 9.677
TVA neexigibila
411 = % 50.000
Clienti
7583 40.323
Venituri din cedarea
de active
4427 9.677
TVA colectata
d) Se inregistreaza plata efectuata de S.C. MADRAS S.R.L. catre S.C. CORINT SRL cu OP:
5121 = 4111 40.000
Conturi curente la banci Clienti
in lei
3.2 APLICATIE INFORMATICA DE GESTIUNE
Aplicatie- plata salarii din casa, inregistrarea dobanzii pentru depozitul din banca, transfer de numerar din casa in banca, plata impozit administratie locala.
Plata salarii din contul "casa in lei".
Intram in "Operatiuni -> Operatiuni trezorerie". De aici va trebui sa selectam contul "Casa in lei". Daca acesta nu este definit in cadrul operatiunilor de trezorerie, vom apasa pe butonul "Adauga" si vom completa denumire: "Casa in lei", simbol cont "5311" dupa care salvam si selectam.
Dupa ce am selectat contul "Casa in lei" vom selecta cu ajutorul rubricii din partea dreapta sus data pe care dorim sa operam inregistrarea platii salariilor.
Apoi apasam pe butonul "Adauga" si verificam in lista de operatiuni predefinite daca exista deja definita operatiunea "plata salarii". Daca da o selectam. Daca nu o sa o definim mai intai:
explicatie: "plata salarii"
pozitie: plata
cont corespondent "421"
NU bifam incasare/plata partener
Apasam pe butonul 'Salvare' si apoi selectam din lista operatiunea pe care tocmai am definit-o. Dupa ce am selectat operatiunea "plata salarii" vom completa documentul ("stat de plata"), numarul acestuia ("1") si suma de plata.
Inregistrarea dobanzii pentru depozitul din banca.
Intram in "Operatiuni -> Operatiuni trezorerie". De aici va trebui sa selectam contul "Banca X". ". Daca acesta nu este definit in cadrul operatiunilor de trezorerie, vom apasa pe butonul "Adauga" si vom completa denumire: "Banca X", simbol cont "5121" dupa care salvam si selectam.
Dupa ce am selectat contul "Banca X" vom selecta cu ajutorul rubricii din partea dreapta sus data pe care dorim sa operam inregistrarea platii salariilor.
Apoi apasam pe butonul "Adauga" si verificam lista de operatiuni predefinite daca exista deja definita operatiunea "venituri din dobanzi". Daca da o selectam. Daca nu o sa o definim mai intai:
explicatie: "venituri din dobanzi"
pozitie: incasare
cont corespondent "766"
NU bifam incasare/plata partener
Apasam pe butonul 'Salvare' si apoi selectam din lista operatiunea pe care tocmai am definit-o. Dupa ce am selectat operatiunea "venituri din dobanzi" vom completa documentul ("extras de cont"), numarul acestuia ("1") si suma de plata.
Transfer de numerar din casa in banca.
Din meniul principal intram in "Operatiuni -> Operatiuni de trezorerie". De aici vom selecta din lista conturilor de trezorerie contul casa in lei. Daca acesta nu este definit, atunci vom apasa pe butonul "Adauga" si vom defini contul "Casa in lei". (denumire "casa in lei, cont "5311"). Apasam pe butonul "Salveaza" si apoi il vom selecta.
Dupa ce am selectat contul "Casa in lei", apasam pe butonul 'Adauga' si cautam in lista operatiunilor predefinite "transfer casa->banca". Daca operatiunea exista atunci vom apasa pe butonul selectare. Daca operatiunea nu exista atunci vom apasa inca o data pe butonul adauga pentru a o defini:
explicatie: "transfer numerar casa->banca"
pozitie: plata
cont corespondent "581"
NU bifam incasare/plata partener
Apasam pe butonul "Salveaza", apoi selectam operatiunea. Completam datele aferente inregistrarii, document, numar si suma si apasam din nou pe butonul "Salveaza".
Am inregistrat transferul de numerar din casa in contul de viramente interne. Acum vom inregistrarea intrarea numerarului din contul de viramente interne in contul "Banca X". Apasam pe butonul "Iesire" pentru a iesi din contul de trezorerie "Casa in lei".
Intram din nou in "Operatiuni -> Operatiuni trezorerie" doar ca de data aceasta vom selecta contul "Banca X". Daca contul nu exista atunci vom apasa pe butonul "Adauga" si il vom defini (denumire "Banca X", cont "5121"). Dupa ce am definit contul banca X, il selectam din lista conturilor de trezorerie, si ne pozitionam pe data in care s-a efectuat transferul din casa in banca. Dupa ce am selectat si data transferului apasam pe butonul adauga si cautam in lista operatiunilor predefinite "transfer numerar casa->banca". Daca operatiunea nu exista atunci o sa o definim apasand inca o data pe butonul "Adauga":
explicatie: "transfer numerar casa-> banca"
pozitie: incasare
cont corespondent: 581
NU bifam incasare plata partener
Apasam pe butonul "Salveaza", apoi selectam operatiunea. Completam datele aferente inregistrarii, document, numar si suma si apasam din nou pe butonul "Salveaza".
Plata impozit catre administratia locala.
Din meniul principal intram in "Operatiuni -> Operatiuni de trezorerie" si selectam contul casa in lei. Daca contul "Casa in lei" exista atunci vom apasa pe butonul "Selectare". Daca contul "Casa in lei" nu exista, atunci vom apasa pe butonul adauga si i-l vom defini, dupa care apasam "Selecteaza".
Odata intrati in registrul de casa vom modifica data pe care dorim sa operam "plata impozitului catre administratia locala". Apoi vom apasa pe "Adauga". Cautam in lista operatiunilor predefinite operatiunea "plata taxa locala" si o selectam. Daca aceasta nu este definita aici atunci vom apasa inca o data pe butonul "Adauga" pentru a o defini si completam:
explicatie "plata impozit"
pozitie: plata
cont corespondent: 635
NU bifam incasare/plata partener.
Apasam pe butonul "Salveaza", apoi pe butonul "selecteaza". Completam documentul, numarul documentului si suma dupa care "Salvam" si am terminat de inregistrat operatiunea.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Conform regelmentarilor juridice in vigoare, bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elemetele de activ si pasiv ale intreprinderii la incheierea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
Termenul de bilant vine de la cuvantul italian bilancia, care are la baza latinestele "bi" si "lanx", adica "doua talere", simbolizand astfel o balanta cu doua talere.
Intocmirea bilantului se face respectand principiile contabile prevazute in mod explicit de normele contabile romanesti:
1) principiul prudentei. Nu este admisa supraevaluarea activului si subevaluarea pasivului;
2) principiul permanentei metodelor. Continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea si inregistrarea in contabilitate, asigura comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Ca o particularitate a contabilitatii din Romania, fara abateri insa de la acest principiu, este faptul ca pentru fiecare exercitiu incheiat normalizatorii elaboreaza "Precizari privind masurile refetitoare la intocmirea bilantului contabil la agentii economici:, solutie justificata pentru o economie de tranzitie si pentru perioada de asimilare a noului sistem de contabilitate;
3) principiul continuitatii activitatii. Unitatea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in stare de lichidare sau de reducere a activitatii;
4) principiul independentei exercitiului. Sunt delimitate in timp veniturile si cheltuielile, astfel incat sa influenteze rezultatul exercitiului la care se refera;
5) principiul intangibilitatii bilantului de deschidere, care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent;
6) principiul necompensarii interzice compensarea elementelor de activ cu cele de pasiv si compensarea cheltuielilor cu veniturile si trecerea in bilant, respectiv in contul de profit si pierdere, a soldului lor net.
Bilantul cuprinde toate elementele de activ si de pasiv grupate dupa natura, destinatie si lichiditate, respectiv natura, provenire si exigibiltate. Bunurile economice constituie activul, iar sursele de finantare pasivul bilantului. Deasemenea, in bilant este consemnat rezultatul sub forma de profit sau de pierdere. Pierderea se trece in activul bilantului, iar profitul in pasivul bilantului.
Conform Ordinul 3055/2009 - daca un element de activ sau o datorie este in relatie cu mai mult de un alt element trebuie prezentate fie sub elementul la care apare, fie in notele explicative daca prezentarea este esentiala pentru intelegerea conturilor anuale.
Daca in privinta activului succesiunea grupelor si posturilor de activ este prezentata in ordinea crescatoare a lichiditatilor acestora (ca si pana acum), in pasiv se incepe cu datoriile pe termen scurt (platibile intr-un an) se continua cu cele pe termen lung (cu termen de plata mai mare de un an) si se termina cu capitalurile proprii. Acest fapt ne arata ca acestea sunt prezentate in ordinea inversa a exigibilitatii lor.
In privinta structurii activului se remarca inmultirea posturilor privitoare la imobilizarile financiare si investitiile financiare pe termen scurt (plasamentele), atasarea la grupele de active imobilizate (corporale si necorporale) si la stocuri a avansurilor acordate pentru procurarea acestora, aparitia si luarea in calculul posturilor a numeroase feluri de provizioane pentru depreciere; mentinerea ca posturi de regularizare numai a cheltuielilor in avans si disparitia diferentelor de conversie - activ; disparitia ultimei grupe a activului respectiv a primelor privind rambursarea obligatiunilor care sunt luate in calculul datoriilor din pasiv ca un scazamant.
Creantele sunt prezentate in bilant la randul 23 si 24, iar datoriile sunt prezentate la randurile 72,73,74 si 75. Atat creantele cat si datoriile sunt prezentate dupa natura de provenienta.
Forma si continutul bilantului la S.C.CORINT SRL:
In afara de prezentarea in bilant creantele si datoriile mai sunt prezentate si separat. La creante se cuprind si cheltuielile inregistrate in avans deoarece sunt active tranzitorii. Dtaoriile se raporteaza in suma totala si pe termen de exigibilitate sub 1 an, intre 1 - 5 ani si peste 5 ani.
Normele metodologice privind intocmirea bilantului contabil prevad regulile privind intocmirea acestuia, corectiile ce trebuie sa se realizeze intre indicatorii prevazuti in continutul acestora. Apoi are loc verificarea si depunerea la organele in drept si modul de centralizare a bilantului contabil pe ramuri de actvitate, in profil teritorial, departamental, precum si la nivel de economie. Balanta de verificare sintetica este baza de elaborare a bilantului contabil.
Suma cumulata a creantelor care devin scadente dupa mai mult de un an trebuie sa fie prezentata in notele explicative. Cheltuielile in avans se vor prezenta detaliat in notele explicative.
In ceea ce priveste datoriile pentru acestea se mentioneaza valoarea totala a datoriilor incluse in bilant pentru care s-au depus anumite garantii si informatii privind natura acestor garantii depuse.
Din punct de vedere economic bilantul realizeaza prezentarea utilizarilor si resurselor de care dispune unitatea economica sub forma unei egalitati ce reflecta echilibrul valoric intre utilizari (active patrimoniale) si resurse (pasive patrimoniale).
Utilizari = Resurse Activ = Pasiv
Din punct de vedere economic bilantul reflecta, pe de o parte, elementele patrimoniale ce apartin proprietarului iar, pe de alta parte, datoriile fata de actionari pentru capitalurile subscrise, partial sau total varsate si datoriile fata de terti:
Ceea ce posed
(bunuri si creante)
Ce datorez actionarilor (capitaluri)
Ce datorez tertilor
ACTIV
PASIV
Din aceasta egalitate rezulta ca:
S = A - D
Unde:
S - situatia neta;
A - activ;
D - datorii fata de terti.
Din punct de vedere financiar bilantul reflecta resursele investite (pasivul) si alocarea acestor resurse (activul), punand in evidenta atat finantarile de care a beneficiat unitatea economica, cat si nevoile de finantare.
Recunoasterea in bilant a unui activ se face numai in momentul in care este posibila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre intreprinderi si activul are un cost sau o valoare care pot fi determinate (evaluate) in mod credibil.
Un activ nu este recunoscut in bilant atunci cand este improbabil ca iesirea sa sa genereze un flux de numerar si un beneficiu economic pentru intreprindere in perioadele viitoare. In schimb o asemenea tranzactie are ca efect recunoasterea unei cheltuieli in contul de profit si pierdere. Acest tratament nu inseamna ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decat obtinerea unui beneficiu economic pentru intreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de certitudine privind obtinerea unui beneficiu intr-o perioada contabila ulterioara este insuficient pentru a garanta recunoasterea unui activ.
Cu privire la datorii exista o diferenta intre o obligatie actuala si un angajament viitor.
Anexele la bilant sunt documente suplimentare care au rolul de a completa, detalia si explica datele raportate prin bilant si contul de profit si pierdere, cuprinzand date referitoare la situatia patrimoniala si financiara, precum si la rezultatele aferente exercitiului financiar. Acestea sunt: "Repartizarea profitului", "Situatia creantelor si datoriilor", "Situatia altor provizioane", "Date informative", "Plati restante", "Impozite, taxe si alte obligatii datorate si varsate", "Situatia activelor imobilizate" si "Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare".
Raportul de gestiune este un document intocmit de administratorul societatii comerciale, care cuprinde o analiza fidela a evolutiei activitatii intreprinderii pe durata exercitiului financiar si a asituatiei sale la incheierea acestuia, informatii privind evenimente importante survenite de la incheierea exercitiului financiar care au afectat intreprinderea, precum si informatii asupra evolutiei probabile a activitatii intreprinderii.
Raportul de gestiune se aproba de consiliul de administratie si se semneaza in numele acestuia de presedintele consiliului.
Analiza financiara da informatii referitoare la performantele trecute si estimeaza viitorul probabil al intreprinderii. Totodata studiaza situatia si evolutia unei intreprinderi sub aspectul structurii financiare si a rentabilitatii pornind de la informatiile contabile.
Actionarii vor sa cunoasca daca titlurile sunt rentabile si ca atare ei solicita un diagnostic financiar bazat pe rentabilitatea financiara a intreprinderii: indicele de rentabilitate a fondurilor proprii, indicele de risc financiar. Deasenmenea actionarii mai sunt interesati si de acele informatii care le permit sa evalueze capacitatea intreprinderii de a platii dividende.
Managerii unitatii au ca obiectiv maximizarea valorii intreprinderii. Ei solicita un diagnostic complet si vor sa cunoasca acele cauze ce duc la un dezechilibu financiar in situatia in care acesta exista, dar si cauzele de fezabilitate financiara, de crestere.
Rezultatele administrarii intreprinderii dar si modul cum au fost gestionate resursele de catre conducatori rezulta din situatiile financiare.
Creantierii sunt interesati de cele mai multe ori de solvabilitatea intreprinderii debitoare. Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controleaza, de structura financiara de lichiditate si solvabilitate dar si de capacitatea sa de a se adapta la schimbarile de mediu in care isi desfasoara activitatea.
Informatiile referitoare la resursele economice controlate de intreprindere si de capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt necesare pentru a anticipa capacitatea intreprinderii de a genera numerar sau echivalentul numerarului; informatiile despre structura financiara sunt utile pentru a anticipa nevoile viitoare de creditare.
Informatiile despre lichiditate si solvabilitate sunt necesare pentru a anticipa capacitatea intreprinderii de a-si onora angajamentele financiare scadente.
In cadrul diagnosticului se porneste de la cercetarea evolutiei creantelor si datoriilor in raport cu cifra de afaceri. Aceasta are loc pentru a putea reflecta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel ce piveste folosirea resurselor atrase.
In tabelul de mai jos este prezentata situatia cifrei de faceri, a creantelor si datoriilor.
Nr. crt.
Indicatori
Perioada
2008
2009
2010
1.
CA
35.470
100
47.215
133,1
662.000
140,2
2.
Cr.
665
100
892
134,2
1.267
141,9
3.
Dat.
1.793
100
2.389
133,1
3.368
140,9
Din acest tabel rezulta faptul ca au crescut creantele dar si datoriile, fiind usor superioare ritmului de crestere al cifrei de faceri.
In analiza corelatiei creante - datorii se mai pot calula si alti indicatori cum ar fi: durata de imobilizare a creantelor (Di) si durata de folosire a resurselor atrase (Df).
Durata de imobilizare a creantelor se calculeaza conform relatiei:
Di = (Sd * 360) / Rd (CA)
Sd = sold mediu al creantelor
Rd = rulaj debitor al conturilor de creante
CA = cifra de afaceri
Durata de folosire a resurselor atrase se calculeaza conform urmatoarei relatii:
Df = (Sc * 360) / Rc (CA)
Sd = sold mediu al creantelor
Rc = rulaj creditor al creantelor
Un rol important il are vechimea creantelor si datoriilor. Deasemenea se mai pot calcula si anumite rate privind creantele si datoriile, dintre care amintim:
- rata activelor circulante (RAC), care indica mijloacele lichide ale intreprinderii sau mijloacele ce pot fi transformate in lichiditati intr-un termen scurt:
RAC = Active circulante / Activ * 100
RAC = 62.047/132.200*100 = 46,93%
Dupa datele din bilant reiese faptul ca la SC.CORINT SRL. rata activelor circulante a scazut de la 52,80% in 2009 la 46,93% in 2010. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca au fost diminuate majoritatea elementelor ce intra in componenta acestor active.
Structura activelor circulante fiind diversificata, pentru procesul de analiza se calculeaza o serie de rate auxiliare (rate analitice) necesare in procesul decizional, cum ar fi:
- rata creantelor comerciale (RC)
RC = Creante comerciale / Activ*100
RC = 41.120/132.200*100 = 31,10%
Marimea acestei rate este determinata de natura relatiilor firmei cu partenerii externi din aval, de termenele de plata pe care le acorda clientilor sai. De aceea ea inregistreaza valori foarte scazute sau nule la intreprinderile aflate in contact direct cu o clientela numeroasa ce-si achita cumparaturile in numerar (comert cu amanuntul, prestai de servicii catre populatie).
Pentru evidentierea unor apecte analitice, dar cu implicatii asupra echilibrului firmei, este utila aprofundarea analizei creantelor, respectiv determinarea unor rate analitice avand in vedere:
- natura creantelor: creante legate de ciclul de exploatare (clienti) si creante diverse (creante asupra salariatilor, actionarilor, statului);
termenul de realizare: creante curente (pana la 30 zile), creante restan-
te (pana la 1 an) si creante incerte (peste 1 an).
Pentru orice tip de creanta se poate calcula o rata de structura prin raportarea creantei respective la totalul creantelor, la activele circulante sau la totalul bilantului.
- rata trezoreriei
Rt = Disponibilitati + Titluri de plasament / Activ *100
Rt = 183/132.200*100 = 0,14%
Necesitatea cunoasterii cat mai exacte a situatiei trezoreriei unui agent economic impune o investigare mai analitica prin determinarea a doua rate distincte: rata disponibilitatilor si rata plasamentelor.
Rata disponibilitatilor sau ponderea disponibilitatilor banesti in patrimoniul firmei necesita o interpretare nuantata de la caz la caz. Insasi marimea disponibilitatilor poate avea dubla semnificatie. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul unor resurse ineficient utilizate, al unor resurse neproductive. De asemenea, disponibilitatile pot inregistra variatii mari in intervale scurte: in cateva zile incasarile pot sa creasca foarte mult datorita unor intrari importante de fonduri sau, dimpotriva, sa scada ca urmare a unor plati foarte concentrate in timp.
Ratele de structura a pasivului sunt parametrii de orientare pentru conducerea intreprinderii in ceea ce priveste influenta costului surselor de finantare asupra nivelului eficientei, dar si indicii pentru potentialii creditori in privinta riscului redobandirii capitalurilor imprumutate.
In acest sens, sunt calculate si interpretate mai multe rate de structura, dintre care nominalizam:
- rata de indatorare globala (RIg), care caracterizeaza dependenta financiara a intreprinderii si gradul de risc al politicii sale financiare:
RIg = Datorii totale / Pasiv *100
RIg = 130.421/132.200*100 = 98,65%
Mentinerea ratei de indatorare la un nivel ridicat, corelata cu o lipsa acuta de lichiditati, determina o situatie nefavorabila pentru intreprindere, a carei rezolvare necesita, in primul rand, lichidarea (vanzarea si incasarea) stocurilor de marfuri.
Este evident faptul ca nivelul acestui indicator trebuie sa fie cat mai scazut. Pe masura ce nivelul indatorarii creste, are loc o scadere a cursului actiunilor pe piata. Bancile vor pretinde o rata a dobanzii mai ridicata care sa le asigure o prima de risc mai ridicata, urmand ca la un nivel de indatorare considerat sa intrerupa creditarea. Totodata, cresterea indatorarii va diminua progresiv randamentul intreprinderii, actionarii (sau asociatii) fiind nevoiti sa renunte, intr-o proportie insemnata la dividende si sa capitalizeze profitul ca premisa a cresterii dividendului in viitor.
- rata de indatorare la termen (RIt), care se calculeaza prin raportarea datoriilor pe termen lung la capitalul propriu:
RIt = Datorii pe termen lung / Capital propriu
RIt = 9.322./239 = 38,88
In analiza unor aspecte legate de asigurarea echilibrului financiar al intreprinderii se recomanda determinarea unor rate analitice, in construirea carora se pot folosi drept criterii:
- natura datoriilor: datorii legate de ciclul de exploatare si datorii diverse;
- scadenta datoriilor: datorii angajate pe termen scurt (pana la 1 an), mediu (intre 1 si 5 ani) si lung (peste 5 ani).
Capacitatea de indatorare este saturata cand aceasta rata se apropie de 1, iar posibilitatile de indatorare vor fi cu atat mai mari cu cat aceasta rata este mai scazuta.
In analiza financiara se disting si alti indicatori cum ar fi:
- rata lichiditatii generale (Rlg) se calculeaza dupa formula:
Rlg = Active circulante / Datorii pe termen scurt
Rlg = 62.047/107.722 = 0,58
Literatura de specialitate apreciaza o rata ca fiind optima atunci cand easte cuprinsa intre 2 si 2,5.
Cand valoarea acestei rate este subunitara, inseamna ca activele circulante nu asigura lichiditatile necesare stingerii datoriilor pe termen scurt, intreprinderea aflandu-se intr-o situatie financiara critica. Totusi, valoarea subunitara a ratei nu constituie un pericol, atunci cand stocurile se reduc treptat, in scopul achitarii datoriilor exigibile pe termen scurt, dar fara a stanjeni continuitatea productiei. Trebuie evitata o evolutie descendenta a lichiditatii, deoarece aceasta evidentiaza o activitate in declin, fapt ce determina creditorii sa devina mult mai prudenti in ceea priveste acordarea de noi imprumuturi.
- rata lichiditatii partiale (Rlp) sau "testul acid" se calculeaza dupa formula:
Rlp = Active circulante - Stocuri / Datorii pe termen scurt
Rlp = 62.047- 17.578/172.722 = 0,26
Aceasta rata exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati, stocurile fiind, de obicei, cel mai putin lichide dintre componentele activelor circulante. Aceasta rata, de regula subunitara, are un nivel optim atunci cand este cuprinsa intre 0,8 si 1.
- rata lichiditatii imediate (Rli) :
Rli = Disponibilitati + Plasamente / Datorii pe termen scurt
Rli = 183/172.722 = 0,001
Rata lichiditatii immediate masoara capacitatea intreprinderii de a rambursa datoriile pe termen scurt utilizand incasarile (disponibilitaile) existente. Se considera optima pentru intreprinderi o rata ce depaseste 0,3.
Un nivel ridicat al ratei indica o lichiditate ridicata, dar care poate fi consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile. O valoare redusa a acestei rate poate evidentia un echilibru financiar daca firma minimizeaza valoarea incasarilor, detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri care pot fi usor mobilizate, in concordanta cu exigibilitatea datoriilor.
- rata solvabilitatii generale (Rsg) :
Rsg = Active totale / Datorii totale
Rsg = 132.200/130.421 = 1,01
Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite din active fixe si active circulante. Cu cat valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decat 1, cu atat situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este mai buna.
BIBLIOGRAFIE :
Baluta Aurelian-Virgil, - Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.
Coman Florin, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.
Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2008.
Fusaru Doina, Gherasim Zenovic si colab., Aplicatii economice in Visual Basic si Access, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006.
Gherasim Zenovic, Fusaru Doina, Andronie Maria, Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.
IASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara, traducere din limba engleza, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007.
Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea financiara. Aplicatii practice si teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008.
Ionescu Cicilia - Contabilitate - baze si proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.
Ionescu Cicilia - Sisteme contabile moderne, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005.
Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil, Metode si procedee de calculatie a costurilor, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.
Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009 sau editiile anterioare.
Reglementari contabile si fiscale
1. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie 2009, va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.
2. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
3. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.
4. Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008, privind documentele
financiar-contabile, M. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2008.
5. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82/1991, M. Of. nr. 1056 din 30 decembrie 2006.
6. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001, pentru aprobarea modelelor
formularelor specifice cu regim special privind activitatea financiara si contabila si normelor privind intocmirea si utilizarea acestora, M. Of. nr. 136 din 21 februarie 2002.
7. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.376/2004, pentru aprobarea normelor
metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora, M. Of. nr. 1.012 bis din 3 noiembrie 2004.
