|
|
|
ISA 545 - Procedurile aplicate de entitatea auditata in leg. Cu evaluarea si prezentarea informatiilor privind valoarea justa.
Auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit adecvate ca evaluarile si prezentarile de informatii privind valoarea justa sunt in conformitate cu cadrul identificat de raportare financiara aplicabil al entitatii Conducerea este responsabila cu efectuarea evaluarilor si prezentarilor de informatii privind valoarea justa, incluse in situatiile financiare. Ca parte a indeplinirii responsabilitatii sale, conducerea trebuie sa constituie un proces de raportare contabila si financiara pentru determinarea evaluarilor si prezentarilor de informatii privind valoarea justa, sa selecteze metode adecvate de evaluare, sa identifice si sustina in mod adecvat orice ipoteza semnificativa utilizata, sa pregateasca evaluarea si sa se asigure ca prezentarea si prezentarea de informatii privind evaluarile la valoarea justa sun in conformitate cu cadrul identificat de raportare financiara aplicabil al entitatii.
Multe evaluari bazate pe estimari, inclusiv evaluarile la valoarea justa, sunt inerent imprecise. In cazul evaluarilor la valoarea justa, in special cele care nu implica fluxuri de numerar contractuale sau pentru care nu sunt disponibile informatii de piata atunci cand se efectueaza estimarea, estimarile de valoare justa deseori implica incertitudine in ce priveste atat valoarea cat si momentul aparitiei fluxurilor de numerar viitoare. Evaluarile la valoarea justa se pot baza si pe ipoteze despre conditii, tranzactii sau evenimente viitoare ale caror rezultat este incert si de aceea vor fi supuse modificarilor in timp. Luarea in considerare de catre auditor a unor astfel de ipoteze se bazeaza pe informatiile disponibile auditorului la data efectuarii auditului el nefiind responsabil de previzionarea conditiilor, tranzactiilor sau evenimentelor viitoare care, daca ar fi fost cunoscute la data efectuarii auditului, ar fi putut avea un efect semnificativ asupra actiunilor sau ipotezelor conducerii care au stat la baza evaluarilor si prezentarilor de informatii privind valoarea justa. Ipotezele utilizate in evaluarile la valoarea justa sunt similare ca natura cu cele necesare la efectuarea altor estimari contabile. ISA 540 "Auditul estimarilor contabile" ofera instructiuni privind auditul estimarilor contabile. Totusi, acest ISA abordeaza considerente similare celor din ISA 540 precum si altele in contextul specific al evaluarilor si prezentarilor de informatii privind valoarea justa in conformitate cu un cadru identificat de raportare financiara aplicabil.
Diferite cadre de raportare financiara cer sau permit o varietate de evaluari si prezentari de informatii privind valoarea justa in situatiile financiare. De asemenea ele difera si in ce priveste nivelul instructiunilor pe care le ofera cu privire la baza de evaluare a activelor si datoriilor sau altor prezentari de informatii aferente. Anumite cadre de raportare financiara ofera instructiuni prescriptive, altele instructiuni generale, iar altele nu ofera deloc instructiuni. In plus, exista si anumite practici de evaluare si prezentare de informatii pentru valoarea justa, specifice sectorului de activitate. Desi acest ISA cuprinde instructiuni cu privire la auditul evaluarilor si prezentarilor de informatii privind valoarea justa, el nu abordeaza tipuri specifice de active sau datorii, tranzactii ori practici specifice sectorului de activitate. In anexa la acest standard se discuta despre evaluarile si prezentarile de informatii privind valoarea justa in baza unor cadre diferite de raportare financiara si despre prevalenta evaluarilor la valoarea justa, inclusiv faptul ca pot exista diferite definitii ale "valorii juste" dupa astfel de cadre. De exemplu, Standardul International de Contabilitate (IAS) 39 "Instrumente financiare: recunoastere si evaluare" defineste valoarea justa ca "valoarea la care un activ poate fi schimbat, sau o datorie stinsa, intre parti aflate in cunostinta de cauza si doritoare, intr-o tranzactie incheiata in conditii obiective".
In majoritatea cadrelor de raportare financiara, la baza conceptului de evaluare la valoarea justa sta ipoteza ca entitatea are o activitate continua, fara a exista intentia sau nevoia lichidarii, reducerii semnificative a amploarei activitatii sale sau incheierii unei tranzactii in conditii nefavorabile. De aceea, in acest caz, valoarea justa nu va fi valoarea pe care entitatea ar primi-o sau plati-o intr-o tranzactie fortuita, lichidare involuntara sau vanzare fortata de imprejurari. Totusi, entitatea s-ar putea sa fie nevoita sa tina cont de situatia sa economica sau operationala curenta la determinarea valorii juste a activelor si datoriilor sale daca acest lucru este cerut sau permis de cadrul sau de raportare financiara iar un astfel de cadru s-ar putea sa prevada sau nu modul in care entitatea sa procedeze. De exemplu, planul conducerii de a vinde un activ pe o baza accelerata in vederea indeplinirii unor obiective specifice de activitate poate fi relevant pentru determinarea valorii juste a acelui activ.
Calcularea valorii juste poate fi relativ simpla pentru anumite active sau datorii, de exemplu, activele cumparate sau vandute pe piete active si deschise care ofera informatii usor de obtinut si credibile asupra preturilor la care au loc schimburile efectiv. Calcularea valorii juste pentru alte active sau datorii poate fi mai complexa. Un anumit activ s-ar putea sa dispuna de o piata activa sau sa posede caracteristici care sa faca necesara estimarea valorii sale juste de catre conducere (de exemplu, o investitie imobiliara sau un instrument financiar derivat complex). Estimarea valorii juste se poate realiza prin intermediul utilizarii modelului de evaluare (de exemplu, un model care are ca premise proiectii si actualizarea fluxurilor de numerar viitoare) sau cu ajutorul unui expert, cum ar fi un evaluator independent.
Incertitudinea asociata cu un element, sau lipsa datelor obiective pot face ca acesta sa nu poata fi estimat rezonabil, caz in care, auditorul are in vedere daca raportul de audit trebuie modificat pentru a fi conform cu ISA 700 "Raportul auditorului asupra situatiilor financiare".
Intelegerea procesului aplicat de catre entitate, pentru determinarea evaluarilor si prezentarilor de informatii despre valoarea justa si a procedurilor relevante de control, si privind evaluarea riscurilor
Ca parte a procesului de intelegere a entitatii si a mediului sau, inclusiv a controlului sau intern, auditorul trebuie sa obtina o intelegere si a procesului aplicat de catre entitate pentru determinarea evaluarilor si prezentarilor de informatii despre valoarea justa si procedurile relevante de control suficienta pentru a identifica si evalua riscurile de denaturari semnificative la nivelul asertiunilor si pentru a elabora si aplica procedurile de audit ulterioare.
Conducerea este responsabila cu stabilirea unui proces de raportare contabila si financiara in vederea determinarii evaluarilor la valoarea justa. In anumite cazuri, evaluarea valorii juste si implicit procesul stabilit de catre conducere pentru determinarea valorii juste pot fi simple si credibile. De exemplu, conducerea ar putea apela la cotatiile de pret publicate pentru a determina valoarea justa a titlurilor tranzactionabile detinute de entitate. Anumite evaluari la valoarea justa, totusi, pot fi inerent mai complexe decat altele si implica incertitudini in privinta aparitiei evenimentelor viitoare sau a rezultatului acestora, si implicit ipoteze care ar putea presupune utilizarea necesara a rationamentului ca parte a procesului de evaluare. Intelegerea de catre auditor a procesului de evaluare, inclusiv a complexitatii sale, il ajuta sa determine natura, timpul si intinderea procedurilor de audit.
Pentru a intelege procesul din cadrul entitatii de determinare a evaluarilor si prezentarilor de informatii despre valoarea justa, auditorul ia in considerare, de exemplu:
Procedurile relevante de control asupra procesului utilizat pentru a determina evaluarile la valoarea justa, inclusiv, de exemplu, controalele asupra datelor si segregarii datoriilor intre cei care angajeaza entitatea in tranzactii si cei responsabili cu efectuarea evaluarilor.
Pregatirea si experienta celor care determina evaluarile la valoarea justa.
Rolul pe care tehnologia informatiei il are in cadrul procesului.
Tipurile de conturi sau tranzactii care necesita evaluari sau prezentari de informatii despre valoarea justa (de exemplu, daca respectivele conturi apar din inregistrarea tranzactiilor obisnuite si recurente sau daca ele apar din tranzactii neobisnuite).
Masura in care procesul se bazeaza pe o firma de servicii pentru furnizarea valorilor juste sau a datelor pe care se bazeaza evaluarile. Atunci cand entitatea apeleaza la o firma de servicii, auditorul respecta cerintele ISA 402 "Considerente de audit privind entitatile care utilizeaza firme prestatoare de servicii".
Masura in care entitatea apeleaza la experti pentru determinarea evaluarilor si prezentarilor de informatii privind valoarea justa (vezi paragrafele 29-32 ale acestui standard).
Ipotezele semnificative utilizate de conducere la determinarea valorii juste.
Documentatia care sustine ipotezele conducerii.
Metodele utilizate pentru elaborarea si aplicarea ipotezelor conducerii si pentru monitorizarea schimbarii acelor ipoteze.
Integritatea controalelor asupra modificarilor si a procedurilor de securitate pentru modelele de evaluare si sistemele relevante de informatii, inclusiv procesele de aprobare.
Controalele asupra consecventei, oportunitatii si credibilitatii datelor utilizate in modelele de evaluare.
Dupa obtinerea cunoasterii procesului aplicat de catre entitate pentru determinarea evaluarilor si prezentarilor de informatii despre valoarea justa, auditorul trebuie sa identifice si sa evalueze riscul de denaturare semnificativa la nivelul ipotezelor referitoare la evaluarea valorii juste si prezentarea de informatii din situatiile financiare pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit ulterioare
Gradul in care o evaluare la valoarea justa este susceptibila de denaturare constituie un risc inerent. In consecinta, natura, durata si intinderea procedurilor ulterioare de audit va depinde de susceptibilitatea de denaturare a unei evaluari la valoarea justa si daca procesul de determinare a evaluarilor la valoarea justa este relativ simplu sau complex.
ISA 315 discuta despre limitele inerente ale controlului intern. Intrucat determinarea valorii juste deseori implica judecati subiective ale conducerii, aceasta poate afecta natura procedurilor de control ce pot fi implementate. Susceptibilitatea legata de denaturarea evaluarilor la valoarea justa poate creste si pe masura ce cerintele de raportare contabila si financiara pentru evaluarea la valoarea justa devin mai complexe. Auditorul ia in considerare limitele inerente ale controlului in astfel de situatii prin evaluarea riscului de denaturare semnificativa.
