Metoda contabilitatii. principiile de baza ale contabilitatii

METODA CONTABILITATII. PRINCIPIILE DE BAZA ALE CONTABILITATII

1.   Principiul prudentei - nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si veniturilor si subevaluarea elementelor de pasiv si cheltuielilor.

2.   Principiul permanentei metodelor - presupune asigurarea continuitatii aplicarii normelor si regulilor de evaluare, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor patrimoniale de activ si pasiv, a rezultatelor activitatii astfel incat sa se permita comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

3.   Principiul continuitatii activitatii - presupune ca unitatea isi continua in mod normal functionarea fara a intra in stare de lichidare sau reducere sensibila a activitatii.

4.   Principiul independentei exercitiului - impune atribuirea fiecarui exercitiu financiar numai a cheltuielilor si veniturilor care privesc rezultatul obtinut in acel exercitiu

5.   Principiul intangibilitatii bilantului - presupune concordanta deplina intre bilantul de deschidere a exercitiului financiar anterior.

6.   Principiul necompensarii - inregistrarea distincta a elementelor de activ si de pasiv, a veniturilor si cheltuielilor, a datoriilor si creantelor, nefiind admisa compensarea intre ele.

2

PATRIMONIU

3

CLASIFICAREA DOCUMENTELOR

1. dupa natura operatiilor la care se refera:

n   documente privind mijloacele fixe;

n   ducmente privind mijloacele circulante;

n   documente privind mijloacele materiale;

n   documente privind mijloacele circulante banesti;

n   documente privind vanzarile.

2. dupa locul de intocmire:

n   documente interne;

n   documente externe.

3. dupa rolul lor:

n   documente primare;

n   documente centralizatoare.

4. dupa caracterul si functia pe care o indeplinesc:

n   documente de dispozitie;

n   docuemnte justificative;

n   documente mixte.

5. dupa sfera de aplicativitate:

n   documente comune;

n   documente speciale.

4.

REGISTRE DE CONTABILITATE:

1.   Registrul-jurnal  

-document cu regim special, inregistrat la Organul Fiscal

-proba in litigii

-consemneaza toate operatiile economice si financiare

-inregistreaza documentele justificative, explicatia, conturile debitoare si creditoare, sumele debitoare si creditoare, documentele cumulative (din jurnalele auxiliare )

- se intocmeste intr-un exemplar

2.   Registrul inventar

- document cu regim special, inregistrat la Organul Fiscal

-proba in litigii

inregistreaza elementele patrimoniale grupate dupa natura lor

-cuprinde in prima parte rezultatele inventarierii

- cuprinde in a doua parte copia dupa Bilant, Anexe, Contul de profit si pierdere

- se intocmeste intr-un exemplar, anual

3.   Registrul "Cartea mare".

-sistematizeaza datele contabile sintetice pentru debitul si creditul conturilor

-se intocmeste cate o fila pentru fiecare cont sintetic

-este baza intocmirii Balantelor de verificare

5

METODA CONTABILITATII

dispune de:

1. Procedee generale:

Procedee comune:

. Procedee specifice:

6

FORME SI METODE DE EVALUARE

Dupa

momentul

de referinta

Metode

de evaluare

la iesirea din

patrimoniu

Exista mai multe metode de evaluare a patrimoniului, in functie de momentul efectuarii evaluarii:

1) la data intrarii in patrimoniu:

a. bunurile aduse ca aport in natura sau primite cu titlu gratuit se evalueaza si inregistreaza la valoarea de utilitate;

- valoarea de utilitate: valoarea obtinuta in functie de pretul pietei, gradul de uzura, utilitatea bunului.

b. bunurile procurate cu titlu oneros (cu plata) se evalueaza la costul de achizitie.

- costul de achizitie: pret de cumparare + cheltuieli de transport + taxe nerecuperabile.

c. bunurile produse in unitate se evalueaza la costul de productie.

- costul de productie cuprinde cost de achizitie materii prime +  alte cheltuieli de productie directe + cota de cheltuieli indirecte asupra bunului, serviciului, lucrarii repartizate.

d. creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala.

2) Cu ocazia inventarierii patrimoniului evaluarea bunurilor se face la valoarea actuala de utilitate sau valoarea de inventar.

- valoarea de inventar se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea fizica si pretul pietei. Creantele si datoriile se evalueaza in functie de valoarea probabila de incasat, respectiv de plata.

3) La inchiderea exercitiului: elementele patrimoniale se reflecta in bilant la valoarea de intrare in patrimoniu (valoarea contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii:

a.la elementele de activ:

n   daca valoarea de inventar > valoarea contabila - diferenta in plus nu se inregistreaza => valoarea contabila.

n   daca valoarea de inventar < valoarea contabila - diferenta in minus se inregistreaza pe cheltuieli sau pe provizioane => valoarea contabila + cheltuieli sau provizioane.

b.la elemente de pasiv:

n   daca valoarea de inventar > valoarea contabila - diferenta in plus se inregistreaza ca provizion =>valoarea contabila + provizion

n   daca valoarea de inventar < valoarea contabila - diferenta in minus nu se inregistreaza => valoare contabila.

4) La data iesirii din patrimoniu sau darea in consum. Mai multe metode de evaluare:

n   Cost mediu ponderat;

n   FIFO (first in - first out) = prima intrare - prima iesire;

n   LIFO (lost in - first out) = ultima intrare - prima iesire;

n   Standard cost (inregistrarea iesirilor la un cost standard, prestabilit).

Exemplu:

Un agent economic are in patrimoniu:

n   la data de 1.02/99 un stoc initial in cantitate de 6.500 Kg vopsea la un pret unitar de 3,20 u.m.;

n   la data de 3.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 70.000 Kg vopsea receptionata cu N.I.R. nr. 2, la un pret unitar de 3,25 u.m.;

n   la data de 4.02/99 se da in consum cu bonul nr. 7 cantitate de 50.000 Kg vopsea;

n   la data de 10.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 40.000 Kg vopsea receptionata cu N.I.R. nr. 3, la un pret unitar de 3,35 u.m.;

n   la data de 12.02/99 se scoate in consum cu bonul nr. 8 o cantitate de 65.000 Kg vopsea;

n   la data de 20.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 50.000 Kg vopsea receptionata cu N.I.R. nr. 4, la un pret unitar de 3,49 unitati monetare;

n   la data de 22.02/99 se scoate in consum cu bonul nr. 9 o cantitate de 44.000 Kg vopsea.

Sa se calculeze valorile prin cele trei metode:

n   costul mediu ponderat;

n   F.I.F.O. - prima intrare - prima iesire;

n   L.I.F.O. - ultima intrare - prima iesire.

COSTUL MEDIU PONDERAT

*Stocul initial se preia in coloana intrari pentru a usura calcularea costului mediu ponderat la sfarsitul perioadei si controlul relatiei:

Stoc initial + Intrari - Iesiri = Stoc final

C_mp =

C_mp = 3,344

*Stocul initial se preia in coloana intrari pentru a usura calcularea costului mediu ponderat la sfarsitul perioadei si controlul relatiei:

Stoc initial + Intrari - Iesiri = Stoc final

PRIMA INTRARE, PRIMA IESIRE (F.I.F.O.)

ULTIMA INTRARE, PRIMA IESIRE (L.I.F.O.)

7

TIPURI DE MODIFICARI BILANTIERE

BILANTUL - procedeu al contabilitatii

In forma sa cea mai generala, bilantul contabil se prezinta astfel:

BILANT

incheiat la data de 31 martie

mii lei

Ex. nr. 1:

Un agent economic se aprovizioneaza cu materiale consumabile in valoare de 100.000 lei de la un furnizor pe baza de factura (se porneste de la situatia initiala).

In urma acestei operatii postul bilantier "Materiale consumabile" se va majora cu 100.000 lei deci de la 7.000.000 lei va creste la 7.100.000 lei.

In acelasi timp va avea loc si o crestere a obligatiilor catre furnizor cu 100.000 lei si deci va avea loc o crestere de la 5.000.000 lei la 5.100.000 lei.

Totalul actiunii si totalul pasivului va creste cu 100.000 lei.

A + X = P + X

Bilantul contabil

mii lei

Ex. nr. 2

Agentul economic a achitat unui creditor suma de 3.000.000 lei.

In urma acestei operatiuni economice se micsoreaza postul din activul bilantului "Conturi la banci in lei" cu suma de 3.000.000 lei si in acelasi timp si cu aceeasi suma se micsoreaza postul de bilant "Creditori diversi".

Totalul activului si totalul pasivului se va modifica in sensul diminuarii cu 3.000.000 lei.

A - X = P - X

Bilant contabil

mii lei

Ex. nr. 3:

Se incaseaza de la un client suma de 2.000.000 lei, pe baza ordinului de plata introdus in banca de client.

In urma acestei operatii, postul bilantier "Conturi la banci in lei" va creste cu 2.000.000 lei, iar postul bilantier "Clienti" se va micsora cu 2.000.000 lei.

Total activ si total pasiv raman neschimbate.

A + X - X = P

Bilant contabil

mii lei

Ex. nr. 4:

Din remuneratiile datorate se retine impozitul pe salarii datorat bugetului statului de 400.000 lei.

In urma acestei operatii postul de pasiv "Personal remuneratii datorate" se va diminua cu suma de 400.000 lei iar postul de pasiv "Impozit pe salarii" va creste cu 400.000 lei.

Totalul activului si totalul pasivului va ramane neschimbat.

A = P + X - X

Bilant contabil

mii lei

8

CONTUL - PROCEDEU SPECIFIC CONTABILITATII.

REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

Contul:

n   procedeu metodic specific contabilitatii;

n   urmareste operativ activitatea economica, existenta si miscarea fiecarui element patrimonial;

n   elementele componente:

-titlu contului

-rulajul contului:

-explicatia: -descriptiva

-contabila

-soldul contului:

Reguli de functionare a conturilor

CONTURI DE ACTIV                       CONTURI DE PASIV

DEBIT                  CREDIT DEBIT CREDIT

9

PLANUL DE CONTURI

Planul de conturi - instrument de lucru pentru transpunerea fiecarei operatiuni economice in formule contabile.

- cuprinde 9 clase:

n   clasa 1 - conturi de capitaluri;

n   clasa 2 - conturi de imobilizari;

n   clasa 3 - conturi de stocuri si productie in curs de executie;

n   clasa 4 - conturi de terti;

n   clasa 5 - conturi de trezorerie

n   clasa 6 - conturi de cheltuieli

n   clasa 7 - conturi de venituri

n   clasa 8 - conturi speciale (in afara bilantului)

n   clasa 9 - conturi de gestiune (pentru contabilitatea de gestiune)

10

ETAPELE INVENTARIERII

Importanta inventarierii in procesul decizional, impune cunoasterea continutului lucrarilor si etapelor ce trebuie parcurse in efectuarea ei. Din punct de vedere metodologic, etapele inventarierii sunt aceleasi, indiferent de specificul activitatii desfasurate de agentul economic.

Etapele inventarierii, in ordinea in care se succed sunt:

n   pregatirea inventarierii;

n   efectuarea inventarierii (inventarierea propriuzisa);

n   evaluarea elementelor inventariate;

n   stabilirea diferentelor la inventariere si solutionarea acestora.

Pregatirea inventarierii - se refera la masurile cu caracter organizatoric si contabil si incepe cu constituirea comisiilor de inventariere pe baza deciziei emise si semnate de conducatorul agentului economic si de seful compartimentului financiar-contabil.

In decizie se precizeaza componenta comisiei de inventariere (minimum doua persoane) functiile acestora in cadrul comisiei (presedinte, secretar, membru), bunurile supuse inventarierii, data inceperii si terminarii inventarierii.

Efectuarea inventarierii - in cadrul acestei etape comisia de inventariere se deplaseaza la gestiunea supusa inventarierii. In cazul in care sunt mai multe depozite in care se pastreaza aceleasi bunuri, inventarierea incepe in acelasi timp la toate depozitele sau la un depozit, iar celelalte se vor sigila.

In listele de inventar nu se admit corecturi sau stersaturi.

Evaluarea elementelor inventariate

In listele de inventar se completeaza cantitatea, pretul unitar si valoarea bunurilor inventariate.

Pretul unitar este, in cele mai multe cazuri, acelasi cu cel inregistrat cu ocazia intrarii bunurilor in patrimoniu.

Stabilirea diferentelor la inventar si solutionarea lor

In listele de inventariere exista rubrici in care se stabilesc diferentele in existentul scriptic si faptic, cantitativ si valoric.

Rezultatele inventarierii sunt consemnate intr-un proces verbal de inventariere in care se inscriu in principal: perioada si gestiunile inventariate, precum si personele care au efectuat inventarierea, plusurile si minusurile constatate, compensarile efectuate, bunurile depreciate, creantele si datoriile incerte si in litigiu, valorificarea rezultatelor inventarierii, constituirea si regularizarea provizioanelor, concluzii si propuneri referitoare la inventarierea patrimoniului unitatii.

11

CLASIFICAREA BALANTELOR DE VERIFICARE

Balantele de verificare se pot clasifica in raport de mai multe criterii si anume:

1. Dupa felul conturilor pentru care se intocmesc pot fi:

balante de verificare ale conturilor sintetice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile sintetice;

balante de verificare ale conturilor analitice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile analitice. Aceste balante au drept scop verificarea exactitatii inregistrarilor din conturile sintetice si analitice cu privire la soldurile initiale, rulaje, total sume si soldurile finale.

2. Dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind, balantele de verificare pot fi:

cu o serie de egalitati;

cu doua serii de egalitati;

cu trei serii de egalitati;

cu patru serii de egalitati.

Balantele de verificare cu o serie de egalitati, se prezinta sub doua variante:

n   balante de verificare a sumelor;

n   balante de verificare a soldurilor.

Balanta de verificare a sumelor prezinta, pe cele doua coloane, totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate.

Balanta de verificare a soldurilor prezinta, pe cele doua coloane, soldurile finale debitoare si soldurile finale creditoare, intre care trebuie sa existe, de asemenea egalitate.

Balanta de verificare cu doua serii de egalitati

Acest tip de balanta este combinarea a celor doua tipuri de balante cu o serie de egalitati si are la baza cele doua categorii de egalitati si anume:

n   totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare;

n   totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

Acest tip de balanta de verificare cuprinde, pe coloane distincte: soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor.

Intre aceste coloane trebuie sa existe urmatoarele egalitati:

n   totalul soldurilor initiale debitoare = totalul soldurilor initiale creditoare;

n   totalul rulajului debitor = totalul rulajului creditor;

n   totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

Acest tip de balanta de verificare este o combinare intre balantele de sume si solduri cu balantele de rulaje si solduri initiale si finale.

Cele patru serii de egalitati intocmite in acest tip de balanta sunt:

Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare - aceste solduri sunt egale cu soldurile finale ale perioadei precedente;

Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente = Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

Totalul sumelor debitoare = Totalul soldurilor initiale debitoare + Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente.

Totalul sumelor creditoare = Totalul soldurilor initiale creditoare + Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente.

Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

Soldul final debitor al fiecarui cont = Totalul sumelor debitoare - Totalul sumelor creditoare.

Sold final creditor al fiecarui cont = Totalul sumelor creditoare - Totalul sumelor debitoare (corespunzatoare fiecarui cont).

Balantele de verificare se intocmesc de regula la sfarsitul unei perioade de gestiune (luna, trimestru, semestru).

12

FORME DE INREGISTRARE CONTABILA

1. Forma de contabilitate clasica sau jurnal unic:

n   specifica agentilor economici cu volum mic de operatii si fara diviziunea muncii;

n   instrumente de lucru:

jurnal unic - inregistrari cronologice;

cartea-mare - inregistrare sistematica;

registru-inventar - pentru inventarierea patrimoniului;

balanta de verificare;

situatii financiar-contabile.

2. Forma de contabilitate pe jurnale:

n   utilizeaza jurnale pe feluri de operatiuni;

n   jurnalele inregistreaza cronologic si sistematic in creditul conturilor sintetice, cu defalcare pe conturi corespunzatoare debitoare;

n   instrumente de lucru:

jurnale multiple pentru creditul conturilor;

situatii auxiliare pentru debitul unor conturi;

cartea-mare;

balanta de verificare;

bilantul contabil.

3. Forma de contabilitate "maestru-sah":

n   dezvolta pe conturi corespondente atat rulajul debitor cat si creditor pentru toate conturile sintetice;

n   instrumente de lucru:

jurnal de inregistrare;

fisa sintetica sah;

cartea-mare sah;

balanta de verificare;

registre auxiliare pentru evidenta analitica;

bilantul contabil.

4. Forma de contabilitate informatica.