|
|
|
BAZELE CONTABILITATII
1. Care este obiectul de studiu al contabilitatii?
Ca disciplina stiintifica independenta, contabilitatea are propriul sau obiect de cercetare, acesta fiind patrimoniul intreprinderii.
2. Ce se intelege prin patrimoniul unitatii?
Definitia patrimoniului: "totalitatea bunurilor si valorilor economice apartinand unei persoane fizice sau juridice precum si totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care aceasta si le asuma in legatura cu bunurile pe care le poseda".
3. Care este ecuatia de echilibru global al patrimoniului?
Contabilitatea studiaza echilibrul global al patrimoniului care trebuie sa existe intre bunurile economice,pe de o parte, si drepturile si obligatiile ca valoare economica pe de alta parte si care este cunoscuta sub denumirea de ecuatia de echilibru a patrimoniului, astfel:
Bunuri economice = Drepturi + Obligatii
Echilibrul global al patrimoniului este expresie a dublei determinari a patrimoniului, de bunuri economice ca purtatori materiali ai proprietatii si de drepturi si obligatii ca expresie a raporturilor de proprietate privind aceste bunuri.
In contabilitate, bunurile economice sunt cunoscute ca active patrimoniale, iar drepturile si obligatiile ca pasive patrimoniale, de unde apare si o alta ecuatie a patrimoniului:
Active patrimoniale = Pasive patrimoniale
A = P
4. Ce sunt activele imobilizate?
ACTIVELE IMOBILIZATE reprezinta bunurile si valorile cu o durata de folosinta indelungata (mai mare de un an) in activitatea intreprinderii,isi recupereaza valoarea in mod treptat pe calea amortizarii, prin includerea pe cheltuieli a unor cote parti din valoarea lor si care nu se consuma la prima utilizare. Activele imobilizate cuprind:
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
III. Imobilizari financiare
5. Cum se caracterizeaza imobilizarile necorporale?
Un activ necorporal (nematerial) este un activ identificabil nemonetar fara suport material si detinut pentru:
- utilizarea in procesul de productie;
- furnizarea de bunuri sau servicii;
- pentru a fi inchiriat tertilor;
- pentru scopuri administrative.
Un activ necorporal trebuie recunoscut in bilant prin doua elemente:
. daca se estimeaza ca va genera beneficii economice viitoare pentru societate; beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui direct sau indirect la fluxul de numerar sau echivalente de numerar catre societate (potentialul trebuie sa fie unul productiv).
. daca costul activului poate fi evaluat in mod credibil.
In cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:
- Cheltuieli de constituire;
- Cheltuieli de dezvoltare;
- Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare;
- Fond comercial;
- Alte imobilizari necorporale;
- Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale;
- Imobilizari necorporale in curs de executie.
6. Cum se caracterizeaza imobilizarile corporale ?
Imobilizarile corporale cuprind bunurile cu continut material (corporal). Imobilizarile corporale sunt active detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau in prestarea de servicii, in scopuri administrative sau pentru a fi date in locatie tertilor, active care vor fi utilizate pe parcursul mai multor exercitii financiare.
Un activ corporal trebuie recunoscut in bilant daca;
. genereaza beneficii economice viitoare pentru societate
. costul activului poate fi evaluat in mod credibil
In structura imobilizarilor corporale se includ:
1) terenuri si constructii;
2) instalatii tehnice si masini;
3) alte instalatii, utilaje si mobilier;
4) avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.
7. Cum se caracterizeaza imobilizarile financiare?
Imobilizarile financiare, denumite si investitii financiare pe termen lung, cuprind valorile financiare investite de intreprindere pe termen lung, sub forma de titluri si creante financiare, in scopul obtinerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobanzilor, prin cresterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investitii.
Dobanzile, redeventele, dividendele si chiriile atasate unei imobilizari financiare sunt considerate, de regula, venituri, constituind performanta investitiei. In structura acestora sunt cuprinse: (1) actiuni detinute la entitatile afiliate;(2) imprumuturi acordate entitatilor afiliate; (3) interese de participare; (4) imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare;(5) investitii detinute ca imobilizari;(6) alte imprumuturi;
8. Ce sunt activele circulante?
Activele circulante (mijloace circulante) prezinta urmatoarele caracteristici:
a) participa la procesul de productie cu intreaga lor valoare de utilitate si care se consuma si isi transmit dintr-o data valoarea asupra noului produs in cadrul unui singur ciclu de productie
b) se afla intr-o continua miscare valorica, ele isi schimba forma naturala si functionala (marfa, bani, creante) in cadrul stadiilor circuitelor economice (aprovizionare, productie, desfacere)
c) durata ciclului de exploatare este mai mica de 1 an, ele intra si ies in si din unitate de mai multe ori sau cel putin o data in cursul unui exercitiu financiar.
In structura activelor circulante se includ:
I. Stocuri
II. Creante
III. Investitii financiare pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci
9. Cum se caracterizeaza activele circulante stocuri?
Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul intreprinderii detinute fie pentru a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie pentru a fi consumate la prima lor utilizare.
Mijloace circulante materiale, cuprind:
a) stocuri si productie in curs de executie in care intra: materii prime, materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, materiale de ambalat, etc.), materiale de natura obiectelor de inventar, productie in curs de executie (productie in curs de prelucrare). Aceste stocuri se consuma in primele faze ale circuitului de exploatare.
b) stocuri de produse finite, semifabricate, marfuri, ambalaje, animale si pasari, etc., care sunt destinate a fi vandute in faza de desfacere a circuitului economic.
c) stocuri aflate la terti: predate spre prelucrare, lasate in custodie, in curs de aprovizionare.
10. Cum se caracterizeaza activele circulante creante?
Mijloace circulante in decontare (numite si creante), sunt valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si care urmeaza a fi urmarite si recuperate in cel mai scurt timp. Persoanele fizice sau juridice care beneficiaza de aceste valori avansate sunt denumite generic prin notiunea de debitori. Se concretizeaza in urmatoarele structuri:
a) avansuri acordate furnizorilor; sunt sume acordate sub forma unor imprumuturi, finantari temporare inainte ca datoria fata de furnizori sa existe si care dau nastere la un drept de creanta asupra beneficiarului. Ele au scopul de a ajuta financiar furnizorul care urmeaza sa execute produsele sau lucrarile comandate de client.
b) clienti; sunt sume de incasat provenite din vanzarea produselor finite, semifabricatelor, marfurilor, etc., care au fost livrate cumparatorilor si care din diferite motive nu au fost incasate.
c) efectele de primit; cuprind drepturi de creanta pe baza unor efecte comerciale de care dispune unitatea patrimoniala si care urmeaza a fi incasate imediat sau la termenul inscris in efectul comercial. In aceasta categorie de creante intra tatra, biletul la ordin (ambele poarta denumirea de cambie), cecul si warantul.
d) decontari cu asociatii privind capitalul, pentru actiunile subscrise si nevarsate inca si pentru aportul la capitalul social al unitatii, subscris si nevarsat inca.
e) avansuri de trezorerie, sunt sume de bani (avansuri) acordate unor angajati pentru a efectua unele plati ale unitatii sau pentru rezolvarea unor probleme ale acesteia. In aceasta categorie se cuprind si avansurile spre decontare care sunt plati prin casierie pentru persoanele care se deplaseaza in interes de serviciu in alte localitati.
f) avansurile acordate salariatilor care reprezinta plati catre salariati drept avans chenzinal care ulterior se retine la lichidare (chenzina a II-a).
g) debitori diversi in care intra debitele provenite din pagube materiale stabilite pe baza unor hotarari judecatoresti, debite din reclamatii, drepturi ale unitatii provenite din distribuirea echipamentelor de lucru, etc.
11. Cum se caracterizeaza activele circulante banesti?
Mijloace circulante banesti, sunt valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani si in care intra:
a) disponibilitati banesti: numerar in casierie, disponibil in contul curent, disponibil in devize liber convertibile in casierie sau contul curent, carnete de cecuri cu limita de suma, acreditive, etc.
b) investitiile financiare pe termen scurt sunt: titluri de valoare cumparate temporar de catre titularul de patrimoniu pentru a fi distribuite salariatilor, vandute tertilor si care se concretizeaza in: actiuni detinute la entitati afiliate, obligatiuni emise si rascumparate, obligatiuni.
12. Care sunt sursele proprii ale intreprinderii?
Sunt acele surse ce corespund finantarii proprii a mijloacelor economice aflate in circuitul patrimonial al unitatii. Capitalurile proprii reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei societati dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind:
1. Capitalul social - reprezinta sursa proprie si permanenta si are un caracter avansabil.
- se constituie la infiintarea societatii comerciale prin aportul asociatilor si actionarilor
- aportul poate fi in numerar sau in natura (imobilizari, stocuri, etc.).
2. Prime legate de capital, rezulta din operatiunile de crestere a capitalului prin emisiuni de noi actiuni sau cu ocazia unei fuziuni.
3. Rezerve din reevaluare, reprezinta plusul de valoare creat prin reevaluarea imobilizarilor corporale, adica diferenta intre valoarea inregistrata in contabilitate a imobilizarilor si valoarea actuala stabilita cu ocazia reevaluarii potrivit unor dispozitii legale. Diferentele in plus din reevaluare pot fi folosite pentru cresterea capitalului social sau pentru cresterea rezervelor de capital.
4. Rezervele, se constituie anual din profitul brut sau net, dupa caz, al societatilor comerciale, sau in mod exceptional din primele de capital, in cazul cand acestea nu sunt utilizate la plata cheltuielilor de emisiune sau nu sunt destinate amortizarii actiunilor. Rezervele sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor in anii cand acestea se realizeaza sau pentru cresterea capitalului social.
5. Rezultatul reportat, reprezinta profitul din anii precedenti a carui repartizare a fost amanata de adunarea generala a actionarilor (AGA) sau pierderea din anii precedenti ce nu a fost acoperita. In anul curent profitul urmeaza a fi repartizat pe destinatiile legale, iar pierderea urmeaza a fi acoperita din rezervele constituite sau alte surse.
6. Rezultatul exercitiului, se calculeaza ca diferenta dintre venituri (V) si cheltuieli (C)
(R = V - C) si poate fi:
- favorabil, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile (V > C) si
reprezinta profitul obtinut
- nefavorabil, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile (V < C) si reprezinta pierderea obtinuta.
Profitul reprezinta o sursa proprie de finantare pana la repartizarea lui pe destinatiile legale de catre adunarea generala a actionarilor.
13. Care sunt datoriile intreprinderii?
Surse straine (capital strain sau datorii)
Reprezinta fonduri straine atrase de unitate de la terti pe o perioada determinata. Ele sunt prezente in unitate din momentul nasterii lor si pana in momentul rambursarii, restituirii sau platii acestor datorii catre terti. Aceste surse straine au urmatoarea structura:
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, sunt imprumuturi pe termen lung pe care societatea le obtine prin emiterea de obligatiuni (titluri de credit) pe care le supune subscrierii publice in mod direct sau prin institutii specializate.
2. Credite bancare pe termen lung, mijlociu si scurt sunt sume imprumutate de unitatea patrimoniala, de la banca, pentru anumite nevoi temporare, pe baza de contract, pe diferite termene. Daca creditul este sub un an este denumit credit de trezorerie (pe termen scurt), daca este peste un an este denumit imprumut financiar (pe termen lung).
3. Sume datorate societatilor din cadrul grupului, cuprind datoriile societatii fata de persoanele juridice din cadrul grupului, ce detin participatii in capitalul acesteia.
4. Sume datorate privind interesele de participare, cuprind datoriile societatii fata de persoane juridice care detin interese de participare in capitalul acesteia.
5. Avansuri incasate in contul comenzilor, sume incasate de societate in contul unor livrari sau lucrari ce urmeaza a se realiza si care se retin cu ocazia decontarii bunurilor livrate sau se restituie daca bunurile nu mai sunt livrate.
6. Datorii comerciale, sunt angajamente in curs de decontare fata de furnizori pentru aprovizionarile de materii prime, materiale, marfuri, lucrari executate si servicii prestate.
7. Efecte de comert de platit, reprezinta sume datorate de societate altor unitati pe baza unor efecte comerciale (biletul la ordin, cambia, etc) acceptate de parti.
8. Alte datorii, in care intra: datorii salariale, sociale, fiscale.
In functie de termenele de plata a datoriilor, aceasta se prezinta astfel:
- datorii pe termen scurt ce trebuie platite pe o perioada de pana la un an, sunt datorii curente care se asteapta sa fie decontate in cursul normal al ciclului de exploatare al societatii respective
- datoria pe termen lung ce trebuie platita intr-o perioada mai mare de un an
14. Care sunt tipurile de modificari bilantiere?
In activitatea unitatilor patrimoniale au loc in permanenta o multime de operatii economice si financiare legate de aprovizionarea cu materii prime, consumul acestora, plata salariilor, plata lucrarilor si serviciilor prestate de terti, obtinerea si vanzarea produselor finite, incasarea valorii produselor, etc. Toate aceste operatii produc modificari in volumul si structura elementelor patrimoniale ale intreprinderii si totodata a posturilor de bilant corespunzatoare elementelor respective.
Distingem doua tipuri de modificari asupra bilantului:
1. Modificari de structura, vizeaza numai elementele patrimoniale de activ sau numai cele de pasiv, prin cresterea valorica a unui element concomitent cu micsorarea valorica a altui element din aceeasi parte a bilantului (activ sau pasiv) fara sa determine modificarea valorica a volumului total al mijloacelor economice (adica totalul activ) si al surselor de finantare (adica totalul pasiv) si deci mentinerea egalitatii bilantiere activ = pasiv.
Aceste modificari constau in:
a) Modificari numai in structura elementelor de activ
b) Modificari numai in structura elementelor de pasiv
2. Modificari de volum, vizeaza concomitent elementele patrimoniale de activ si pasiv, producand modificarea marimii valorice a anumitor elemente si totodata modificarea volumului total al mijloacelor economice, adica a activului, si a volumului total al surselor de finantare, adica a pasivului, adica atat a mijloacelor economice (patrimoniul economic) cat si a surselor de finantare (patrimoniul juridic).
Aceste modificari constau in:
a) cresterea valorica a elementelor de activ si a celor de pasiv
b) micsorarea valorica a elementelor de activ si pasiv
15. Ce este metoda contabilitatii?
Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee care actioneaza ca un tot unitar, in vederea stabilirii normelor si principiilor cu caracter special, cu ajutorul carora contabilitatea cerceteaza starea si miscarea tuturor elementelor patrimoniale, pentru a sesiza legaturile dintre acestea, iar pe aceasta baza, pentru a calcula rezultatele finale ale activitatii si a analiza si controla activitatea desfasurata de unitatile patrimoniale respective.
16. In ce consta principiul dublei reprezentari?
Principiul dublei reprezentari, consta in reflectarea elementelor patrimoniale sub dublu aspect: pe de o parte sub aspectul destinatiei economice al bunurilor (al utilitatii si functionalitatii), iar pe de alta parte sub aspectul surselor de finantare adica a raporturilor de proprietate in cadrul carora se procura si se gestioneaza bunurile economice ca obiect de drepturi si obligatii.
Acest principiu presupune ca orice modificare a patrimoniului in sensul cresterii sau descresterii lui sa afecteze atat bunurile economice cat si drepturile si obligatiile ca valoare economica (sursele de finantare). In toate cazurile de modificare a patrimoniului se mentine o egalitate valorica intre mijloacele economice si sursele de finantare, intre patrimoniu economic si cel juridic, intre bunurile economice si drepturi si obligatii, egalitate denumita "egalitatea bilantiera". Deci egalitatile care se nasc sunt:
MIJLOACE ECONOMICE = SURSE DE FINANTARE
ACTIV = PASIV
17. In ce consta principiul dublei inregistrari?
Principiul dublei inregistrari, are in vedere ca orice operatie economica creeaza un raport de echivalenta intre mijloacele economice si resurse, intre intrari si iesiri. Dubla inregistrare este o consecinta a dublei reprezentari prin faptul ca in timpul miscarii si transformarii elementelor patrimoniale acestea sunt tratate sub dublul lor aspect: al destinatiei economice (utilitatii si functionalitatii) si al provenientei surselor de finantare, realizandu-se un raport de echivalenta intre acesti doi termeni.
Dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea mijloacelor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii de iesire dintr-o faza si de intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta, de trecere dintr-un loc de gestiune in altul. Toate acestea sunt inregistrate in contabilitate de doua ori, odata la iesire si a doua oara la intrare, aparand astfel dubla inregistrare a operatiilor respective. Dubla reprezentare se refera la patrimoniu in structura sa globala si se reflecta in bilant prin egalitatea Activ = Pasiv, iar dubla inregistrare se refera la existenta, starea si miscarea individuala a elementelor patrimoniale si se formalizeaza prin egalitatea Debit = Credit.
18. Care sunt procedeele metodei contabilitatii comune tuturor stiintelor?
Dintre procedeele comune tuturor stiintelor, metoda contabilitatii utilizeaza: observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza si sinteza.
19. Care sunt procedeele metodei contabilitatii comune si altor stiinte economice?
Dintre procedeele folosite si de alte discipline economice pentru studierea obiectului lor de studiu, metoda contabilitatii utilizeaza: documentatia; evaluarea; calculatia; inventarierea.
20. Care sunt procedeele specifice metodei contabilitatii?
a) Bilantul contabil este cel mai reprezentativ document al contabilitatii prin care se prezinta la un moment dat in expresie valorica situatia sintetica si globala a patrimoniului.
Patrimoniul este prezentat sub dublu aspect:
- al bunurilor economice ca obiect de drepturi si obligatii, care formeaza activul patrimonial
- al drepturilor si obligatiilor cu valoare economica (sursele de finantare) care formeaza pasivul patrimonial.
In bilant se reflecta de asemenea si rezultatele financiare ale unitatii precum si relatiile ei economice cu alte unitati.
b) Contul si sistemul de conturi
Contul este procedeul prin care se reflecta in mod distinct fiecare element patrimonial, urmarind acestea in dinamica lor, sub forma miscarilor si transformarilor, a cresterilor si micsorarilor de bunuri economice, drepturi si obligatii.
Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate in scopul realizarii obiectului sau, formeaza sistemul de conturi.
Prin sistemul de conturi se realizeaza dubla inregistrare, asigurand reflectarea tuturor operatiilor rezultate din miscarea si transformarea elementelor patrimoniale si mentinerea unui echilibru permanent necesar pentru verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi.
c) Balanta de verificare, este procedeul prin care se realizeaza legatura dintre cont, care furnizeaza informatii de detaliu asupra fiecarui element patrimonial si bilant, care furnizeaza informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu a unitatii patrimoniale.
Asigura respectarea principiului dublei inregistrari in contabilitate, realizand prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. Datele din balanta sunt utilizate pentru intocmirea bilantului. Prin balanta de verificare se centralizeaza intreaga activitate economica si financiara a intreprinderii reflectata distinct in conturi, obtinandu-se informatii de ansamblu asupra intregului patrimoniu, dar si pe fiecare element in parte.
21. Ce sunt documentele justificative?
Documentele justificative sunt acte scrise ce consemneaza operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor si ca instrument de fundamentare a inregistrarii lor in contabilitate.
In legatura cu aceste documente, legea Contabilitatii prevede: "Orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate".
22. Care sunt registrele de contabilitate?
Datele consemnate in documentele justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si grupate in registrele contabile. Acestea se prezinta sub forma unor registre legate, fise si situatii ale caror continut si forma corespund scopului pentru care se tin.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, in contabilitate sunt: registrul-jurnal, "Cartea-mare" si registrul-inventar.
. Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu in care se inregistreaza, prin articole contabile, in mod cronologic, operatiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. Operatiile de aceeasi natura, privind acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate, intr-un document centralizator, care sta la baza inregistrarii in registrul-jurnal.
Registrul-jurnal se prezinta fie sub forma de registru-jurnal general, fie sub forma unor registre-jurnal auxiliare pentru operatii patrimoniale de aceeasi natura (de exemplu: registru privind aprovizionarile, vanzarile, trezoreria, operatiile diverse etc.). Periodic, de regula lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza in registrul-jurnal general. In activitatea practica, registrul-jurnal se poate intalni si sub forma denumita "nota de contabilitate".
. Registrul "Cartea-mare" este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile efectuate in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, adica soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale.
Formularele folosite drept registru "Cartea-mare" pot imbraca diverse forme, cum ar fi: fise de cont pentru operatiuni diverse, fise de cont sah sau pe conturi corespondente, forma "Cartea-mare" centralizatoare.
23. Prezentati evaluarea in contabilitate in momentul intrarii in patrimoniu?
La intrarea in patrimoniu, bunurile sunt evaluate la valoarea de intrare (cost istoric) sau valoarea contabila care in funcŃie de modul de dobandire a lor poate fi:
a.valoare de utilitate pentru bunurile aduse ca aport la capital
b.pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit (donatii) evaluarea se face la valoarea justa; prin valoarea justa se intelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv
c.valoarea de achizitie (cost de achizitie) pentru bunurile dobandite cu titlu oneros (contra plata)
d.costul de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie de catre unitatea patrimoniala respectiva
e.valoarea nominala inscrisa in documentele justificative pentru creantele si datoriile unitatii patrimoniale.
24. Prezentati evaluarea in contabilitate in momentul iesirii din patrimoniu?
Bunurile iesite din unitate sau din depozite (prin vanzare, distrugeri, lipsa la inventar, etc., sau cu prilejul eliberarii in consum) sunt evaluate si scazute din gestiune la valoarea lor de intrare denumita si valoare contabila.
In practica unitatilor, ordinea de iesire a bunurilor difera de cea de intrare si atunci se pune problema stabilirii unor preturi unitare pentru evaluarea acestor bunuri iesite. Pentru stabilirea acestor preturi se pot folosi urmatoarele metode:
a.Metoda primei intrari - primei iesiri "FIFO" (first in - first out)
b.Metoda ultimei intrari - primei iesiri "LIFO" (last in - first out)
c.Metoda costului mediu ponderat (CMP)
d.Metoda costului standard
25. Care sunt functiile balantei de verificare?
1. Functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
Dubla inregistrare impune inregistrarea unei operatii economice concomitent in debitul unui cont si creditul altuia, de unde si egalitatea care trebuie sa existe intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. Prin sistemul de egalitate si corelatii proprii balantei de verificare, se identifica toate erorile de inregistrare a operatiilor economice in conturi.
2.Functia de verificare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice.
Aceasta functie presupune ca pentru fiecare cont sintetic ce se desfasoara pe conturi analitice sa se intocmeasca balante de verificare ale conturilor analitice cu ajutorul carora sa se verifice inregistrarile efectuate in conturile sintetice prin concordantele care trebuie sa existe intre contul sintetic si conturile sale analitice.
3.Functia de legatura intre conturile sintetice si bilant
Aceasta functie se realizeaza prin trecerea datelor din balanta de verificare si anume, soldurile finale ale conturilor de activ si pasiv in bilant, grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Rezulta deci ca, balanta de verificare este o lucrare necesara si obligatorie ce precede intocmirea bilantului.
4.Functia de grupare si de contabilizare a datelor inregistrate in conturi
Consta in faptul ca, datele preluate din conturi in balanta se inscriu intr-o anumita ordine tinand seama de continutul lor economic si de functia contabila. Aceasta creeaza posibilitatea ca informatia contabila sa devina mai usor utilizabila, conturile sa fie mai usor urmarite iar legatura dintre ele se poate stabili si verifica mai usor.
5. Functia de analiza a activitatii economice
Balanta de verificare constituie un important mijloc de analiza a situatiei economico-financiare, pe perioade scurte de timp, in intervalul dintre doua bilanturi.
Informatiile contabile cuprinse in balanta de verificare ofera conducerii posibilitatea de a cunoaste si urmari modificarile intervenite in volumul si structura unor elemente patrimoniale in perioada curenta comparativ cu perioadele precedente si a stabili unele concluzii cu privire la eficienta activitatii desfasurate si pe aceasta baza de a fundamenta noi decizii pentru activitatea viitoare.
26. Care este definitia si functiile contului?
Pentru fiecare element patrimonial se asociaza un cont care exprima starea la un moment dat si evolutia sa pe o anumita perioada de gestiune; de exemplu: pentru elementul patrimonial materii prime se asociaza contul 301 "materii prime"; pentru datoriile comerciale fata de furnizori se ataseaza contul 401, "Furnizori" etc. Totalitatea conturilor deschise in contabilitate pentru a reflecta toate elementele patrimoniale formeaza sistemul de conturi.
Contul se defineste ca fiind un model de inregistrare cronologica, de grupare, sistematizare si calcul in expresie valorica a starii si miscarii elementelor patrimoniale.
Functiile contului:
1. Functia de inregistrare
2. Functia de calcul si evaluare
3. Functia de informare
4. Functia de analiza si control
5. Functia contabila
27. Care este structura contului?
Elementele care formeaza structura contului sunt:
- titlul si simbolul contului
- explicatia operatiilor inregistrate in cont
- debitul si creditul contului
- rulajul contului
- totalul sumelor
- soldul contului.
1. Titlul si simbolul contului defineste elementul patrimonial pentru care s-a deschis contul. Fiecare cont are o denumire, un titlu care exprima continutul economic al elementului patrimonial ce il reprezinta si care, in cele mai multe cazuri, se identifica sau este foarte aproape cu denumirea elementului patrimonial evidentiat. In practica contabila titlurile conturilor sunt insotite de simbolurile corespunzatoare stabilite prin planul general de conturi.
2. Explicatia operatiilor economice inregistrate in conturi reprezinta prezentarea continutului operatiei consemnate in documentul justificativ si inregistrata in cont si ea poate fi: - descriptiva
- contabila
3. Debitul si creditul contului reprezinta cele doua parti ale contului care definesc forma sa balantiera si care permite separarea celor doua sensuri de modificare (crestere sau micsorare) pe care le determina operatiile economice care se inregistreaza cu ajutorul conturilor.
Continutul economic al debitului si creditului este diferit si este determinat de continutul economic al contului si de functia sa contabila si reprezinta:
- debitul (D) partea stanga a contului in care se inregistreaza existentele initiale si cresterile de activ, micsorarile si existentele finale de pasiv, adica cresterile de utilizari si micsorarile de resurse;
- creditul (C) partea dreapta a contului in care se inregistreaza existentele initiale si cresterile de pasiv, micsorarile si existentele finale de activ, adica micsorarile de utilizari si cresterile de resurse.
4. Rulajul contului reprezinta sumele inregistrate in cursul unei perioade de gestiune debitul si creditul unui cont, fara existentele initiale. Deci, functie de cele doua parti ale contului rulajul poate fi:
- rulaj debitor (RD) reprezinta sumele inregistrate in debit:
- rulaj creditor (RC) reprezinta sumele inregistrate in credit.
5. Totalul sumelor reprezinta totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de gestiune si sunt formate din existentele initiale si rulajele perioadei respective.
Functie de cele doua parti ale contului totalul sumelor poate fi:
- total sume debitoare (TSD) determinate astfel:
. in cazul conturilor de activ
total sume debitoare = sold initial debitor + rulaj debitor
. in cazul conturilor de pasiv: totalul sumelor debitoare = rulajul debitor
- total sume creditoare (TSC) determinate astfel:
. in cazul conturilor de activ: total sume creditoare = rulaj creditor
. in cazul conturilor de pasiv
total sume creditoare = sold initial creditor + rulaj creditor
In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri, totalul sumelor se identifica cu rulajele conturilor, deoarece aceste conturi se inchid la sfarsitul lunii si deci nu prezinta sold.
6. Soldul contului reprezinta marimea la un moment dat al elementului patrimonial caruia i s-a asociat contul si se calculeaza ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare.
28. Care sunt regurile de functionare a conturilor?
1. Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele initiale de activ, iar conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele initiale de pasiv. Conform acestor reguli, conturile de activ preiau valoarea posturilor bilantiere pe care le reprezinta in debit iar conturile de pasiv preiau valoarea posturilor bilantiere pe care le reprezinta in credit.
2. Conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de activ iar conturile de pasiv se crediteaza cu cresterile de pasiv.
In cursul unei perioade de gestiune, operatiile economice si financiare care au loc, produc modificari asupra mijloacelor economice, adica asupra elementelor de activ si asupra surselor de finantare, adica asupra elementelor de pasiv. Aceste modificari se produc numai in doua sensuri: cresteri si micsorari.
3. Conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de activ iar conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile elementelor de pasiv.
4. Conturile de activ au sold final debitor sau nu prezinta sold, adica sunt balansate (soldate), iar conturile de pasiv au sold final creditor sau nu prezinta sold (sunt soldate sau balansate).
Toate conturile care respecta regulile de mai sus sunt denumite generic conturi monofunctionale, adica la sfarsitul perioadei de gestiune ele prezinta un singur fel de sold, debitor sau creditor. Sunt si unele conturi care functioneaza in anumite cazuri dupa regulile conturilor de activ iar in alte cazuri dupa cele ale conturilor de pasiv si pot prezenta la sfarsitul perioadei de gestiune fie sold debitor fie sold creditor, aceste conturi se numesc conturi bifunctionale.
29. Ce este dubla inregistrare si corespondenta conturilor?
Dubla inregistrare - reprezinta reflectarea simultana si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in debitul unui cont si in creditul altui cont.
Corespondenta conturilor: constituie legatura care se stabileste intre cele doua conturi pe baza dublei inregistrari.
Conturi corespondente: sunt conturile intre care se stabileste legatura pe baza dublei inregistrari.
30. Care sunt etapele analizei contabile a operatiunilor economico-financiare?
Analiza contabila presupune parcurgerea in mod succesiv a urmatoarelor etape:
1. Natura operatiei economice se refera la cunoasterea si intelegerea continutului operatiei economice consemnata in documentul justificativ, modul cum aceasta operatie afecteaza patrimoniul unitatii. De exemplu: incasarea unei sume, plata unei sume, aprovizionari cu valori materiale, consumuri de valori materiale, obtinerea de produse finite, vanzarea de produse finite etc.
2. Stabilirea modificarilor pe care le produce operatia economica in bilantul unitatii patrimoniale precizand:
- elementele patrimoniale de activ si pasiv care se modifica;
- sensul modificarilor elementelor respective (cresteri sau micsorari);
- continutul economic al acestor modificari.
3. Stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza a se inregistra operatia economica sau financiara analizata. Prin titlurile si continutul lor conturile corespondente reflecta elementele patrimoniale de activ si pasiv ce se modifica. In conditiile dublei inregistrari, in aceasta etapa trebuie precizate cel putin doua conturi corespondente, iar pentru operatii mai complexe, mai mult de doua conturi.
4. Stabilirea formulei contabile, adica partea de debit si credit a conturilor corespondente, operatie ce se realizeaza prin aplicarea regulilor de functionare a conturilor.
31. Ce este formula contabila si cum se clasifica ?
Formula contabila reprezinta expresia raportului de egalitate stabilit intre conturile corespondente pe baza dublei inregistrari.
Formula contabila cuprinde:
a. contul corespondent debitor, care se inscrie in stanga semnului egalitatii, deoarece debitul este partea stanga a contului;
b.contul corespondent creditor, care se inscrie in dreapta semnului de egalitate, deoarece creditul este partea dreapta a contului;
c.semnul "=" care exprima egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile corespondente;
d.sumele inscrise in conturile corespondente
Formulele contabile se clasifica dupa mai multe criterii si anume:
1. In functie de numarul conturilor corespondente din care este compusa formula contabila, poate fi:
a) Formula contabila simpla cuprinde un singur cont corespondent care se debiteaza si un singur cont corespondent care se crediteaza si este specifica acelor operatii economice care modifica concomitent numai doua elemente patrimoniale din bilant..
b) Formula contabila compusa cuprinde un singur cont corespondent care se debiteaza si mai multe conturi corespondente care se crediteaza sau mai multe conturi corespondente care se debiteaza si un singur cont corespondent care se crediteaza si este specifica acelor operatii economice si financiare care modifica concomitent mai mult de doua elemente patrimoniale din bilant.
2. In functie de scopul pentru care se intocmesc, formulele contabile pot fi:
a) Formule contabile curente intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a planului de conturi si servesc la inregistrarea operatiilor economice curente, normale, cu cea mai mare frecventa.
b)Formule contabile de stornare, sunt cele intocmite cu scopul de a corecta sau anula formulele contabile curente eronat intocmite anterior. In raport de modul de efectuare a stornarii, acestea pot fi:
b1)Formule de stornare in negru
b2)Formula de stornare in rosu
32. Ce este capitalul propriu si capitalul permanent?
Capitalul: reprezinta totalitatea surselor de finantare stabile aflate la dispozitia unitatii patrimoniale.
Aceste surse stabile sunt constituite din:
a) Capitalul propriu sau surse proprii: reprezinta acea parte din capital pusa la dispozitie de proprietari si apartine de drept acestora nefiind rambursabil. La acesta se adauga si unele resurse create in intreprindere din rezultate, pe parcursul desfasurarii activitatii si anume:
- prime legate de capital
- rezervele
- rezerve din reevaluare
- rezultatul reportat
- subventiile
- profitul nerepartizat
- provizioanele
b) Capitalul strain sau surse straine: provine de la terti si este rambursabil la un anumit termen. Sursele straine pot fi pe termen lung sau termen scurt.
Capitalul propriu impreuna cu capitalul strain exigibil pe termen lung formeaza capitalul permanent.
33. Care sunt etapele de constituire a capitalului social si cum se inregistreaza in contabilitate?
La constituirea capitalului cu ocazia infiintarii societatii se realizeaza urmatoarele operatiuni economice:
- subscrierea capitalului este operatia prin care actionarul sau asociatul declara si semneaza pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participle la constituirea societatii. Aportul in natura trebuie adus integral la constituirea societatii, iar cel in bani poate fi adus partial la constituire si in mai multe transe ulterioare. Societatea se poate infiinta numai daca intregul ei capital a fost subscris.
- varsarea capitalului este operatia de aducere efectiva in societate a aporturilor in bani si in natura subscrise.
34. Care este functiunea contabila a contului 101 Capital social?
Contul 101 : "Capital" tine evidenta capitalului subscris si varsat in natura si/sau numerar de catre actionari sau asociati precum si majorarii sau reducerii capitalului potrivit legii.
Este un cont de pasiv.
Contul se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II
- 1011 capitalul subscris nevarsat
- 1012 capitalul subscris varsat
35. Care este functiunea contului 456 Decontari cu actionarii sau asociatii privind capitalul?
Contul 456: "Decontari cu asociatii privind capitalul"
- cu ajutorul acestui cont se tine evidenta aporturilor subscrise de asociati si
actionari pentru constituirea si cresterea capitalului social, precum si a obligatiilor de restituire a capitalului.
- din punct de vedere contabil este un cont bifunctional:
- functioneaza ca un cont de activ in cazul constituirii creantelor cu aporturile subscrise de actionari sau asociati.
36. Care este functiunea contabila a conturilor de capitaluri: 101 Capital social , 104 Prime de capital, 105 Rezerve din reevaluare, 106 Rezerve, 121 Profit si perdere, 117 Rezultat reportat, 162 Credite bancare pe termen lung?
101 Capital social - este un cont de pasiv
104 Prime de capital - are functie contabila de pasiv
105 Rezerve din reevaluare - este un cont de pasiv
106 Rezerve - este un cont de pasiv
121 Profit si perdere - dupa functia contabila este cont bifunctional
117 Rezultat reportat - este un cont de pasiv
162 Credite bancare pe termen lung - este un cont de pasiv
37. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare cu ajutorul conturilor de capitaluri proprii.
1. La constituirea societatii, asociatii subscriu la capitalul social un aport de 50.000 lei.
Analiza contabila a operatiei:
1.natura operatiei
- decontari cu asociatii privind capitalul ..+A
- capitalul subscris nevarsat. +P
2.relatia bilantiera de modificare (de volum)..A +c =P +c
3.simbolul conturilor corespondente:
- 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul", se debiteaza
- 1011 "Capitalul subscris nevarsat", se crediteaza
4. formula contabila este:
456 1011 50.00050.000
2. Asociatii aduc in societate capitalul subscris (aportul) constand din depuneri in contul de la banca 20.000 lei si mijloace fixe ( mijloace de transport) in suma de 30.000 lei.
Analiza contabila a operatiei:
1.natura operatiei
- Decontari cu asociatii privind capitalul - A
- Conturi curente la banca ..+ A
- Mijloace de transport .+ A
2.relatia bilantiera de modificare (de structura) ..A + c - m = P
3.simbolul conturilor corespondente:
- 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul", se crediteaza
- 5121 "Conturi la banca in lei", se debiteaza
- 2133 "Mijloace de transport", se debiteaza
4. formula contabila este:
% =456 - 50.000
512120.000 -
213330.000 -
3. Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital varsat ca urmare a aducerii integrale a aporturilor.
Analiza contabila a operatiei:
1.natura operatiei
- Capital subscris varsat + P
- Capital subscris nevarsat - P
2.relatia bilantiera de modificare (de structura).A = P + c - m
3.simbolurile conturilor corespondente:
- 1012 "Capital subscris varsat", se crediteaza
- 1011 "Capital subscris nevarsat", se debiteaza
4. formula contabila este:
1011 101250.000 50.000
38. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare cu ajutorul conturilor de capitaluri imprumutate pe termen lung?
9. Societatea contracteaza si primeste in contul bancar un credit pe termen lung in suma de 150.000 lei.
Analiza contabila
1.Natura operatiei
- Conturi la banci in lei.+ A
- Credite bancare pe termen lung + P
2.Relatia bilantiera de modificare (de volum) A + c = P + c
3.Conturi corespondente:
- 5121 "Conturi la banci in lei" se debiteaza
- 1621 "Credite bancare pe termen lung" se crediteaza
4.Formula contabila
5121 1621 150.000 150.000
10. Se inregistreaza dobanda datorata bancii de 20% (150.000x 20% = 30.000)
Analiza contabila
1.Natura operatiei
- Cheltuieli cu dobanzile .+ A
- Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung . + P
2.Relatia bilantiera de modificare (de volum) A + c = P + c
3.Conturi corespondente
- 666 "Cheltuieli cu dobanzile" se debiteaza
- 1682 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung" se crediteaza
4.Formula contabila:
666 = 1682 30.000 30.000
39. Care este functiunea contabila a contului 201Cheltuieli de constituire? Are functia contabila de activ.
40. Care este functiunea contabila a contului 203 Cheltuieli de dezvoltare? Are functia contabila de activ.
41. Care este functiunea contabila a contului 205 Concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica si alte drepturi si valori similare? Are functia contabila de activ.
42. Care este functiunea contabila a contului 207 Fond comercial? Are functia contabila de activ.
43. Care este functiunea contabila a contului 280 Amortizarea imobilizarilor necorporale?
Este un cont cu functie contabila de pasiv.
44. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare cu ajutorul conturilor de imobilizari necorporale.
La infiintarea ei o societate comerciala achita in numerar o taxa de inmatriculare la Registrul Comertului de 500 lei.
Analiza contabila a operatiei:
1.Natura operatiei
- Cheltuieli de constituire + A
- Casa in lei..- A
2. Relatia bilantiera de modificare (de structura) A + c - m = P
3.Simbolul conturilor corespondente
- 201 "Cheltuieli de constituire" se debiteaza
- 5311 "Casa in lei" se crediteaza
4.Formula contabila:
201 5311 500 500
45. Care este functiunea contabila a contului 2111 Terenuri?
Este un cont de activ.
46. Care este functiunea contabila a contului 2112 Amenajari de terenuri?
Este un cont cu functie contabila de activ.
47. Care este functiunea contabila a contului 212 Constructii?
Este un cont de activ.
48. Care este functiunea contabila a contului 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii?
Este un cont de activ.
49. Care este functiunea contabila a contului 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie, si alte active corporale?
Este un cont de activ.
50. Care este functiunea contabila a contului 281 Amortizari privind imobilizarile corporale?
Este un cont de pasiv.
51. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare cu ajutorul conturilor de imobilizari corporale.
1. Societatea achizitioneaza de la terti un teren in valoare de 40.000 lei.
Analiza contabila a operatiei:
1.Natura operatiei
- terenuri ..+ A
- furnizori pentru imobilizari. + P
2.relatia bilantiera de modificare (de volum).A + c = P + c
3.Simbolurile conturilor corespondente:
- 2111 "Terenuri" se debiteaza
- 404 "Furnizori pentru imobilizari" se crediteaza
4.Formula contabila:
2111 40440.000 40.000
52. Care este functiunea contabila a contului 263 Interese de participare?Este un cont de activ.
53. Care este functiunea contabila a contului 267 Creante imobilizate?Este un cont de activ.
54. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare cu ajutorul conturilor de imobilizari financiare?
1. Societatea achizitioneaza de la o alta societate titluri de participare (actiuni) cu plata imediata prin banca in valoare de 20.000 lei (1.000 actiuni cu o valoare nominala de 20 lei pe actiune)
Analiza contabila a operatiei:
1.Natura operatiei:
- Actiuni detinute la entitatile afiliate+ A
- disponibilitati banesti in cont ..- A
2.Relatia bilantiera de modificare (de structura) ..A + c - m = P
3.Simbolul conturilor corespondente:
- 261 "Actiuni detinute la entitatile afiliate" se debiteaza
- 5121 "Conturi la banci in lei" se crediteaza
4.Formula contabila:
261 = 5121 20.000 20.000
55. Care este functiunea contabila a contului 301 Materii prime? Este un cont de activ.
56. Care este functiunea contabila a contului 302 Materiale consumabile? Este un cont de activ.
57. Care este functiunea contabila a contului 303Materiale de natura obiectelor de inventar? Este un cont de activ.
58. Care este functiunea contabila a contului 345 Produse finite? Este un cont de activ.
59? Care este functiunea contabila a contului 371 Marfuri?
Este un cont de activ.
60. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind marfurile?
1. O unitate comerciala cu ridicata achizitioneaza marfuri de la furnizori, cost de achizitie 120.000 lei, T.V.A. deductibila 19%.
Analiza contabila a operatiei:
1. Natura operatiei
- marfuri+ A
- T.V.A. deductibila+ A
- furnizori. + P
2.Relatia bilantiera de modificare (de volum) ..A + c = P + c
3.Conturile corespondente din operatie:
- 371 "Marfuri" se debiteza
- 4426 "T.V.A. deductibila" se debiteaza
- 401 "Furnizori" se crediteaza
4.Formula contabila:
% 401- 142.800
371 120.000 -
4426 22.800 -
61. Care este functiunea contabila a contului 411Clienti?
Este un cont de activ.
62. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind stocurile de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar?
1. O societate comerciala se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori la cost de achizitie de 10.000 lei, T.V.A. 19%
Analiza contabila a operatiei:
1. Natura operatiei
- materii prime..+ A
- T.V.A deductibila.+ A
- furnizori. + P
2.relatia bilantiera de modificare (de volum).A + c = P + c
3.Conturi corespondente din operatie:
- 301 "Materii prime" se debiteaza
- 4426 "T.V.A. deductibila" se debiteaza
- 401 "Furnizori" se crediteaza
4.formula contabila:
% 401 - 11.900
301 10.000 -
4426 1.900 -
63. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind produsele finite?
4.Produsele finite se vand clientilor, pretul de vanzare 150.000 lei, T.V.A. colectata 19%
Analiza contabila a operatiei:
1. Natura operatiei:
- clienti..+ A
- venituri din vanzarea produselor.. + P
- T.V.A. colectata + P
2.Relatia bilantiera de modificare (de volum) ..A + c = P + c
3.Conturile corespondente din operatie:
- 411 "Clienti" se debiteaza
- 701 "Venituri din vanzarea produselor finite" se crediteaza
- 4427 "T.V.A. colectata", se crediteaza
4.Formula contabila:
411 178.500 -
701 - 150.000
4427 - 28.500
64. Care este functiunea contabila a contului 425 Avansuri acordate personalului? Este un cont de activ.
65. Care este functiunea contabila a contului 461Debitori diversi? Este un cont de activ.
66. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind creantele fata de clienti, salariati si debitori diversi.
2. Creanta se incaseaza direct prin banca de la clienti,
Analiza contabila a operatiei:
1.Natura operatiei
- clienti.-A
- conturi la banci in lei+A
2.Relatia bilantiera de modificare (de structura).A + c - m = P
3.Conturile corespondente din operatie:
- 411 "Clienti", se crediteza
- 5121"Conturi la banci in lei" se debiteaza
4.Formula contabila
5121 = 411 59.500 59.500
67. Care este functiunea contabila a contului 401 Furnizori?
Este un cont de pasiv.
68. Care este functiunea contabila a contului 404 Furnizori de imobilizari? Este un cont de pasiv.
69. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind datoriile fata de furnizori?
1. Societatea se aprovizioneaza de la furnizori cu materii prime la cost de achizitie
de 120.000 lei T.V.A. 19%.
Analiza contabila a operatiei:
1.Natura operatiei
- materii prime...................+ A
- furnizori ....................+ P
- T.V.A. deductibila................+ A
2. Relatia bilantiera de modificare (de volum) A + c = P + c
3.Conturile corespondente din operatie:
- 401 "Furnizori" se crediteaza
- 301 "Materii prime" se debiteaza
- 4426 "T.V.A. deductibila" se debiteaza
4.Formula contabila:
=401-142.800
301 120.000 -
4426 22.800 -
70. Care este functiunea contabila a contului 421Personal-salarii datorate?Este un cont de pasiv.
71. Care este functiunea contabila a contului 431Asigurari sociale? Este un cont de pasiv.
72. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind datoriile fata de personalul unitatii si fata de asigurarile si protectia sociala?
2. Se inregistreaza retinerile din salarii astfel: impozit pe salarii 40.000 ei, contributia salariatilor pentru asigurari sociale 23.400 lei, contributia personalului pentru asigurarile de sanatate 7.000 lei; contributia personalului pentru constituirea fondului de somaj 2.000 lei, avansul acordat (chenzina I) 80.000 lei.
Analiza contabila a operatiei:
1.Natura operatiei
- personal - salarii datorate..............- P
- impozit pe salariu.................+ P
- contributia personalului la asigurari sociale......+ P
- contributia angajatilor pentru asigurarile de sanatate....+ P
- contributia personalului la fondul de somaj.......+ P
- avansuri acordate personalului.............- A
2.Operatia produce doua modificari bilantiere:
- o modificare de structura in pasiv A = P + c - m
- o modificare de volum A - m = P - m
3.Conturile corespondente din operatie:
- 421 "Personal - salarii datorate" se debiteaza
- 444 "Impozit pe salariu" se crediteaza
- 4312 "Contributia personalului la asigurari sociale" se crediteaza
- 4314 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate, se crediteaza
- 4372 "Contributia personalului la fondul de somaj" se crediteaza
- 425 "Avansuri acordate personalului" se crediteaza
4.Formula contabila:
421 % 145.400 -
444- 40.000
4312 - 23.400
4314 -7.000
4372 -2.000
425 - 73.000
73. Care este functiunea contabila a contului?
74. Care este functiunea contabila a contului 441 Impozit pe profit? Este un cont bifunctional.
75. Care este functiunea contabila a contului 4426 TVA deductibila? Este un cont de activ.
76. Care este functiunea contabila a contului 4427 TVA colectata? Este un cont de pasiv.
77. Care este functiunea contabila a contului?
78. Care este functiunea contabila a contului 4423 TVA de plata? Este un cont de pasiv.
79. Care este functiunea contabila a contului 4424 TVA de recuperat?Este un cont de activ.
80. Care este functiunea contabila a contului 457 Dividende de plata?Este un cont de pasiv.
81. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind impozitul pe profit?
1. Se inregistreaza sume datorate bugetului statului reprezentand impozitul pe profit in suma de 150.000 lei (calculul se face prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil).
Analiza contabila a operatiei:
1.Natura operatiei
- impozitul pe profit..................+ P
- cheltuieli cu impozitul pe profit............+ A
2.Relatia bilantiera de modificare (de volum)...A + c = P + c
3.Conturile corespondente din operatie:
- 441 "Impozitul pe profit" se crediteaza
- 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" se debiteaza
4.Formula contabila:
691 441 150.000 150.000
82. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind TVA deductibila, TVA colectata, TVA de recuperat, 4423 TVA de plata?
3. Se inregistreaza achizitii de materii prime de la furnizori in valoare de 100.000lei, cu T.V.A. 19%.
Analiza contabila a operatiei:
1.Natura operatiei
- materii prime....................+ A
- T.V.A. deductibila..................+ A
- furnizori......................+ P
2.Relatia bilantiera de modificare (de volum)...A + c = P + c
3.Conturile corespondente din operatie:
- 301 "Materii prime" se debiteaza
- 4426 "T.V.A. deductibila" se debiteaza
- 401 "Furnizori" se crediteaza
4.Formula contabila:
=401 - 119.000
301 100.000-
4426 19.000-
83. Care este functiunea contabila a contului 512Conturi curente la banci?Este un cont bifunctional.
84. Care este functiunea contabila a contului 519 Credite bancare pe termen scurt?Este un cont de pasiv.
85.Care este functiunea contabila a contului 531 Casa?
Este un cont de activ.
86. Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile economico-financiare privind disponibilitatile banesti?
1.Se ridica de la banca suma de 20.000 lei pentru plata unor ajutoare materiale (pe baza de C.E.C.)
Analiza contabila a operatiei
1.Natura operatiei
- disponibilitati banesti din contul bancar........- A
- viramente interne................+ A
2.Relatia bilantiera de modificare (de structura)..A + c - m = P
3.Conturile corespondente din operatie:
- 5121 "Conturi la banci in lei" se crediteaza
- 581 "Viramente interne" se debiteaza
4.Formula contabila:
581= 5121 20.000 20.000
87. . Care este functiunea contabila a conturilor de cheltuieli din clasa 6 ? Sunt conturi de activ.
88. Care este functiunea contabila a conturilor de venituri din clasa 7? Sunt conturi de pasiv.
89. Care sunt etapele analizei contabile a operatiunilor economico-financiare?
Analiza contabila presupune parcurgerea in mod succesiv a urmatoarelor etape:
1. Natura operatiei economice se refera la cunoasterea si intelegerea continutului operatiei economice consemnata in documentul justificativ, modul cum aceasta operatie afecteaza patrimoniul unitatii. De exemplu: incasarea unei sume, plata unei sume, aprovizionari cu valori materiale, consumuri de valori materiale, obtinerea de produse finite, vanzarea de produse finite etc.
2. Stabilirea modificarilor pe care le produce operatia economica in bilantul unitatii patrimoniale precizand:
- elementele patrimoniale de activ si pasiv care se modifica;
- sensul modificarilor elementelor respective (cresteri sau micsorari);
- continutul economic al acestor modificari.
3. Stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza a se inregistra operatia economica sau financiara analizata. Prin titlurile si continutul lor conturile corespondente reflecta elementele patrimoniale de activ si pasiv ce se modifica. In conditiile dublei inregistrari, in aceasta etapa trebuie precizate cel putin doua conturi corespondente, iar pentru operatii mai complexe, mai mult de doua conturi.
4. Stabilirea formulei contabile, adica partea de debit si credit a conturilor corespondente, operatie ce se realizeaza prin aplicarea regulilor de functionare a conturilor.
90. In ce consta principiul dublei inregistrari?
Principiul dublei inregistrari, are in vedere ca orice operatie economica creeaza un raport de echivalenta intre mijloacele economice si resurse, intre intrari si iesiri. Dubla inregistrare este o consecinta a dublei reprezentari prin faptul ca in timpul miscarii si transformarii elementelor patrimoniale acestea sunt tratate sub dublul lor aspect: al destinatiei economice (utilitatii si functionalitatii) si al provenientei surselor de finantare, realizandu-se un raport de echivalenta intre acesti doi termeni.
Dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea mijloacelor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii de iesire dintr-o faza si de intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta, de trecere dintr-un loc de gestiune in altul. Toate acestea sunt inregistrate in contabilitate de doua ori, odata la iesire si a doua oara la intrare, aparand astfel dubla inregistrare a operatiilor respective. Dubla reprezentare se refera la patrimoniu in structura sa globala si se reflecta in bilant prin egalitatea Activ = Pasiv, iar dubla inregistrare se refera la existenta, starea si miscarea individuala a elementelor patrimoniale
si se formalizeaza prin egalitatea Debit = Credit.
