|
|
|
STRATEGIA ORDINULUI ARHITECTILOR DIN ROMANIA
1. Argument pentru structura strategiei organizatiei.
1.1. Strategia OAR este un document care reprezinta pozitia Ordinului Arhitectilor din Romania, exprimata prin conducerea sa executiva, presedinte si colegiu director, fata de principalele problematici ale exercitarii si organizarii profesiei de arhitect.
1.2. Strategia OAR apare exprimata si structurata astfel ca o necesitate de a stabili cai de a aplica prevederile Legii 184, republicata, ale Regulamentului OAR si ale Codului deontologic, de a ordona, ierarhiza si orienta interpretarile acestor prevederi catre prioritatile perioadei de referinta, in mod coerent si convergent.
1.3. Strategia OAR ofera o platforma de apreciere a directionarii si folosirii instrumentelor OAR de catre intreaga organizatie, prin filialele sale. Instrumentele OAR sunt bugetul, defalcat pe bugete ale filialelor teritoriale, Regulamentul OAR si Regulamentele filialelor teritoriale, Hotararile forurilor de conducere ale OAR la nivelul intregii organizatii si in teritoriu, activitatea Comisiilor permanente ale OAR si ale Comisiilor speciale, precum si activitatea Grupurilor de lucru ale OAR, pe domeniile de activitate stabilite.
1.4. Strategia OAR este structurata pe domenii, directii si prioritati pentru a se relationa complex cu modul de structurare al Regulamentului OAR si Codului deontologic si pentru a determina o constructie bugetara conforma cu liniile directoare si prioritatile stabilite.
1.5. Strategia OAR reprezinta cadrul principial de organizare si functionare dinamica, in continua perfectionare si avand ca obiective stabilirea criteriilor de performanta ale organizatiei si modul de atingere al acestora.
2. Principiile strategiei.
2.1. Intreaga activitate a OAR trebuie structurata in sensul realizarii performante a misiunilor de baza si ratiunilor de existenta si functionare ale organizatiei. OAR trebuie structurat pe principiile managementului calitatii care construieste, urmareste, masoara, apreciaza si corecteaza toate activitatile.
2.2. Misiunile de baza ale OAR sunt cele direct derivate din exercitarea si organizarea profesiei de arhitect. Orice activitate, la orice nivel al organizatiei, trebuie apreciata prin prisma raportarii la misiunile de baza.
2.3. Ordinul Arhitectilor din Romania este o organizatie unica, cu responsabilitatea organizarii profesiei de arhitect pe tot teritoriul Romaniei prin filialele sale, constituite conform legii si regulamentelor. Filialele OAR se pot organiza si reorganiza teritorial in functie de conditiile locale, prin asocierea sau disocierea arhitectilor din judete, numarul acestora si dimensiunea lor fiind in schimbare, dar numai prin respectarea prevederilor legale si regulamentare. Structura pe filiale reflecta dorinta si capacitatea de organizare a arhitectilor membri ai OAR.
2.4. Finantarea OAR prin resursele disponibile se face printr-o constructie bugetara orientata pentru indeplinirea misiunilor de baza in primul rand si a prioritatilor strategiei.
2.5. Performantele OAR sunt dependente de capacitatea de a avea o viziune corecta si completa asupra fenomenelor aferente exercitarii profesiei de arhitect, motiv pentru care furnizarea informatiilor si constituirea bazelor de date este de importanta strategica. Monitorizarea organizatiei si a exercitarii profesiei sunt baza viziunii si activitatii OAR.
2.6. Comunicarea cu membrii OAR atat in sensul colectarii informatiilor privitoare la acestia, cat si al transmiterii spre acestia a informatiilor de interes, este de importanta strategica fundamentala.
2.7. Comunicarea intre organizatie si filialele sale trebuie sa fie continua si performanta, organizarea acesteia avand importanta strategica.
2.8. OAR se implica in creatia si ajustarea legilor, regulamentelor si normelor privitoare la activitatea de arhitect si conexe prin activitatea proprie, afilierea si participarea in organizatii, uniuni sau alte forme interne si internationale care au acest scop. OAR este in acest sens negociatorul institutionalizat pentru beneficiul practicii arhitecturii in conditiile acestei strategii.
2.9. OAR pregateste aspectele legate de consecintele pentru profesia de arhitect ale viitoarei integrari a Romaniei in Uniunea Europeana.
2.10. OAR urmareste si se implica in problematica onorariilor pentru arhitecti, folosind instrumente pentru justificarea acestora in raport cu misiunile necesare atingerii calitatii arhitecturii, dar si mijloace pentru combaterea concurentei neloiale bazate pe folosirea de onorarii injuste. Strategia in domeniul onorariilor trebuie sa fie continua, adaptata realitatilor economice ale mediului si se bazeaza pe monitorizare si statistica.
2.11. OAR urmareste deontologia profesionala prin prisma promovarii unui climat bazat pe respectul pentru competenta, onoare profesionala, transparenta relativa la exercitarea unei profesii de interes public si generozitate in transmiterea informatiilor menite sa duca la cresterea calitatii exercitarii profesiei de catre toti arhitectii din Romania.
2.12. OAR combate orice politica de monopol local, regional sau de alt fel in privinta exercitarii profesiei de arhitect. Activitatea arhitectilor romani se poate desfasura conform legii in aceleasi conditii pe tot cuprinsul Romaniei.
2.13. OAR integreaza arhitectura in contextul profesional conex, urbanism, arte, constructii, afaceri.
2.14. OAR este responsabil de viziune si prognoza pentru mediul profesional pe care il organizeaza.
2.15. OAR promoveaza, controleaza, sanctioneaza, actioneaza in slujba si impotriva membrilor sai si a altor organizatii pentru a-si pune in practica principiile strategice.
2.16. OAR sprijina zonele cu probleme.
2.17. OAR recunoaste si recompenseaza performantele filialelor si ale membrilor sai.
2.18. OAR combate neperformanta si actiunile impotriva intereselor organizatiei.
2.19. OAR raspunde dinamicii mediului profesional, arhitecturii in permanenta schimbare, adaptandu-se pentru a consolida interesul pentru exercitarea profesiei, onorabilitatea profesiei si prosperitaea membrilor sai.
2.20.OAR adopta principii de functionare in conditii de eficienta economica, subordonand atitudinea comerciala strict principiilor strategice.
2.21.OAR incurajeaza dar nu mizeaza si nu solicita voluntariatul in activitatile sale. Organizatia se bazeaza pe ierarhie, regulamente, raportare, coordonare, initiativa si mecanisme de decizie definite, precum si pe principiul remunerarii activitatilor, asumarii raspunderii, controlului si evaluarii performantelor.
2.22.OAR se orienteaza catre parteneriate pentru obiective strategice cu parteneri din domeniul public sau privat.
2.23.Finalitatea exercitarii profesiei este calitatea vietii, ca fenomen complex, amplu, in care arhitectura joaca un rol distinct.
3.Domeniile strategiei.
Domeniile strategiei OAR sunt corelate cu domeniile de activitate ale OAR, respectiv cu structura pe grupuri de lucru coordonate de vicepresedintii OAR, structura reflectata in Regulamentul OAR. Domeniile nu sunt ordonate ierarhic, dupa o anumita importanta, strategia bazandu-se in mod complex pe rezultanta aplicatiei pe toate acestea. Prioritatile strategice ale unei anumite perioade sunt cele care evidentiaza elemente care pot apartine diferitelor domenii. Bugetul OAR este cel care, in perioadele de referinta, reflecta prioritatile prin alocarea de resurse pe domenii.
3.1 Exercitarea profesiei.
Domeniul exercitarii profesiei are componente stabile, specifice constantelor profesiei de arhitect si componente dinamice, care reflecta integrarea in piata arhitecturii, supusa legilor cererii si ofertei, concurentei, globalizarii. Domeniul exercitarii profesiei cuprinde problematica legata de:
Modalitatile de exercitare a profesiei de arhitect,
Modalitatile de dobandire, contractare a lucrarilor de arhitectura,
Misiunile si onorariile arhitectilor si costurile aferente activitatilor de proiectare in constructii,
Dreptul de semnatura ca semnificatie si mod de exercitare,
Stagiatura in profesie,
Primirea in profesie si acordarea dreptului de semnatura,
Calitatea arhitecturii si a procesului de realizare a arhitecturii,
Etica si deontologia profesionala,
3.2 Legislatie si regulamente.
Domeniul legislatiei si al regulamentelor se preocupa de suportul normativ al exercitarii profesiei si al functionarii institutiei Ordinului. In cadrul acestui domeniu se pune problema perfectionarii instrumentelor existente si creatiei de noi instrumente pentru aplicarea strategiei din toate domeniile. Legislatia si regulamentele avute in vedere sunt:
Proprii ale organizatiei, vizand membrii OAR, functionarii si personalul OAR,
Cadrul legislativ si normativ al profesiei si al activitatilor din sfera constructiilor de pe teritoriul romanesc,
Cadrul legislativ si normativ european si international.
3.3 Imagine si relatii.
Domeniul imaginii si al relatiilor se refera la perceptia profesiei si a organizatiei atat din interiorul breslei cat si din mediul social, politic si cultural extins. Preocuparile din cadrul acestui domeniu se refera la identificarea imaginii organizatiei si a profesiei avuta la un moment dat si la activitatile propuse pentru transformarea acestei imagini in conformitate cu strategia OAR. Domeniul relatiilor se refera la organismele si organizatiile cu resorturi de interes pentru OAR, din tara si din strainatate. Domeniul se orienteaza catre:
Imaginea OAR in relatia cu membrii,
Comunicarea cu organizatii ale arhitectilor din tara si strainatate,
Relatii si comunicarea cu organizatii partener sau care au obiective comune cu OAR,
Relatii si comunicarea cu administratia centrala si locala romaneasca,
Relatii si comunicarea cu institutii cu activitati interferente domeniilor OAR.
3.4 Educatie si formare.
Domeniul dedicat educatiei si formarii se refera atat la membrii OAR, viitori si posibili membri OAR, arhitecti, cat si la societate in general, relativ la cultura arhitecturala. Preocuparile sunt orientate spre:
Relatia cu institutiile de invatamant superior de arhitectura care pregatesc specialisti in domeniu,
Relatia cu institutiile de invatamant preuniversitar care educa in domeniul arhitecturii si constructiilor,
Formarea continua a arhitectilor,
Relatia cu stagiarii si pregatirea primirii acestora in profesie,
Formarea si imbogatirea culturii arhitecturale prin institutiile de invatamant si alte medii.
3.5 Organizare si functionare a OAR.
Domeniul organizarii si functionarii OAR cuprinde activitatea menita sa conduca la performanta organizatiei in aplicarea strategiei si atingerea obiectivelor. Actiunile trebuie sa conduca catre un management al calitatii organizationale care are in vedere:
Relatia dintre organizatie si membri,
Relatiile din interiorul organizatiei, respectiv intre filiale si intre organizatie si filialele sale,
Relatiile dintre persoanele care au functii in cadrul organizatiei la diferite nivele, personalul angajat si colaboratori.
Comisii permanente sau constituite pentru diferite misiuni,
Programe si evenimente ale OAR sau in care OAR este partener.
3.6 Patrimoniu, bugete si economie.
Domeniul se refera la fundamentarea si suportul economic al intregii activitati a organizatiei. Finantarea si executia bugetului organizatiei, constituit din suma bugetelor filialelor, trebuie sa se realizeze in conformitate cu resursele existente si cu repartizarea pe criteriile strategiei. Activitatile in vedere se refera la:
Executia curenta a prevederilor bugetare,
Realizarea bugetelor anuale in conformitate cu resursele si strategia organizatiei,
Constituirea si valorificarea patrimoniului pe termen lung,
Alocarea de resurse pentru programe ale OAR.
4 Directiile strategiei.
Directiile strategiei sunt orientate catre patru tinte:
Arhitectii,
Arhitectura,
Activitatea de proiectare, autorizare si construire,
Mediul cultural, social, politico-administrativ, economic si construit.
Strategia referitoare la aceste directii se manifesta in doua sensuri, pentru si impotriva diferitelor aspecte, in functie de intentia de a consolida, dezvolta, sustine sau combate. Evidentierea pozitiei nuantate a OAR fata de aceste directii este importanta in stabilirea prioritatilor.
4.1 Strategia pentru arhitecti:
Explicitarea modalitatilor de exercitare a profesiei de arhitect si a conditiilor specifice fiecareia,
Explicitarea continutului exhaustiv al dreptului de semnatura si a conditiilor de exercitare,
Consolidarea si largirea domeniului practic si recunoscut de competenta al arhitectilor, prin explicitarea misiunilor si a modului de exprimare al acestora in cadrul ofertelor si contractelor,
Largirea gamei de misiuni recunoscute si practicate de arhitecti in sensul asigurarii calitatii produsului de arhitectura si justificarii augmentarii onorariilor pentru arhitecti,
Orientarea arhitectilor catre client in sensul consolidarii pozitiei arhitectului ca mediator de interese, in sens creativ si nu speculativ, durabil si nu oportunist. In acest sens arhitectul raspunde in primul rand intereselor clientului sau care poate fi o persoana, organizatie sau comunitate larga, intr-o maniera profesionista, echilibrata, imediata si durabila. Fara exceptie arhitectura trebuie sa satisfaca triada client, comunitate proxima, de impact a proiectului si comunitate extinsa, in sens larg, patrimonial, civilizator, cultural,
Comunicarea cu arhitectii si informarea acestora asupra aspectelor de interes profesional,
Crearea unui mediu concurential de dobandire a lucrarilor pe baza de transparenta, informare, competenta si competitie.
4.2 Strategia impotriva arhitectilor:
Combaterea contraperformantei profesionale nesanctionate de clienti si mediul profesional si a atitudinii de orice fel impotriva intereselor legitime ale clientului,
Combaterea neloialitatii in concurenta, practicilor de orice fel care contravin deontologiei profesionale,
Combaterea semnaturii de complezenta,
Combaterea formelor de exercitare a profesiei sau de interferare cu aceasta in situatiile de incompatibilitate evidentiate de OAR.
4.3. Strategia pentru arhitectura:
Orientarea fortelor catre o arhitectura de foarte buna calitate, exceptionala in domeniul clientului public, sau acolo unde impactul arhitecturii este major in mediul social si construit,
Incurajarea si recunoasterea excelentei in profesie,
Stimularea unei culturi arhitecturale de un alt nivel, in crestere continua, componenta a calitatii vietii, de interes individual si comunitar prioritar,
Orientarea catre o arhitectura buna, dezirabila, care sa devina bun comun, obisnuinta, standard, medie,
Promovarea concursului de arhitectura.
4.4. Strategia impotriva arhitecturii proaste:
Combaterea ilegalitatilor in avizare, autorizare, construire.
Combaterea arhitecturii tehnic necorespunzatoare.
Combaterea arhitecturii "egoiste"care forteaza atingerea obiectivelor clientului in pofida echilibrului necesar cu interesele comunitare.
Combaterea stagiaturii de complezenta.
Combaterea practicii misiunilor incomplete in realizarea arhitecturii.
4.5. Strategia pentru activitatea de proiectare, autorizare si construire construire:
Consolidarea pozitiei arhitectului ca principal consultant in generarea de teme de proiect, scenarii de dezvoltare, pe baza viziunii de sinteza specifica pregatirii acestuia,
Consolidarea pozitiei arhitectului de coordonator al proceselor de proiectare,
Realizarea parteneriatelor cu entitatile administratoare ale activitatii de autorizare, construire si care sunt responsabile de calitatea constructiilor,
Perfectionarea modelelor de contracte si prezentare a ofertelor,
Generalizarea asigurarilor profesionale.
4.6. Strategia impotriva unor fenomene din activitatea de proiectare, autorizare si construire:
4.7. Strategia pentru mediul cultural, social, politico-administrativ, economic si construit:
Perfectionarea relatiei cu administratiile publice in general si cu arhitectii implicati in special.
Definirea relatiilor dintre arhitectura si urbanism in sens constructiv.
Definirea relatiilor intre arhitectura si artele publice, domeniul creatiei in general.
Pozitionarea responsabila a arhitectului in constiinta publica ca practicant al unei profesii de interes public, cu consecinte directe in calitatea vietii la toate nivelele acesteia.
5 Prioritati.
Prioritatile strategice ale OAR se bazeaza pe experienta primilor ani de functionare a organizatiei si se refera la perioada 2005 - 2006. Sunt importante in ansamblu, ordinea prezentarii de mai jos neierarhizandu-le.
5.1 Reorganizarea modului de functionare al intregii organizatii pe criterii de performanta.
5.2 Realizarea comunicarii in interiorul organizatiei, cu membri si intre filiale pentru actualizarea bazei de date a OAR si monitorizarea profesiei.
5.3 Propunerea si testarea unui nou sistem de cotizatii bazat pe principiul relationarii cu exercitarea efectiva a dreptului de semnatura de catre arhitecti.
5.4 Explicitarea exhaustiva a formelor de exercitare a profesiei si a conditiilor specifice, cu precizarea stricta a incompatibilitatilor in problema dreptului de semnatura.
5.5 Explicitarea sensului si responsabilitatilor aferente dreptului de semnatura precum si a conditiilor de manifestare.
5.6 Organizarea bugetara complexa, la nivelul intregii organizatii pe principii strategice.
5.7 Propunerea si testarea modalitatii de dobandire a lucrarilor prin concursurile de arhitectura si realizarea demersurilor pentru institutionalizarea acestora pe baza legala.
5.8 Consolidarea imaginii OAR spre interiorul organizatiei si in exteriorul acesteia.
5.9 Clarificarea in cadrul Conferintei Nationale si dupa aceasta a relatiei dintre OAR si UAR prin analiza pozitiei UAR.
5.10 Exprimarea pozitiei OAR in problema practicii urbanismului si implicarea ferma in noua organizare a acesteia.
5.11 Realizarea relatiilor de colaborare cu noile structuri ale puterii administrative din Romania.
5.12 Implicarea OAR in reforma din invatamantul de arhitectura de la nivel european si demararea procesului de formare continua a arhitectilor prin cadrul organizatoric.
5.13 Ordinul Arhitectilor din Romania sustine si promoveaza pregatirea activa si continua in exercitarea profesiei din perspectiva integrarii in Uniunea Europeana.
