Determinarea valorilor parametrilor termoenergetici ai elementelor de constructie perimetrale ale cladirii existente

EVALUAREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE CLADIRII STUDIATE

Evaluarea performantelor energetice ale unei cladiri se refera la determinarea nivelului de protectie termica al cladirii si a eficientei energetice a instalatiilor de incalzire interioara, de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum si de iluminat si vizeaza in principal:

v      investigarea preliminara a cladirii si a instalatiilor aferente,

v      determinarea performantelor energetice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia, precum si a consumului anual de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum si de iluminat,

v      concluziile auditorului energetic asupra evaluarii

INVESTIGATIA PRELIMINARA

Investigarea preliminara a cladirilor se efectueaza prin analizarea documentatiei tehnice a cladirii (sau completarea acesteia, dupa caz) si prin analiza starii actuale a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, constatata prin vizitarea cladirii.

1. Analiza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii

Conform MC 001/3 - 2006, pct. III. 1.1. se face analiza cartii tehnice a cladirii, respectiv a documentatiei care a stat la baza executiei cladirii si instalatiilor aferente care trebuie sa cuprinda cel putin:

v    partiurile de arhitectura ale fiecarui nivel;

dimensiunile geometrice ale elementelor de constructii (fundatii, pereti, stalpi, grinzi, buiandrugi, placi, elementele sarpantei);

v    dimensiunile golurilor din pereti, distanta dintre goluri, inaltimea parapetilor;

v    structura anvelopei cladirii;

v    tipul de usi si ferestre;

v    alcatuirea si materialele care compun elementele de inchidere exterioara sau de separare intre spatii cu diverse regimuri de temperatura;

v    planuri si scheme ale instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, preparare a apei calde de consum si electrice (iluminat).

In cazul cand documentatia de baza lipseste, se executa un releveu al cladirii, evidentiindu-se toate elementele enumerate mai sus.

2. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit

Conform Mc 001/ 3-2006, partea III. 1.2. elementele privind amplasarea cladirii in mediul construit sunt urmatoarele :

v    cladirea este amplasata in loc.- zona climatica II, unde temperatura pe timpul iernii Te = -15^oC ;

v    Sala de sport a Scolii generale din. loc este situata in curtea scolii;

v    cladirea este orientata cu fatada principala spre VEST ;

v    cladirea nu este umbrita ,distanta fata de cladirile invecinate care au un regim de inaltime P este de 20 m ;

v    cladirea se incadreaza conform hartii de incadrare a localitatilor in zone eoliene in zona IV;

v    cladirea este moderat adapostita, simpla expunere avand o clasa de permeabilitate medie, la care numarul de schimburi de aer pe ora este de 0,6(h)^-1 ;

v    conform P100-92 tab 5.1 clasa de importanta este II;

v    categorie de importanta conform HGR nr.766 / 1997 anexa 3 este C(constructie de importanta normala)

3. Evaluarea starii actuale a cladirii prin comparatie cu solutia din proiect

Elementele constructive specifice cladirii

Cladirea este prevazuta cu parter - sala de sport in sine, iar in partea dreapta si stinga a intrarii se afla doua incaperi de 3,29 m² fiecare, ce deservesc drept cabinet profesor si depozit de materiale didactice necesare desfasurarii activitatii.

Accesul in cladire se face pe partea de vest (fatada principala) prin intermediul unei usi duble din lemn si pe partea de sud existand o usa simpla tot din lemn, care face legatura dintre sala si exterior.Ambele usi de la intrare sunt intr-o stare avansata de degradare.

In partea de est a cladirii se afla o constructie improvizata, atasata salii de sport, ce deserveste ca magazie de lemne.

Fundatiile sunt din zidarie de piatra, continue, soclul area o inaltime de aproximativ 40cm deasupra CTS.

Peretii exteriori sunt din caramida plina de 37,5 cm grosime .

Tencuiala la interior este de var cu grosimea de 1,5 cm.

Tencuiala la exterior este executata din ciment - var cu grosime de 2,5 cm.

Tencuiala interioara si exterioara este destul de degradata.

Zugraveala exterioara este de culoare alba deteriorata din cauza scurgerilor din precipitatii, deoarece jgheburile si burlanele sunt intr-o stare avansata de degradare, sau sunt lipsa.

Tamplaria exterioara este dubla din lemn cu foi de sticla cu simpla cu grosimea de 3 mm si distanta intre foi de 40 mm. Tamplaria este neetansa si cu geamuri sparte .

Pardoseala salii este din parchet din lemn asezat pe dusumea oarba batuta pe grinzisoare. Parchetul este distrus si denivelat.

Planseul sub pod este din scandura de lemn batuta pe grinzi si tencuiala de mortar la interior , cu vizibile fisuri ale tencuilelii pe tavanele interioare .

Acoperisul este tip sarpanta din lemn cu invelitoare de tigla, deteriorat in partea de nord vest , podul fiind necirculabil.

Asteriala cladirii este deteriorata fiind necesara inlocuirea acesteia .

Scurgerea apelor se face prin intermediul jgheaburilor si burlanelor care sunt deteriorate si trebuiesc inlocuite integral .

Inaltimea interioara a salii este de 3,25 m

Evaluarea starii actuale a instalatiilor din cladire

In loc.. exista urmatoarele utilitati publice: retea energie electrica, retea telefonie , retea televiziune prin cablu, retea apa potabila si retea internet .

In prezent Sala de sport a Scolii generale din loc. este racordata prin intermediul unui bransament la reteaua electrica .

Instalatii de incalzire

Asigurarea confortului termic necesar desfasurarii activitatilor in cladirea salii de sport se face local cu ajutorul sobei de teracota cu functionare pe combustibil solid ( lemne ) .

Soba este legata la cosuri de fum construite din caramida plina cu o inaltime de 1 m peste cornisa .

Soba este de tipul cu acumulare de caldura cu o suprafata utila de 9.25m², cu oinaltime de 2,67m si este realizata din placi de teracota captusita cu caramida arsa. Cosul are tiraj slab, este partial degradat, infundat si nu este curatit in ultimii 2ani.

Instalatii sanitare

Grupul sanitar este amplasat in cladire separata si a fost modernizat in ultimii ani.

Instalatie alimentare cu apa

Apa necesara este asigurata prin fantana existenta din curtea scolii .

Cladirea nu este dotata cu instalatie de apa calda menajera .

Instalatii de ventilare -climatizare .

Cladirea nu este dotata cu instalatii de ventilare -climatizare. Ventilarea spatiilor se face natural prin deschiderea usilor si ferestrelor, iar schimbul de aer se face prin neetanseitatile tamplariei .

Instalatii electrice

Alimentarea cu energie electrica se face din tabloul general al corpului B, care alimenteaza sala de sport .

Iluminatul incaperilor se face artificial cu corpuri de iluminat cu incandescenta. Instalatia electrica este pozata partial sub tencuiala si partial aparent in tuburi de PVC cu conductori din aluminiu. Legaturile de ramificatii sunt executate in doze sub tencuiala .

Partial instalatia electrica este incompleta prin lipsa unor corpuri de iluminat si de asemenea exista legaturi improvizate in doze .

Instalatia electrica nu este dotata cu dispozitive de control si reglare automata a fluxului luminos , actionarea corpurilor facandu-se manual .

Instalatia electrica nu a fost modernizata si prezinta o uzura partiala, neasigurandu-se un iluminat corespunzator .

4. Prelevarea de probe fizice se face in scopul :

v    stabilirii tipului solului pe care este amplasata cladirea si adancimea panzei freatice;

v    stabilirii structurilor, respectiv a grosimilor elementelor exterioare ale anvelopei (pereti, plansee peste subsol, plansee peste pod, acoperis);

v    obtinerii de probe edificatoare din elementele exterioare in vederea stabilirii umiditatii, densitatii si conductivitatii termice, in laboratoare specializate;

v    aprecierii gradului de degradare a materialului prin determinari de rezistente fizico-mecanice si examinarea microscopica (cristale de saruri, micelii, bacterii etc.), in laboratoare specializate.

In situatia de fata nu se pot preleva probe fizice .

In urma investigarii preliminare a cladirii s-a intocmit "fisa de analiza a cladirii " prezentata in ANEXA 1 care va cuprinde toate elementele necesare estimarii consumului anual normal de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, ventilare / climatizare, iluminat si prepararea apei calde de consum.

DETERMINAREA VALORILOR PARAMETRILOR TERMOENERGETICI AI ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PERIMETRALE ALE CLADIRII EXISTENTE

1. Dimensiunile caracteristice geometrice ale cladirii

Dimensiunile caracteristice ale cladirii se stabilesc in baza documentatie desenate anexate, valorile rezultate sunt prezentate in tab. 1.

Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii:

Aria placii pe sol A₁ si a planseului sub pod A₂ :

A₁ = A₂ = 1,53x2,15 +(18,80x6,87+1,15x3,49) +(1,43x2,30) = 3,29+129,16+4,01+3,29= 139,75 m²

Perimetrul cladirii :

P =21,25+6,87+21,25+2,23+1,53+0,90+3,49+0,90 = 58,42m

Inaltimea parterului:

H = 3,25m

Aria timplariei exterioare:

A₃ = 4x(1.65x2.10) + 1x(0.70x0.80) + 1x2,00x2,95 + 1x1x2,10 = 22,42m²

Aria peretilor exteriori opaci:

A₄ = PxH - A₃

A₄ = 58,42x3,25 - 22,42 = 167,45m²

Aria anvelopei:

A = A₁ + A₂ + A₃ + A₄ = 2x139,75 + 22,42 + 167,45 = 469,37m²

Anvelopa cladirii reprezinta totalitatea suprafetelor elementelor de constructie perimetrale, care delimiteaza volumul interior (incalzit) al unei cladiri, de mediul exterior sau de spatii neincalzite din exteriorul cladirii.

Volumul cladirii :

Volumul cladirii - V - reprezinta volumul delimitat de suprafetele perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii, reprezinta volumul incalzit al cladirii,cuprinzand atat incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire), cat si incaperile incalzite indirect (fara elemente de incalzire), dar la care caldura patrunde prin peretii adiacenti, lipsiti de o termoizolatie semificativa.

V = A₁ x H = 139,75 X 3,25 = 454,187m³

Tab.1. Dimensiuni caracteristice

2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie

Pereti exteriori (vechime 40ani, afectati de condens), vezi fig.1 :

a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R

Nota: Toti peretii exteriori au aceeasi structura si sunt formati conform urmatoarei stratificari:

1.Zidarie din caramida plina normala d= 37.5cm Anexa A ,poz.63 din C 107/3 -2005: r=1800kg/mc; l=0,80 W/mK; Coeficient de corectie a=1,15 din MC001-P I, tab.5.3.2 2.Tencuiala interioara var, d=1,5cm Anexa A, poz.17 din C 107/3 -2005 r=1600kg/mc ;l=0,80 W/mK Coeficient de corectie a=1,10 din MC001-P I, tab.5.3.2 3.Tencuiala exterioara var-ciment, d=2,5cm r=1700kg/mc ;l=0,87 W/mK Coeficient de corectie a=1,10 din MC001-P I, tab.5.3.2

1,5

37.5

2,5

Fig.1 Perete exterior

Rezistenta termica specifica unidirectionla R,se calculeaza cu relatia de mai jos:

R=R+ΣR+R []

[]

unde:

• i - coeficient de transfer termic superficial interior8[W/m²K]
• e- coeficient de transfer termic superficial exterior    24[W/m²K]
• a - coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, cf.tab. 5.3.2, Mc001 - PI
• λ - conductivitatea termica de calcul (din C107 / 3 - 2005)
• λ' - conductivitatea termica corectata de calcul

; coeficienti de convectie la interiorul si la exteriorul peretelui

R = 0,125

R=== 0,042 ;

R==++= 0,449

R=0,125+0,449+0,042=0,616

b) Rezistenta termica specifica corectata a peretilor exteriori

In conformitate cu prevederile din normativul C107/1,art.3.53 la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice, se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel :

-la pereti exteriori 20.....45%;

-la terase si plansee sub poduri 15.....25%

-la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25.....35%

-la rosturi10.....20%

Coeficientul de reducere al rezistentei unidirectionale la pereti ,,r,, s-a evaluat nediferentiat pentru toti peretii exteriori, astfel :

r = 0,80

Rezistenta corectata la peretii exteriori:

Rī= r x R= 0,80 x 0,616 = 0,492

Nu s-a utilizat metoda coeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic , deoarece nu se justifica un calculul atat de laborios. Orice valoare a coeficientului ,,r ,, cuprinsa intre 0,75 si 0,87(9) este acoperitoare, iar o evaluare a coeficientului ,,r,, de 0,80 va da o abatere nesemnificativa fata de calculul laborios al coeficientilor liniari si punctuali ai puntilor termice.

2.2 Placa pe sol

Pentru calculul rezistentei specifice unidirectionale se vor utiliza 2 relatii, spre comparare, urmand ca in calculul rezistentei medii corectate pe cladire sa se ia valoarea cea mai mica rezultata din calcule.

Cele 2 relatii de calcul sunt:

a) Relatia simplificata din NP 060-02 , prezentata si la curs;

b) Relatia prezentata in normativul C107/5 - 02 pentru elemente de constructie in contact cu solul.

a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R₁ - conf. NP 060-02, prezentata la curs:

Pentru determinarea rezistentei unidirectionale R₁ s-a utilizat relatia simplificata din NP 060-02 prezentata si la curs :

R=2,72+0,5h+ [mēK/W ] , unde :

R- rezistenta termica specifica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota 0,00 si cota stratului invariabil (CSI ), la care se adauga rezistenta termica superficiala interioara [mēK/W ].

h - inaltimea masurata intre nivelul pamantului din exteriorul cladirii ( CTS ) si fata superioara a placii, suport al stratului termoizolant sau al sapei  [m];

d - grosimea de calcul a stratului termoizolant , (in cazul nostru fiind nisipul) [m];

λ - conductivitatea termica a stratului termoizolant [ W/mK ]

Se considera:

h = 0,80 m ;

d = 10 cm 0,10 m

λ = 0,58 W/mK

R= 2,72 + 0,5 x 0,80 + = 3,46 [mēK/W ]

Fig.2 Placa pe sol

1. Scandura si grinzi λ₁=0,23 W/mK; d₁=4,0 cm

2. Umplutura nisip, λ₂ =0,28 W/mK; d₂=10 cm

3. Umplutura pamant, λ₃ =2 W/mK; d₃=80cm

4. Pamant natural, λ₄ =2 W/mK, pina la adincimea de 3m fata de CTS ;

5. Pamant natural, λ₅ =4W/mK, sub adincimea de 3m fata de CTS.

a¹) Rezistenta termica specifica corectata

In conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice ,se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel :

- la plansee peste subsoluri si sub bowindouri    25.....35%.

In cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice unidirectionale,care corespunde unei valori r = 0,75 , astfel ca :

Rī=rxR=0,75x3,49=2,59 mēK/W

b) Rezistenta termica specifica unidirectionala R1 - conf.C107/5-02

Fig.2.1 Placa pe sol (conf. C107/5-02)

1 d_p1 + z - f d_p2 d

R₁ = ---- + ----- ----- ----- + ----- + Σ ----- [m²K/W]

α λ_p1 λ_p2 λ

in care :

f = Σ d

R_si = 1/α_i =1/6 =0,125 m²K/ W - rezistenta termica superficiala interioara in contact cu solul

α= 6, la fluxul termic de sus in jos, conf.C107/5 - pag.9

d_p1, d_p2, λ_p1, λ_p2 - conform fig.2.2

Σ [m²K/W]

Σ =0,346 [m²K/W]

1 3,0 +0,84

R₁ = ---- + ----- ----- ----- + ------ + 0,346 = 3,41 mēK/W

6 2 4

b¹)Rezistenta termica specifica corectata

In conformitate cu prevederile din normativul C107/1 ,la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice ,se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel :

la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25.....35%.

In cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice unidirectionale,care corespunde unei valori r = 0,75 astfel ca :

Rī=rxR=0,75 x 3,41=2,56 mēK/W

S-a luat aceeasi valoare a coeficientului r ca la punctul a)

Concluzie:

1. Valorile corectate ale rezistentei termice a placii pe sol sunt sensibil egale :

- din calculul simplificat a rezultat o valoare Rī=2,59 mēK/W

- din calculul detailat a rezultat o valoareRī=2,56 mēK/W

2. In calcul se va utiliza valoarea cea mai mica a rezistentei termice corectate a placii pe sol Rī=2,56 mēK/W

2.3 Tamplaria exterioara

2.3.1 Fereastra cuplata cu deschidere spre interior, cu doua foi de sticla 3mm, cu distanta de 40mm intre foi, fig.3

Valorile rezistentelor termice la ferestrele cuplate din exterior s-au luat din MC 001/2002 P I, tab.9.4.6. Pentru tamplarie exterioar r=1, astfel ca R = Rī. Avand in vedere valorile mici ale rezistentei termice se constata ca in general punctul slab al unei constructii il reprezinta suprafetele vitrate.

In continuare se prezinta un calcul de verificare pentru rezistenta termica a ferestrei exterioare cuplate. Calculul rezistentei termice la fereastra cuplata s-a facut avand la baza urmatoarele considerente :

Conductivitatea termica a geamurilor se considera λ=1,0 W/mk , conf. C107/3 - pag.48

Conductivitatile termice ale tocurilor si cercevelelor din lemn moale ( brad ) cu umiditatea de 12% este λ=0,19 W/mk ; ρKg/m, conf. C107/3 - pag.48.

Rezistentele termice superficiale, atat pentru toc si cercevele ,cat si pentru geamuri se considera astfel :

R_si = 0,125 mēK/W ;

R_se==0,042    mēK/W

Fereastra cuplata este rezultatul economiei de material din perioada anilor 1970 si ea reprezinta varianta o varianta neperformanta energetic a ferestrei duble.

Calculul rezistentei termice a ferestrei presupune:

- Calculul coeficientului de transfer la geam U

- Calculul coeficientului de transfer la toc+cercevele  U

- Calculul coeficientului de transfer al ferestrei U

Calculul coeficientului de transfer la geam pentru fereastra cuplata - U

[W/mēK ] , in care :

U- coeficient de transfer termic al geamului interior ;

U- coeficient de transfer termic al geamului exterior ;

R_{a -} rezistenta termica a stratului de aer dintre cercevele = 0,179 mēK/W ( C107/3- tabelul I2, pag.52);

R_si - rezistenta termica superficiala pentru toc si cercevele = 0,125 mēK/W ;

R_se - rezistenta termica superficiala pentru geam = 0,042 mēK/W

d - grosimea panoului de geam sau a stratului de material = 0,003m

l - conductivitatea termica a geamului sau a stratului de material = 1 W/mēK

= 5,88 W/mēK

U = 2,84 W/mK

A=1,224 mē

Calculul coeficientului de transfer la toc+cercevele  U :

Se calculeaza grosimea tocului:

d===6 cm

Pentru dde 6 cm rezulta U=2 W/mēK - conform fig. 14 din C107/3.

A=0,922 mē

Calculul coeficientului de transfer al ferestrei U :

U =2,57 W/mē

R =0,389 mēK/W

Concluzie

Din calcul a rezultat o valoare R= 0,389 mēK/W. Rezulta ca valoarea adoptata conform MC 001-2002-PI pentru R=0,39 mēK/W este justificata.

In calcule se va adopta valoarea: R=0,39 mēK/W.

Dimensiuni geometrice fereastra :

Fig.3 Fereastra cuplata

185

3

7

2.3.2. Usa exterioara (UE)

Avem montate doua usi de lemn pentru care rezistenta termica specifica corectata este:

MCC - P1, pag.45

Notatii folosite:

fereastra                               F

usa                                          U

tamplarie exterioara - fereastra sau usa         T

toc - partea fixa a tamplariei                t

cercevele - partile mobile ale tamplariei         c

toc + cercevele                    f

geamuri                                 g

panouri (opace)                   p

Dimensiuni

Aria geamului (A_g)                        - cea mai mica dintre ariile vizibile dinspre cele doua fete ale tamplariei;

Aria panoului (A_p)                         - idem ca A_g ;

Aria tocului+ cercevelelor (A_f)   - cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu

geamurile) vizibile dinspre cele doua fete ale tamplariei;

Aria ferestrei (A_F) si a usii (A_U)   - suma A_f+ A_g + A_p

Perimetrul geamului (l_g)              - cea mai mare dintre sumele perimetrelor panourilor de geam

termoizolant,vizibile dinspre cele doua fete ale tamplariei;

Perimetrul panoului (l_p)              - idem ca l_g.

2.4 Planseu sub pod (stare uscata, vechime 40 ani)

Fig.4 Planseu sub pod

3. Tencuiala cu mortar de var la tavane ;d=1,5 cm , λ₁=0,70 W/mK; a=1,03

2. Scandura(stejar si fag) : d=2,5 cm, λ ₂=0,23 W/mK; a 1,10

1. Grinzi lemn(stejar si fag)  : d=3cm , λ ₃=0,23 W/mK,a=1,10 ,

(conf.C107/3-Anexa A, pag.30 , MCC1-P1-pag.16)

a) Rezistenta termica specifica a planseului sub pod:

_i - coeficient de transfer termic superficial interior = 8[W/m²K]

e - coeficient de transfer termic superficial exterior = 24[W/m²K]

a - coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - P1 A:

λ conductivitatea termica de calcul

λ '- conductivitatea termica corectata de calcul

R=R+ΣR+R []

R =0,125

R = 0,042

          R= 0,125+0,153+0,042=0,320

b) Rezistenta termica specifica corectata a planseului sub pod:

In conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de proiectare, influenta puntilor termice, se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale, astfel :

la terase si plansee sub poduri 15.....25%

Coeficientul de reducere al rezistentei uniderectionale la planseu sub pod, ,r,, s-a evaluat, astfel: r= 0,80 , ceea ce corespunde unei reduceri globale a rezistentei planseului sub pod cu 20%.

Rezistenta corectata a planseului sub pod:

Rī=rxR= 0,80x0,320=0,256

Nu s-a utilizat metoda cooeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic deoarece nu se justifica un calculul atat de laborios. Orice valoare a coeficientului ,,r ,, cuprinsa intre 0,75 si 0,87(9) este acoperitoare, iar o evaluare a coeficientului ,,r,, de 0,80 va da o abatere nesemnificativa fata de calculul laborios al coeficientilor liniari si punctuali ai puntilor termice.

3. Rezistenta specifica globala a cladirii W

Tab.4

m²K/W

Rezistenta termica corectata a fiecarui element de constructie, care alcatuieste anvelopa cladirii se va compara cu rezistenta termica minima R'min , admisibila, stabilita pentru cladirile noi , pe criterii de economie de energie in exploatarea cladirilor.

Trebuie indeplinita conditia :

R'_m >R'_min [m²K/W] ,

Rezistenta termica minima R'_min pentru fiecare element in parte s-a obtinut conf.Monitor Oficial 820 / 08.12.2010, cu privire la modificarile la C107-2005.

1. Din punct de vedere al indeplinirii conditiilor igienico- sanitare de confort, prin compararea valorilor cu pentru fiecare element de constructie se poate concluziona urmatoarele :

1.1. La pereti exteriori

R =0,492 m²K/W este mai mica decat=1,09 m²K/W si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar.

Concluzie:

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a peretilor exteriori prin placare cu polistiren expandat.

1.2. La placa pe sol

R =2,56 m²K/W este mai mare decat =2,33 m²K/W si deci este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar.

Concluzie:

Nu se vor prevedea masuri de reabilitare termica a placii pe sol decat in zona soclului prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat pana la o adancime de 30 cm sub cota CTS

1.3. La tamplaria exterioara

R =0,390 m²K/W este egala cu =0,39 m²K/W si este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar.

Concluzie:

Nu se vor prevedea masuri de reabilitare termica a tamplariei exterioare din punct de vedere igienico-sanitar.

1.4. La planseu sub pod

R =0,256 m²K/W este mai mica decat=1,31 m²K/W si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar.

Concluzie:

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a terasei prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat.

2. Din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de economie de energie, prin compararea valorilor cu pentru fiecare element de constructie putem concluziona urmatoarele :

La pereti exteriori

R =0,492 m²K/W este mai mica decat=1,80 m²K/W si deci nu este indeplinita conditia din punct de vedere al economiei de energie.

Concluzie

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a peretilor exteriori prin placare cu polistiren expandat.

La placa pe sol

R =2,56 m²K/W este mai mare decat =4,50 m²K/W si deci nu este indeplinita conditia din punct de vedere al economiei de energie.

Concluzie:

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a placii pe sol si in zona soclului prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat pana la o adancime de 30 cm sub cota CTS.

2.3. La tamplaria exterioara

R =0,39 m²K/W este mai mica decat =0,77 m²K/W si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere al economiei de energie.

Concluzie:

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a tamplariei exterioare prin montare de tamplarie exterioara performanta energetic.

2.4. La planseu sub pod:

R =0,256 m²K/W este mai mica decat =5,00 m²K/W si deci nu este indeplinita conditia de din punct de vedere al economiei de energie.

Concluzie:

Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a planseului de sub pod prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat.

Valorile lui si sunt extrase din Mc001/I - tab.11.3, pag.61

4. FISA DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA

Cladirea: SCOALA GENERALA - SALA DE SPORT

Adresa: localitatea jud Gorj

Proprietar: Consiliul Local al Primariei.

q      Categoria cladirii:

locuinte birouri spital

comert hotel autoritati locale / guvern

scoala cultura alta destinatie: sala de sport

q      Tipul cladirii:

individuala insiruita - corp comun cu scoala

bloc tronson de bloc

q      Zona climatica in care este amplasata cladirea: ZONA II

q      Regimul de inaltime al cladirii: P

q      Anul constructiei: 1970

q        Proiectant / constructor: NECUNOSCUT

q        Structura constructiva:

Pereti exteriori din zidarie de caramida plina de 37.5 cm grosime , plansee sub pod din scandura de lemn cu tencuiala din mortar de var la interior, placa pe sol cu pardoseala din scandura, ferestre si usi exterioare din lemn.

zidarie portanta cadre din beton armat

pereti structurali din beton armat stalpi si grinzi

diafragme din beton armat schelet metalic

q      Existenta documentatiei constructiei si instalatiei aferente acesteia:

NU EXISTA CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI

Exista studiu de fezabilitate conform caruia au fost luate dimensiunile geometrice ale elementelor de constructii - conform planuri :

- Plan releveu sala de sport

- Sectiune transversala - cladire sala de sport

Dimensiunile principalelor elemente necesare calculului termoenergetic au fost luate si prin masuratori in teren .

partiu de arhitectura pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, NU EXISTA

sectiuni reprezentative ale constructiei , NU EXISTA

detalii de constructie, NU EXISTA

planuri pentru instalatia de incalzire interioara, NU EXISTA

schema coloanelor pentru instalatia de incalzire interioara, NU EXISTA

planuri pentru instalatia sanitara, NU EXISTA

q      Gradul de expunere la vant:

adapostita moderat adapostita liber expusa (neadapostita)

q      Starea subsolului tehnic al cladirii: NU ESTE CAZUL

Uscat si cu posibilitate de acces la instalatia comuna,

Uscat, dar fara posibilitate de acces la instalatia comuna,

Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioara),

q      Plan de situatie / schita cladirii cu indicarea orientarii fata de punctele cardinale, a distantelor pana la cladirile din apropiere si inaltimea acestora si pozitionarea sursei de caldura sau a punctului de racord la sursa de caldura exterioara.

q      Identificarea structurii constructive a cladirii in vederea aprecierii principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii: tip, arie, straturi, grosimi, materiale, punti termice:

t Pereti exteriori opaci:

alcatuire: (i e)

Aria totala a peretilor exteriori opaci [mē]: 167,445 m²

Starea peretilor exteriori : Tencuiala peretilor exteriori este grav deteriorata fiind necesare lucrari de reparatii si chiar curatirea peretelui pina la zidaria de caramida pe anumita suprafete unde umezeala a persistat mult timp din cauza jgheaburilor si burlanelor sparte .

La interior exista pete de igrasie si condens, siroaie scurse pe parapetii ferestrelor a caror cercevele sunt deteriorate si cu geamuri lipsa .

Stare:          buna, pete condens, igrasie,

Starea finisajelor: buna, tencuiala cazuta partial / total,

Tipul si culoarea materialelor de finisaj: Zugraveala de culoare alba deteriorata .

o Rosturi despartitoare pentru tronsoane ale cladirii: NU ESTE CAZUL

o Pereti catre spatii anexe (casa scarilor, ghene etc.): NU ESTE CAZUL

Aria totala a peretilor catre casa scarilor [mē]:

Volumul de aer din casa scarilor [mģ]:

t Placa pe sol :

Placa pe sol - pardoseala din scandura alcatuire: (i e)

Aria totala a placii pe sol [mē]: 139,75 m²

t Terasa / acoperis - sarpanta :

Tip:                  circulabila, necirculabila,

Stare:              buna, deteriorata,

uscata, umeda

Ultima reparatie:                            < 1 an, 1 - 2 ani

2 - 5 ani, > 5 ani

Aria totala a terasei [mē]: NU ESTE CAZUL

Materiale finisaj: NU ESTE CAZUL

t Starea acoperisului peste pod:   

Buna,

Acoperis spart / neetans la actiunea ploii sau a zapezii;

tPlanseu sub pod: alcatuire: (i e)

Aria totala a planseului sub pod [mē] 139,75 m²

Sarpanta este in general buna la sala de sport , necesitand o verificare periodica si inlocuirea tiglei sparte .

Asteriala cladirii este deteriorata necesitand inlocuirea acesteia , precum si revizuirea suprainaltarii care este din caramida, dar care nu asigura o buna etanseitate a podului

t    Ferestre / usi exterioare:

alcatuire: (i e)

Tamplaria cladirii : dubla din lemn neetansata la care mai lipseste cite un geam,sau este spart , aparatele de inchidere sunt defecte sau nu sunt deloc .

Starea tamplariei: buna evident neetansa

fara masuri de etansare,

cu garnituri de etansare,

cu masuri speciale de etansare;

o Alte elemente de constructie: nu este cazul

intre casa scarilor si pod,

intre acoperis si pod,

intre casa scarilor si acoperis,

intre casa scarilor si subsol,

o Elementele de constructie mobile din spatiile comune:

usa de intrare in cladire:

Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon, cheie),

Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta inchisa in perioada de neutilizare,

Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata frecvent deschisa in perioada de neutilizare,

ferestre de pe casa scarilor: NU ESTE CAZUL

Ferestre / usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare,

Ferestre / usi in stare buna, dar neetanse,

Ferestre / usi in stare proasta, lipsa sau sparte,

q      Caracteristici ale spatiului locuit / incalzit:

Aria utila a pardoselii spatiului incalzit [mē]: 139,75 m²

Volumul spatiului incalzit [mģ]: 454,187 m³

Inaltimea medie libera a unui nivel [m]: 3,25 m

q      Gradul de ocupare al spatiului incalzit/ nr. de ore de functionare a instalatiei de incalzire: 10h / zi, 7 zile / sapt.

q      Raportul dintre aria fatadei cu balcoane inchise si aria totala a fatadei prevazuta cu balcoane / logii: NU ESTE CAZUL

q      Inaltimea medie a subsolului fata de cota terenului sistematizat [m]: .. m

q      Perimetrul pardoselii subsolului cladirii [m]: NU ESTE CAZUL

q      Adancimea medie a panzei freatice: H_a = 5m;

q      Instalatia de incalzire interioara:

Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor:

Sursa proprie, cu combustibil: soba teracota cu functionare cu gaze naturale

Centrala termica de cartier

Termoficare - punct termic central

Termoficare - punct termic local

Alta sursa sau sursa mixta: 

Tipul sistemului de incalzire:

Incalzire locala cu sobe,

Incalzire centrala cu corpuri statice,

Incalzire centrala cu aer cald,

Incalzire centrala cu plansee incalzitoare,

Alt sistem de incalzire:

q      Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe:

Starea cosului / cosurilor de evacuare a fumului:

Cosurile au fost curatate cel putin o data in ultimii doi ani,

Cosurile nu au mai fost curatate de cel putin doi ani,

q      Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice: NU ESTE CAZUL

Tip distributie a agentului termic de incalzire: NU ESTE CAZUL

inferioara, superioara, mixta

Necesarul de caldura de calcul [W]: 22500 W

Racord la sursa centralizata cu caldura: NU ESTE CAZUL

racord unic, multiplu:   puncte,

diametru nominal [mm]:

disponibil de presiune (nominal) [mmCA]:

Contor de caldura: tip contor, anul instalarii, existenta vizei metrologice: nu este cazul NU ESTE CAZUL

Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivel de racord, retea de distributie, coloane): NU ESTE CAZUL

Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivelul corpurilor statice): NU ESTE CAZUL

Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj si acestea sunt functionale,

Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj, dar cel putin un sfert dintre acestea nu sunt functionale,

Corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de reglaj sau cel putin jumatate dintre armaturile de reglaj existente nu sunt functionale,

Reteaua de distributie amplasata in spatii neincalzite: NU ESTE CAZUL

Lungime [m]:

Diametru nominal [mm, toli]:

Termoizolatie:

Starea instalatiei de incalzire interioara din punct de vedere al depunerilor: NU ESTE CAZUL

Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate dupa ultimul sezon de incalzire,

Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate inainte de ultimul sezon de incalzire, dar nu mai devreme de trei ani,

Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate cu mai mult de trei ani in urma,

Armaturile de separare si golire a coloanelor de incalzire: NU ESTE CAZUL

Coloanele de incalzire sunt prevazute cu armaturi de separare si golire a acestora, functionale,

Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare si golire a acestora sau nu sunt functionale,

q      Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor: NU ESTE CAZUL

Aria planseului incalzitor [mē],

Lungimea [m] si diametrul nominal [mm] al serpentinelor incalzitoare;

Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei;

Sursa de incalzire - centrala termica proprie: NU ESTE CAZUL

Putere termica nominala: h

Randament de catalog:

Anul instalarii:

Ore de functionare:

Stare (arzator, conducte / armaturi, manta):

Sistemul de reglare / automatizare si echipamente de reglare:

q      Date privind instalatia de apa calda de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: NU ESTE CAZUL

Sursa proprie, cu: ........................

Centrala termica de cartier

Termoficare - punct termic central

Termoficare - punct termic local

Alta sursa sau sursa mixta: 

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: NU ESTE CAZUL

Din sursa centralizata,

Centrala termica proprie,

Boiler cu acumulare,

Preparare locala cu aparate de tip instant a.c.m.,

Preparare locala pe plita,

Alt sistem de preparare a.c.m.:  

Puncte de consum: 0 buc / 0 buc a.c.m. / a.r.;

Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri : Lavoar 0 buc

Spalator - 0 buc

Dus: - 0 buc

Cada de baie: - 0 buc

Rezervor WC - 0 buc

Racord la sursa centralizata cu caldura: NU ESTE CAZUL

racord unic,                                                              multiplu:   puncte,

diametru nominal [mm]:

presiune necesara (nominal) [mmCA]:

Conducta de recirculare a a.c.m.: NU ESTE CAZUL

functionala,      nu functioneaza nu exista

Contor de caldura general: NU ESTE CAZUL tip contor  ,

anul instalarii  ,

existenta vizei metrologice  ;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: NU ESTE CAZUL

nu exista partial peste tot

Alte informatii:

accesibilitate la racordul de apa calda din subsolul tehnic: NU ESTE CAZUL

programul de livrare a apei calde de consum: NU ESTE CAZUL

facturi pentru apa calda de consum pe ultimii 5 ani: - NU ESTE CAZUL

facturi pentru consumul de gaze naturale pentru cladirile cu instalatie proprie de producere a.c.m. functionand pe gaze naturale - NU ESTE CAZUL:

date privind starea armaturilor si conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea termoizolatiei etc.: completare ocazionala a instalatiei de incalzire, puncte de consum acm cu pierderi   

temperatura apei reci din zona / localitatea in care este amplasata cladirea (valori medii lunare - de preluat de la statia meteo locala sau de la regia de apa)

numarul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate):

Informatii privind instalatia de climatizare: NU ESTE CAZUL

Informatii privind instalatia de ventilare mecanica: NU ESTE CAZUL

Informatii privind instalatia de iluminat: iluminat natural asigurat prin suprafata vitrata a ferestrelor si iluminat artificial cu corpuri de iluminat cu incandescenta: 8 buc x 100W

Alte informatii - in certificatul energetic elaborat , consumul total energetic al cladirii este un consum estimat .