|
|
|
STUDII DE ARHITECTURA POPULARA
STUDIUL ORGANIZARII DE SATE SI GOSPODARII TARANESTI DIN TRANSILVANIA
Judetul Sibiu - Comuna Rasinari
A. Studiu de ansamblu
De la Sibiu spre sud, mergind pe o sosea judeteana bine pietruita si bine
intretinuta, ajungi dupa o ora si jumatate cu trasura in comuna Rasinari. E
situata la poalele muntilor Coasta Boacei, Coasta lui Coasma si Cetatuia. Un
drum comunal leaga acest sat de Cisnadioara - Cisnadie si un altul de Poplaca -
Orlat. Comunicatia cea mai usoara, pentru orice fel de debuseu, e pe soseaua
ce duce la Sibiu. Comuna Rasinari are trei catune: Traineii, la distanta de 3
km; Prislov, la 2 km si Riul Sadului, la 30 km departare, in munte. Prin satul
Rasinari trec doua riusoare, riul Caselor si riul Stejei, avind directia cam
sud-nord. Fata de terenurile de cultura, satul cade excentric, hotarul
Sibiului se intinde pina aproape de Rasinari, de asemenea hotarul comunei
Cisnadie. Spre sud, mosia se intinde cuprinzind muntii afectati ei, cam 40 km.
Terenuri de cultura propriu-zise sint putine si mici, mosia consta din fineata
si padure.
Sistemul gospodariilor e cel masat in sat si inca foarte strins, aproape
inghesuit, ca la oras.
Clima regiunii e clima de munte, temperatura rece, ploi abundente. Din cauza
pozitiei lui, satul e ferit de vinturi, cele dominante sint cel de rasarit si
cel de apus. Iarna cu zapezi incepe in noiembrie si tine pina in aprilie. mai
in sus, in munte, ea incepe chiar de prin septembrie si zapezile nu se curata
decit tirziu in mai. Seceta nu se cunoaste.
Comuna Rasinari numara 6 000 locuitori, dintre care 5000 sint in satul
Rasinari si restul in catune. Sint 1370 gospodarii numai in Rasinari.
Suprafata satului e de 244 iugare. [. . .]
Ocupatia de capetenie a locuitorilor estc economia de vite, cultivarea
pamintului, exploatarca padurilor. In general, unul si acelasi om se ocupa de
toate trei, avind una ca principala si celelalte doua ca anexe. Si tot ca
anexe se pot considera micul lor comert de tirg la Sibiu, unde isi desfac
produsele, si carausia in Sibiu. Parte din locuitori, 300-400, barbati si
femei, pleaca la lucru la cimp si la fabrici, iar alta parte, 20-30, servitori
in orase, de obicei femei. []
O industrie dezvoltata in sat nu este in asa fel ca sa absoarba o parte din
activitatea satului. Sint insa citeva mori de apa si citeva gatere (2-3), tot
de apa minate. O veche si renumita instalatie industriala este a lui Ion Lungu.
Planul satului e foarte neregulat, asezat in cotiturile vailor ce le formeaza
cei trei munti. Strazile n-au o dimensiune fixa, aceeasi strada variaza de la
8-15-20 metri, pe o distanta clc 200 m. Ca piete, anume fixate in sat, nu este
decit una de linga biserica, unde se face si tirgul saptaminal, care are o
dimensiune de 40 m latime si 100 lungime. Mai sint insa piete formate de
cotiturile riurilor sau din intilnirea strazilor care sint mai mici si nu-si au
valoare ca plan, dupa cum se vede din schita planului satului.
Ca apa de baut, locuitorii intrebuinteaza apa din riurile ce trec prin sat, pe
care o iau dimineata si o pastreaza peste zi. Mai sint si citeva fintini din
care se aprovizioneaza cind vin ploi si apa riurilor e tulbure.
Strazile sint pavate cu piatra, bolovani si scurgerea apelor e lasata de
obicei la mijloc. Cheltuielile de pavare si de intretinerc le suporta comuna
(primaria) care isi are veniturile ei, in afara de darile locuitorilor, cum ar
fi arendarca pasunilor si finetelor de pe mosia comunala. Luminarea satului se
face cu lampi de petrol.
B. Studiul gospodariilor
In general, gospodariile sint asezate cu latura mica la strada, pe alinierea
strazii. Cum strazile sint neregulate ca traseu, nici gospodariile n-au o
orientare fixa fata de punctele cardinale. Casele insa au orientare fie sud,
fie rasarit sau apus, dupa cum merge strada de la sud la nord sau de la
rasarit la apus. Niciodata, oricum s-ar suci strada, casele n-au fatada mare
la nord. De multe ori, cind strada nu are o orientare perfecta, casele o au si
unghiul ce se formeaza este acopenit cu gard cu acoperis sprijinit pe zidul
casei.
Casele sint facute din birne, unele tencuite, altele aparente in exterior,
toate tencuite in interior. Sint putine exceptii, 7-8 case, facute in piatra
si caramida. E de observat ca amestecul intre caramida si piatra nu se face
conform principiului ca piatra sa formeze partea exterioara a zidului, iar
caramida partea interioara, ci pe straturi orizontale si acestea de multe ori
neregulate. De multe ori iti face impresia ca, la zidire, gramada de caramizi a
fost amestecata cu cea de pietre si mester ul a luat ceea ce i-a cazut sub
mina.
Birnele din care sint facute casele sint, in general, de brad, rar de alta
esenta. Chiar grinzile care au de suportat un zid, cum ar fi cele de deasupra
deschiderilor mai mari, sint tot de brad, rar stejar. Toate casele, precum si
celelalte acareturi din cur te, sint facute pe soclu sau postament de piatra.
Piatra se ia din muntii apropiati si e zidita in blocuri mai mari sau mai mici
intr-un amestec de mortar de var, nu e fasonata, ci numai sparta in blocuri
usor de zidit, cele mai mari nu intrec 0,70 m, cele obisnuite 0,20/0,50/0,35
m, iar cele mai mici 0,08/ 0,15/0,20-0,30 m si altele si mai mici, care,
umplind gaurile, formeaza cu mortarul un fel de beton. Asa sint facute
soclurile si postamentele si, in general, gardurile dinspre strada, si de
multe or i si in curte. Piatra e un calcar rezistent, negeliv. Caramida e de
calitate inferioara.
Acoperisurile caselor sint de tigla si sindrila; predomina sindrila. La
celelalte constructii ale gospodariei, acoperisurile sint de sindrila;
exceptiile sint putine.
Din cauza ca locuinta vine ridicata de la pamint, pardoselile toate sint de
scinduri.
Marimea curtilor nu este in legatura cu intinderea exploatarii agricole sau
ocupatia sateanului, ci cu marimea vaii pe care e asezat satul. Astfel, curtea
e foarte mica, abia poti intoarce carul, iar gradinile din sat foarte
neregulate si foarte mici. In termen mediu, o curte are cam 400 m2 fara nici o
legatura cu intinderea exploatarii. Gradinile, in medie, au cam 200 m2. Curtea
locuitorilor nu se utilizeaza in vederea exploatarii, pamint de cultura fiind
putin, incit nici nevoile familiei nu le satisface, iar vitele, daca sint in
numar mare, isi au ocolul in afara de sat, in munte. Acolo sint surele si
grajdurile mai mari, acolo se tin nutreturile. In sat nu se aduce decit pentru
nevoile de aci: nutret pentru vaca, caii de caruta, boii de jug.
Gospoduria vaduvei Comsa Mitrea (tip mare)
Ocupatia de capetenie a sateanului a fost oieritul, acum vaduva traieste din
averea ramasa. Ca ocupatie anexa se poate socoti agricultura. []
Pentru intinderea ce ocupa curtea cu cladirile si gradina sateanului precum si
dispozitia cladirilor, a se vedea schita de ansamblu a gospodariei. Motivele
care au condus la aceasta dispozitie nu sint speciale, intra in considerentele
generale. Tendinta este ca locuinta sa fie la strada si dependintele la fund.
Dispozitia e mostenita din mosi stramosi si, nefacindu-se o cultura in mare, cu
cerintele multiple de satisfacut, dezavantaje nu sint si sateanul e multumit.
Tendinte de noi amenajari cu cresterea exploatarii se simt putin la gospodaria
din sat si mai mult la ocolurile din munte; acolo se maresc si se amenajeaza
sure si grajduri. In sat doar magazia se mareste adaugindu-se in spate sau in
fata o noua incaper e care se acopena, rezemind acoperisul pe vechea sura.
Casa de locuit are trei incaperi principale si o bucatarie jos. E tipul
general al caselor din Rasinari. O scara urca in 'pri(d)vor', de aici intri
intr-un fel de vestibul, zis tinda, spre strada dai intr-o camera mai mare si
curata, un fel de salon, unde se tin lucrurile vechi ale casei; acestei camore
ii zic 'casa ia mare' sau 'casoaie'. Spre curte, dai intr-o camera,
zisa 'camera', unde se locuieste iarna. Camera mare, 'casoaia', e amenajata
astfel: banci de lemn de jur imprejur, afara de o latura ocupata de lavite
cu 'toale'. Sus pe pereti, aproape de tavan, este asezat 'blidarul', tot de
jur imprejur, un fel de polita pe care sint puse farfurii vechi, iar sub
polita, de cuie, sint atirnate ulcele de pamint cam de 1/2 litru. Aceste
ulcele si farfurii sint vechi, se mostenesc din tata in fiu si servesc la nunti
si pomeni. In restul timpului 'erau' sa ramina un cui fara ulcea. Atirnate pe
o mica culme prinsa de grinzile tavanului, cautind parca sa acopere lavitele,
atirna diferite stergare cu tesaturi frumoase, vechi. Pe pereti, icoane si
tablouri cu legaturi de stergare alese sau cusute. La ferestre, perdele.
Casa e facuta din piatra, soclul care se ridica la 2,5 m in strada si cam 1,5
m in curte si restul, pina la acoperis, piatra si caramida. Scara si
balustrada pridvorului, de lemn de brad. Pardoseala, de asemenea. Tavanul, din
grinzi de brad, peste care sint batute scinduri.
Din punct de vedere igienic, locuinta indeplineste toate conditiile: e
spatioasa, camerele au 3 m inaltime, e bine luminata si aerisita, expunere la
sud - adapostita de vinturi. Contra vinturilor si gerului de iarna la ferestre
are jaluzele de lemn.
Fata de restul constructiilor, casa e retrasa si nu se pot supraveghea din ea
lucrarile ce se fac in restul gospodariei. Considerentul care a condus la
acest fel de amenajare a fost forma terenului.
In exterior. Catre strada, casa pare un calcan la care s-au facut citeva
ferestre. Citeva briuri de profile si acoperisul facut peste ferestre nu
infrumuseteaza aspectul casei. In curte, balconul e acoperit de citeva vite
care se intind pina peste acoperis. Chiar fara vitele acestea, ar avea un
aspect placut de intimitate si de gospodarie bine aranjata,
Ca mobilier, n-are nimic de arta decit ulcelele si farfuriile vechi,
tesaturile.
Incalzitul se face cu sobe de zid, una pentru 'tinda si camera' si, fara nici
o incalzire, 'casoaia'. E un dispozitiv special la sobele de zid pentru
prepararea mincarii, care-i foarte ingenios si care se vede in schita
cuptorului.
La bucataria de vara, care se gaseste cum cobori scara pridvorului, in rind cu
celelalte camere, e facut un cuptur care ocupa cam jumatate din intreaga
incapere. Acest cuptor reprezinta tipul model de cuptor necesar unei
gospodarii, Fumul se lasa liber intr-un mare cos, unde se atirna carnea la
afumat.
Luminatul casei se face cu lampi cu petrol. Casa e facuta in anul 1867 si a
costat 4500 fiorini. Materialul e procurut de propriutar, tigla de la Sibiu,
caramida de la Poplaca, lemnul, din munte, piatra, de asemenea. Mesterii au
fost angajati cu ziua. Nici statul, nici comuna, n-au avut nici un arnestec la
construirea casei. Banii i-a avut sateanul.
Celelalte constructii sint facute din birne, pe un soclu de piatra. Modul lor
de folosinta se specifica in plan.
Gospudaria ia apa din riu.
Imprejmuirea la strada e facuta din zid - stilpii - iar poarta din lemn de
brad. Poarta nu preziuta interes Restul imprejmuirii e facuuta din lemn.
Costul general al cnnstructiilor gospodariei ar fi fost, pe vremuri, 6000
fiorini, azi 30000 de lei.
Gospodaria lui Patru Bara (tih mijlociu)
Gospodarul se ocupa cu 'econumia de oi' si, ca anexa, agricultura, sau, cum se
zice aici, 'economia de pamint', Prin 'economia de oi' se intelege cresterea
oilor si transformarea oricaror produse, cum ar fi transformarea laptelui in
brinza, scoaterea seului prin fierbere, lucrarea linii precum si desfacerea
acestor produse. De obicei sateanul isi are ciobanul sau ciobanii lui, 'in
munte', care au grija de vite si el nu se ocupa decit cu desfacerea. []
Casa de locuit. Casa e asezata cu fata la sud, departata cam 6 m de la strada.
Soclul casei e facut din piatra, restul din birne tencuite interior si
exteriur. Invelitoarea e de sindrila.
Casa e igienica, cu toate ca ferestrele sint mici - 0,30/0,50 m, Insa aeratia
probabil se face prin percti si tavan, care e de lemn, deoarece in casa nu se
simte mirosul greu al aerului statut. De obicei, insa, nu prea stau in casa.
Vara maninca in bucataria de vara si se culca in pridvor. A cautat mult cheile
pina sa poata descuia casa si camerele.
In ,,camera ia mare', aceeasi dispozitie descrisa la prima gospodarie, cu si
mai multe farfurii si ulcele. Mobilierul il formeaza lavitele, de jur
imprejur, si masa, scaune, icoane etc., iar, ca obiecte de arta, are tesaturi
frumoase vechi si farfuriile si ulcelele iarasi vechi.
Incalzirea se face cu soba de zid pentru tinda si camera-una. Acelasi
dispozitiv pentru prepararea mincarii ca cel descris. Luminatul se face cu
lampi cu petrol.
Casa a costat 400 fiorini. S-a construit cu piatra din munte si lemne din
padure, materiale pentru care se platca o suma foarte mica comunei, Costul
revine aproape numai pentru mesteri.
Toate celelalte constructii din gospodarie sint facute tot din birne,
tencuite, exterior, iar in interior numai bucataria de vara, celelalte
netencuite in interior. Acoperite toate cu sindrila,
Are pompa in curte. Imprejmuirea e de scinduri.
Dispozitive coutra furtului par a fi numai la strada, unde poarta are 3 m
inaltime, solid lucrata si bine zavorita, insa, dupa imprejmuirea gradinii,
pare a se neglija sau a nu se teme de furturi.
Plantaiii: citeva bucati de vita linga casa si citiva pomi in gradina. Toate
constructiile sint facute cu ajutorul mesterilor salarizati pe zi (2-3
fiorini) si mincare. Sateanul nu da ajutor decit cu transportul materialului.
Costul intregii gnspodarii a fost de 700 fiorini; azi valoreaza mult mai mult.
Fata de valoarea proprietatii, nu se poate face o cota pentru gospodarie.
Gospodaria vaduvei Stanca Lacu (tip mic)
Ocupalia: economie de oi, cultura pamintului. []
Curtea cu constructiile ocupa 96 m2. Gradina se intinde pe o coasta de deal si
are 516 m2; e cu pomi.
Casa de Locuit. E asezata cu fata la sud, chiar pe alinierea strazii. Soclul e
de piatra, restul de birne tencuite. Acoperisul e de sindrila.
Doua camere, in care locuiesc, formeaza toata casa si, in prelttngire, rezemat
de taietura dealului, un cuptor inchis cu scinduri, astfel ca formeaza un fel
de bucatarie de vara.
Aer are putin, tavanul e foarte jos, ferestrele sint foarte mici, 0,30/0,30 m.
Ca mobilier a se vedea schita de scaun si 'blidar'.
Incalzirea se face cu soba de zid ce cuprinde ambele camere. Acelasi dispozitiv
pentru prepararea mincarii ca la tipurile aratate, adica la soba de incalzit e
prevazuta o plita. Luminatul cu gaz.
Celelalte constructii; o sura si un grajd sub acelasi acoperis de sindrila,
facute din birne pe soclu de piatra.
Toate constructiile, cu casa cu tot, au costat 200 coroane.
Judetul Hunedoara - Comuna Cirjiti
A. Studiu de ansamblu
Pornind de la Deva, pe un drum de care foarte anevoios, cobori intii in
Almasul Sec, un sat rasfirat pe o vale. Locurile de cultura, mai mult de
cucuruz, sint amestecate cu hatisuri de stejaris, porumbele si paducei.
Coastele dealurilor sint foarte repezi, pamintul argilos si cind ploua
drumurile sint imposibil de umblat. Din Almasul sec urci o alta culme de deal,
drumul devine Si mai prapastios, iar cind cobori in vale, tupilat dupa o
muchie de deal, se insiruie pe citeva ulite satul Cirjiti. E aproape pierdut
in valea lui, legaturile cu centrele apropiate fiind foarte grele, atit cu
Deva cit si cu Hunedoara.
Toate vaile de pe aici, toata regiunea dintre Hatcg si Mures, au presarate
sate micute, 80-120 gospodarii, departate intre ele cu 5-8 km. Satul Cirjiti e
asezat in forma de Y, cu ramura de jos spre SE. Prin sat curge un mic piriias
ce trece drumurile fara poduri. Terentlrile de cultura sint raspindite de jur-
imprejurul satului.
Gospodariile sint strinse in sat.
Clima regiunii e de munte: iarna cu zapezi incepe in noiembrie si dureaza pina
in aprilie. Cu toate acestea, seceta urmeaza la 4-5 ani o data si vegetatia nu
este atit de bogata cum este la munte. Terenurile de cultura sint asezate pe
coastele dealurilor pietroase si adesea pamintul vegetal se spala de ploi,
raminind locurile parasite. Cam o treime din locuri au ramas, din aceasta
cauza, necultivate.
In tot satul sint cam 400 locuitori si 90 gospodarii, dupa numarul caselor.
Locuitorii se ocupa cu cultivarea pamintului. Pamintul e extrem de sarac, se
munceste greu si produce putin. Incontinuu trebuie sa fie ingrasat. Ocupatii
anexe nu au, nu-s nici comercianli, ca in regiunea Sibiului, nici nu-si
parasesc satul pentru a merge sa-si cistige hrana mai usor.
Oameni primitori si deschisi, de altfel, buni romani, desi noutatile patrund
cu greu pina la ei si cultura in scoala e derizorie.
Maximul de pamint ce are un satean e 10 iugare; cei mai multi au 5--6 iugare.
Putinii, care n-au deloc, muncesc cu ziua la cei care au. De altminteri, ei
muncesc cam de-a valma, ajutindu-se unul pe altul. Ex.: unul are nevoie de o
masuna de cucuruz, o capata in schimbul a o zi de coasa. Doi-trei se ajuta
reciproc la treierat (mlacit) griul, la cosit, la carat ete., si niciodata
aceiasi, ci dupa cum se intimpla, satul formind parca o familie.
Pamintul costa, mai inainte, 400 fiorini un iugar la un loc bun, iar, la loc
rau, nici 50 fiorini. Astazi nu se stie cit ar costa pentru ca nu s-a vindut
si nici nu s-ar vinde, omul tine, e legat de bucatica lul de loc - poate ca si
din cauza ca o munceste prea mult.
In tot satul sint 50 boi, 3 (trei) cai, 300 oi, 60 vaci, 60 porci.
Nu exista nici o intreprindere industriala, nici chiar mori de macinat,
locuitorii merg la macinat la 12 km departare, la Cozia.
Ca plan, satul e foarte neregulat. Strazile sint nepavate, neimpietruitc, ca
dimensiuni, in termen mediu, au 8-10 m.
Satul se aprovizioneaza cu apa din fantini. Mai fiecare locuitor are fintina
in curte si cei care n-au vin in curtile celor care au.
Nu exista nici un fel de intretinere a cailor de comunicatie, nici o
infrumusetare a satului, oamenii gospodaresc mult pe linga casa. Nici bilci,
nici tirg, nici plantatii publice.
Satul nu se lumineaza cu nici un fel de lumina. []
B. Studiul gospodariilor
Fata de strada, gospodariile sint asezate sau cu o latura - cind strada merge
sud-nord - sau cu fata, cind strada cade la sud si cu spatele, cind strada cade
la nord; toate insa sint mai mult sau mai putin perpendiculare pe strada si
merg spre ea cu latura mica, mai toate fiind dreptunghiulare.
Casa de locuit e putin departata de la gardul strazii - 1,50-6,00 m - avind,
pe aceasta poirtiune, flori. Mai toate sint cu fatada mare spre miazazi, chiar
si atunci cind strada ar trece prin spate. Celelalte cladiri din gospodario
sint asezate imprastiat, insa, peste tot, vei gasi sura cu grajdurile sub
acelasi acoperis si, spre deosebire de tintrtul Sibiului, sint asezate
lateral, nu in axul gospodariei si axul surii vine perpendicular pe axul
gospodariei, nu paralel. Gradina incepe de la sura in fund si imparte locul de
gospodarie cam in doua parli egale (cam cit ocupa casa, curtea cu
dependintele, cam tot atit e si gradina de mare).
Materialul din care construiesc casa si celelalte acareturi este birna,
tencuita exterior si interior. Soclul e de piatra. Din piatra complet sint
doar 4 case in tot satul. Piatra, chiar lu soclu, e zidita cu mortar de pamint.
Pardoseala e de pamint galben. Tavanele sint de (birne) grinzi, peste care bat
scinduri in coplama. Acoperisurile sint de sita, paie si numai putine sint de
tigla.
Curtea cu gradina cu tot are cam 174 de iugar.
Gospodaria Mada Cristina (tip mare)
Se ocupa cu cultura pamintului, fara alta ocupatie anexa. []. Productia
unul iugar este cam 10-15 masuri (dublu decalitru) de griu si cam tot atit de
porumb. Treieratul se face cu mlacin - se bat snopii de griu cu mlacin in
sura - aceasta pe 'indelete', chiar iarna. pina atunci, snopii de griu sint
viriti in podul surii si grajdurilor ei. Exista doar o masina de mina in sat
care bate intre 40-60 masuri pe zi, insa nu o pot ajunge toti. Vama la accasta
masina se ia o masura pe zi. Loc de arie nu trebuie si n-are.
Griul, pina nu se bate, se tine in podul surii iar, dupa ce se bate, se tine
in niste lazi mari cu capac, care sint bagate in magazie sau 'camara'. Porumbul
se tine in patule, care sint foarte mici. Ingrasamintul intrebuintat pentru
cimp este gunoiul de vite, pe care locuitorii il string linga grajd. []
Casa de locuit. Construita pe soclu de piatra cu mortar de pamint, e de birne
tencuite. Acoperita cu sita; camerele, pardosite cu pamint. Piatra
intrebuintata e aproape bruta, in dimensiuni potrivite; pentru ca e legata cu
pamint, din cind in cind, in zidarie, sint puse blocuri mai mari. Tencuiala
peste birne e facuta tot cu pamint, pe soclu de asemenea; cade usor, fnsa sc
repara imediat de gospodina.
Lemnaria de dulgherie e aproape nefasonata, doar cojita, lucrata fara multe
imbinari, ci doar legata cu cuie de lemn care trec ades prin trei piese. Felul
acesta de constructie, pentru acoperisurile mari si incarcate cu paie pe o
grosime de 50 cm, nu e solid, de aceea acoperisul se lasa intr-o parte, insa
ramine asa.
Casa se compune din doua incaperi, cu balcon la strada si pe latura de la
intrare. Intr-una din camere locuiesc toti ai casei, are un cuptor bun de
gatit iarna. Cealalta camera ii zic 'vatra', acolo nu locuiesc, ci mai mult
tin alimentele si are o vatra pentru foc. Mai au o camera separata de casa,
unde au cuptorul de 'pita'. Aci maninca vara si se culca baiatul.
Din punct de vedere igienic, casa indeplineste conditiile de curatenie, lumina,
ferita de umezeala. Singure, vatra si cuptorul sint mai putin luminate, insa
aeratia e completa prin cos, care e mare.
Fata de gospodarie, casa de locuit e asezata complet cu spatele, din balconul
de la intrare se vede gospodaria piezis, in lung. Cum viata membrilor casei se
petrece mai mult afara, acest fel de asezare al casei nu prezinta un
inconvenient.
Din punct de vedere estetic, casa are o infatisare destul de frumoasa, asezata
pe soclul ei de piatra, inalt de 2,50 m si cu balconul pe toata lungimea
fatadei de strada si celei mici de la intrare. Ca mobilier, sfnt lavite, masa,
camera e impodobita cu stergare vechi, nu mai sint insa blidare cu farfurii si
ulcele. In schimh, un alt obicei se intilneste aici: la poarta e o prajina
inalta de 4-5 m in virful careia e un buchet de flori cu busuioc, care se pune
la 'simfaieni' pentru a se cunoaste casa de crestin. []
Incalzitul camerei se face cu o soba bine construita, care incalzeste numai o
camera. Focul se face cu lemne, cantitatea nu se poate determina, locuitorii
luind din padure sau din copacii proprii atat cit le trebuie.
Luminatul se face cu gaz; iar acum, cind gazul ajunge cu greu aici, luminatul
se face cu focul de la vatra, atit cit maninca, apoi se culca; dimineata se
scoala odata cu lumina. Inirebind ce vor face la iarna, mi s-a raspuns: 'doar
o veni de dincolo si, daca nu s-o putea, ne-om face lumini din cioburi'
(opait).
Casa s-a facut intrebuintindu-se 'bardasi' cu ziua - 2-3 zloti pe zi. Astazi
se platesc 20-30 zloti. Materialul si 1-a procurat sateanul. Costa cam un zlot
metru de grinda 12/14 cm. Sita costa 5-10 coroane mia. Piatra se lua din
dealurile dimprejur. Mijloacele banesti si le procurase anevoie sateanul,
stringind din vreme bani de casa, adica ii transforma in material si, cind
acesta era suficient si avea si suma pentru bardasi, isi facea casa. Credite
faceau intre ei, imprumutindu-se unul de la altul.
Pentru modul de aranjare al celorlalte constructii (sura, grajd, cotet de porci
etc.) se va vedea planul de ansamblu. Motivul care a condus la acest aranjament
nu e decit imitatia sau obiceiurile apucate din batrini.
Ei nu cunosc dezavantaje, se impaca perfect cu modul de aranjare, insa un
dezavantaj este ca sura si grajdurile nu vin perpendicular pe .axa de la
poarta de intrare, in lungul gospodariei. Pentru ca sa bage carul (incarcat cu
griu sau fin) in sura, trcbuie sa dejuge boii si apoi sa-l impinga cu miinile,
pe cind cu sistemul celalalt, tragea carul direct in sura. Dezavantajos e ca
nu au curte de pasari si porci, acestea umblind peste tot locul; curtea e
foarte murdara.
Toate constructiile sint facute din birne tencuite si acoperite cu sita.
De obicei, fiecare nevoie ce se creeaza face pe gospodar sa o satisfaca,
adaugind, linga constructiile existente, ba un cotet, ba o magazie sau un
patul etc. [] Indata ce nevoia inceteaza, acaretul ramine disponibil si-l
utilizeaza punind inauntru diferite scule de munca. Asa la actuala gospodarie,
casa de locuit a fost unde acum este cuptorul. Facind noua casa, in cea veche
a ramas, intr-o camera, cuptorul de pita, intr-o alta, micuta, alaturata,
erau 'claie peste gramada' stavile de tesut, loitre de car, sape si furci
pentru paie, iar in cealalta camera era lada in care isi tin griul. []
Are fintina cu roata in curte, aproape de intrare. Imprejmuirea este de gard
din stacheti de crengi cam 2-4 cm grosime. Nu-i nici estetic, nici practic,
insa aici nu serveste decit sa delimiteze proprietatea, de furturi nu se tem,
toti fiind ca intr-o familie. Catre strada are poarta si usa de scindura.
Curtea, ca dispozitie in plan, e dreptunghiulara si nu cuprinde decit
construciiile gospodariei, fara nici un copac sau altfel de gradina.
In fundul curtii, separata de grajdul cu sura si patului, este o alta curte,
cu citiva pomi si cu o mica gradina de zarzavat, ingradita separat, unde se
afla si claile de fin.
De la aceasta si mai in fund, iarasi despartita cu gard, sc intinde gradina cu
pomi si fineata.
Casa de locuit a costat cam 400 fiorini si gospodaria toata 2 000.
Gospodaria Fararu Gheorghe (tip mijlociu)
Ocupatia proprietarului e cultura de pamint, fara alta ocupatie anexa. []
Curtea si constructiile ocupa 450 m2 si gradina de pomi 500 m2, total 950 m2.
Casa si dependintele (hambare) vin asezate pe latura de nord a terenului, avind
fata spre sud. Este o gospodarie nou intocmita si, ca motiv de amplasare, aduce
orientarea de sud.
Casa de locuit. E facuta din piatra, pina sub acoperis. Tencuita si zidita cu
pamint, apoi varuita. Acoperisul de sita. Lucrata ingrijit si solid.
Are doua incaperi si jos un fel de camera cu cuptor, ce serveste si ca depozit
de alimente si unde se maninca si se gateste vara. Iarna gatesc mincarea si
locuiesc sus.
Camerele sint igienice, au aer si lumina, peretii sint grosi de 50 cm,
ferestre de 0,80/1,40 m. Asezarea incaperilor s-a cautat sa fie cu fata la sud.
Gasa, in exterior, are un aspect frumos, cu prispa ei in colonada si soclul
ridicat.
Incalzirea camerelor se face cu sobe de zid, prevazute cu plita pentru pregatit
mincarea.
Luminatul cu gaz. Cladirea costa 400 zloti.
Judetul Caras Severin - Comuna Hodos (regiune de ses)
A. Studiu de ansamblu
Satul Hodos e asezat linga soseaua Lugoj - Buzias bai, pe un drum ce merge la
comuna Darvar. E cam la 15 km departare de Lugoj.
Terenurile de cultura se intind de jur-imprejurul satului. Satul e masat.
Clima e cea de ses. Seceta nu e periodica, ci variaza. Sint cite 3-4 ani
consecutivi secetosi si apoi altii ploiosi. Acum, din 1913, se mentin anii
secetosi. Vinturile nu sint prea puternice; cel de rasarit aduce ploile.
570 suflete.
134 gospodarii.
960 iugare numai tarina.
Ocupatia de capetenie a locuitorilor e cultura pamintului. Cel mai cuprins om
din sat are 50 lanturi, cel mijlociu 10-12 lanturi si codasii 1-5 lanturi.
Sint si de cei care nu au dcloc si acestia lucreaza in comuna, la ceilalti, sau
in imprejurimi, la proprietari. Este si un proprietar mare, Salay Geza, care
are 444 iugare.
Pamintul valoreaza 2-4000 de coroane iugarul.
In sat sint: 3 perechi boi, 170 vaci, 130 cai, 40 oi, 80 porci.
Satul e asezat in lungul drumului ce porneste din soseaua Lugoj - Buzias si
trece spre Darvar. Mai are o strada paralela cu aceasta si altele de
intersectie, perpendiculare. Strazile sint largi, 30-40 m, fara piete anume
destinate.
Aprovizionarea cu apa se face din puturi. Nu se lumineaza.
B. Studiul gospodariilor
Gospodariile au forma dreptunghiulara, cu latura mica (cam 30 m) la strada.
Drumurile principale au directia rasarit-apus, astfel ca gospodariile au
orientarea nord-sud.
Casa de locuit vine putin retrasa de la strada, are si ea forma dreptunghiulara
si e asezata intr-o parte a gospodariei, avind de cealalta parte grajdul. In
spate sint sure, cotete, paiele etc. Gradina e in continuare.
Materialul de constructie cel mai raspindit e birna tencuita. Sistemul insa nu
e de birne incalecate, ca la munte, ci de birne fasonate in scinduri groase,
fixate intre stilpi (A se vedea gospodaria lui Damaschin Halas). Acoperisurile
sint de paie si tigla. Pardoselile de scinduri si lut. Curtile au aproximativ
1/2 lant-1500 m2.
Gospodaria lui Dimitrie Moise (tip mare)
Gospodarul se ocupa cu cultura pamintului. [] Curtea si gradina ocupa un
lant.
Pentru dispozitia constructiilor, a se vedea planul de ansamblu. Casa ocupa
toata fatada la strada, frinta la un colt in lungul gospodariei. Grajdurile
inchid o curte a casei si, in spatele lor, vine curtea agricola, de la care
urmeaza gradina. Dispozitivul e cit se poate de bun, gospodarul putind
supraveghea continuu orice miscare se produce in gospodaria lui.
Casa de locuit. A se vedea planul. E facuta din caramida, acoperita cu tigla,
incaperile pardosite cu scinduri. E aparata de vinturi printr-o galerie de jur-
imprejur. E igienica, aviud ferestre mari, inaltime suficienta la incaperi,
infatisare placuta la exterior.
Mobilierul e de tirg, cu oarecare piese facute in sistemul taranesc. Destule
tesaturi de lina si pinza, lucrate cu gust, impodobesc casa. Incalzirea
camerelor se face cu sobe de zid.
Luminatul se face cu gaz.
Costul cladirii. Corpul lateral a ocupat 6004 coroane, cea din fund 3600
coroane.
Celelalte constructii sint tot de zid. Imprejmuirea e din stacheti de lemn.
Poarta e facuta in gangul dintre case.
Constructiile au fost facute cu lucratori speciali, contributia gospodarului a
fost procurarea materialului.
Gospodaria e foarte cuprinsa, gospodarii harnici, lucreaza de-a valma cu
lucratorii agricoli la cimp.
Gospodaria lui Damaschin Halas (tip mijlociu) Ocupatia: agricultura. []
Modul de aranjare e cel obisnuit, numai ca, in fata casei, are o alta casa,
iar in spate are grajdul.
Casa de locuit. E facuta din birne, acoperita cu paie. E veche cam de o suta
de ani. Sistemul de constructie e urmatorul: pe talpile de jos se pun stilpi
de lemn, la distanta de 1-1,50 m, care se leaga sus cu grinzi. Se formeaza
astfel scheletul de lemnarie. Stilpii si grinzile de talpa si cosoroaba sint
fasonate in sectiune dreptunghiulara sau patrata. Intre stilpi vin si se
aseaza bucati de birne de 6-8 cm grosime si 10- 15 cm latime, care sint fatuite
in sectiune dreptunghiulara. La capete, aceste bucati sint ascutite, pentru a
putea intra in santul prevazut in stilpi. Si astfel se formeaza peretii de
lemn. Pe deasupra, se bat nuiele si se tencuieste. In exterior se lasa
lemnaria aparenta, cum e cazul de fata, sau se tencuieste.
Mobilier: banci, scaune si mese de lemn. Tesaturi si cusaturi. In general,
constructia e mai ingrijit facuta ca la munte, unde se intrebuinteaza lemnul
aproape brut si nu se fac cioplituri decit pentru imbinari. Apoi, pe cind la
munte esenta de lemn intrebuintata e aproape numai brad, aci incep si
celelalte esente, ca gorun, salcim, salcie etc. Gospodaria lui Nicolae Voda
(tip mic)
Proprietarul se ocupa cu plugaria, muncind la altii. []
Curtea cu gradina ocupa cam 500 m2. In curte nu are decit casa cu cotetul de
porci.
Casa de locuit. E facuta din birne, acoperita cu paie. E atit de veche, peste
150 de ani, incit grinzile s-au rupt si ameninta sa se prabuseasca.
Casa are doua incaperi, tinda cu vatra si o camera de locuit. Ferestrele sint
mici si inaltimea tavanului e de 1,80 m.
Imprejmuirea este de nuiele.
LOCUINTA LA TARA
Prispa
Locuinta de la tara are ca parte ce o caracterizeaza si e generala in tara
noastra : prispa. Este rezultatul unui practic simt de adaptare la o clima cu
variatii excesive. Acest simt il au oamenii car e traiesc in mijlocul naturii
si taranii nostri il poseda intr-un grad atit de puternic, ca ajunge sa
formeze, in legatura cu firea de pastrarea traditiilor, o caracteristica iarasi
generala a taranului roman.
Sint si alte tari cu clima excesiva, au si alte tari locuinta la tara cu
prispa. Nicaieri insa ea nu este generala si in nici o parte ea nu 'traieste'
ca la locuintele noastre. Cum am spus, a fost nascuta din nevoie.
Prispa domoleste furia crivatului in iarna, inlatura parinteste razele
soarelui de vara. E larg deschisa pentru a nu impiedica nici lumina de a
patrunde in casa. Tehnicieni straini si de aici ar mai adauga ca ea fereste
peretii exteriori si temelia casei de apele de ploaie. Asa este - in linie
secundara. Acestea sint cauzele, nevoia de a se face prispa.
Rezolvarea acestei necesitati, in partile componente, este aceeasi. Casa este
protejata in una sau mai multe laturi cu o galerie de stilpi de lemn. Aceasta
galerie are mici modificari si poarta diferite numiri, dupa tinuturi si
regiuni.
Prispa propriu-zisa este putin ridicata de la pamint, 1-3 trepte de scara si,
de obicei, e fara balustrada si, in unele regiuni, fara stilpi. In regiunile
de munte ea este mult ridicata si poarta numirea de pridvor, privar etc.
Sa le vedem pe tinuturi si regiuni, incepind cu regiunea de ses. In sesul
Transilvaniei, Banat si Crisana, prispa se intinde numai pe o latura a casei
si, in majoritatea cazurilor, numai pe o portiune din aceasta latura. E
formata din stilpi de lemn si, la casele celor mai instariti, din stilpi sau
coloane de zidarie. La unele, balustrada este de zidarie, la altele de scinduri
si la cele sarace lipseste. Sint rare cazurile in care intre stilpii de
zidarie se pun cercevele cu geamuri - trasformindu-se prispa in geamlic, fara
insa a pierde caracterul de prispa.
Ceea ce face sa se deosebeasca de alte tinuturi este faptul ca aici prispa e
utilizata mai mult ca un culoar de degajare al pieselor, o portiune de trecere
in diferite incaperi, astfel ca la capat, neavind o utilizare prea mare; sa fie
transformata in carnara
O alta caracteristica a acestor tinuturi este influenta straina de a se face
casa la strada si a se da intrare din strada prin prispa. Sistemul acesta se
observa de obicei, insa, in satele unde populatia nu e romaneasca sau este prea
mult amestecata. Chiar daca prispa nu da la strada ca sa aiba usa in partea
aceea, este zidita si are fereastra. In aceste tinuturi casele se asaza, de
obicei, cu latura mica spre strada.
Prispa este pardosita cu scinduri, caramida si pamint spoit. In aceste
tinuturi ornamentatia prispei este redusa. Pe alocuri, pe unde se gaseste, are
un caracter cu totul strain.
In coloanele sau stilpii de zidarie se gasesc citeva profiluri ori flori
importante, fara a caracteriza regiunea si felul romanesc de interpretare a
motivelor. Faptul se explica prin subjugarea politica, care a adus un fel de
subjugare in manifestatiile artistice.
Coborindu-ne din sesul Tisei in al Dunarii, gasim in Oltenia un nou tip de
prispa.
In general e mai ridicata de la nivelul terenului cu 3-5 trepte si are
balustrada de lemn. Stilpii sustinatori ai acoperisului sint tot de lemn.
Prispa ocupa o parte sau o intreaga latur a mare a casei. E pardosita de obicei
cu pamint batut, inspoita. Neavindu-se cu inlesnire lemnarie care sa se poata
fasona, ciopliturile lipsesc si, in buna parte, stilpii sint imbracati in
scinduri. Pentru a impaca insa si gustul frumosului, prispa are sus, peste
grinda de legatura, o scindura care este taiata in felurite forme, nu insa
traforaj, taieturi in linii mari, facute cu ferastraul si, mai rar, cu dalta.
Balustrada e facuta din scinduri, de obicei netaiate ajur, doar locurile de
imbinar e sint acoperite cu sipci profilate, incheiate sus si jos cu o scindura
cu taieturi. Balustrada are ca terminare, sus, o alta scindura in plan
orizontal pe care se pun de obicei flori.
La casele batrinesti, ceva mai vechi decit cele ale generatiei noastre, intr-o
parte a prispei este amenajata intrarea la pivnita, silind prispa sa se inalte
cu inca 4-5 trepte si formind o iesitura din planul general. Aceasta se
numeste balcon.
In acest tinut, spre deosebire de cel precedent, prispa are o viata foarte
pronuntata. Nu formeaza numai o trecere la incaperi, caci, de altfel, camerele
nu dau in prispa, ci ele isi au comunicarea pe la vatra (tinda) cu exteriorul.
Vom vedea aceasta cind vom vorbi despre rezolvarea planului.
Prispa are o foarte mare importanta si utilizare aici. Aproape toata viata de
gospodarie se petrece in prispa. Vara aici maninca, dorm si lucreaza. Aici se
fac primirile si 'tainuiesc', stilpii au sus prinsa o prajina care se
numeste 'culme' si pe care se asaza vara si iarna 'toalele' la aerisire. In
scindura de sus de la stilpi sint batute cuie in care se atirna, dupa
anotimpuri, siruri de ardei, legaturi de porumb, 'visle' cu struguri, busuioc,
marar etc.
Iarna prispa e mai putin populata, ciinii se zgribulesc pe linga usa si pazesc
noaptea de aici.
Din prispa vecinele se striga una pe alta, de aici se poate urmari peste gard
ce se petrece in strada. Pe 'culme' se poate vedea de pe strada zestrea
fetelor de maritat si starea gospodarilor Prispa aici traieste si este partea
cea mai importanta a locuintei.
Fara prispa o casa este fara suflet.
Singuri, parvenitii de la tara, vrind sa arate un gust mai ales, isi fac
casele fara prispa, dupa tipul orasenesc de mahala cu multe zorzoane de ipsos: parasesc astfel cadrul locuintei de tara si dovedesc prin
aceasta ca, precum casa, asa si stapinul, sint fara suflet.
'Artele frumoase', I, 1922, nr. 5, pp. 59-60, 60-70.
ASEZAREA SATELOR NOASTRE
Modul cum s-au asezat satele noastre in diferitele regiuni formeaza o
documentare, minunat de vorbitoare, pentru cunoasterea vietii din aceste
tinuturi.
Este adevarat ca regula generala, dupa care s-au produs asezarile omenesti de
peste tot, se mentine si in tara romaneasca, adica pe cursul apelor. Si
drumurile mari ale tarii urmeaza, fireste, de obicei, cursul riurilor. Asa
avem clrumul Oradea-Cluj-Dej-Nasaud pe valea Crisului si a Somesului, drumul
Gheorghieni-Tg. Mures-Teius-Arad pe Valea Muresului, drumul Miercurea Ciucului-
Brasov-Fagaras-SibiuRm. Vilcea-Slatina-T. Magurele pe valea Oltului, drumul
PascaniRoman-Marasesti-Tecuci-Galati pe Valea Siretului si asa mai departe cu
vaile Timisului si Prahovei, Jiului, Argesului si celelalte.
Abaferi de la regula sint putine, doar drumurile care leaga intre ele
diferitele vai. Cea mai importanta este soseaua T. Severin-CraiovaBucuresti,
prelungita prin Ploiesti-Buzau si Moldova pe valea Siretului catre Iasi-
Chisinau.
Insiruirea satelor nu se prea leaga insa, de drumurrile mari decit
intimplator, cum ar fi intre Gaesti si Pitesti, dar le urmarim usor pe vaile
mai mici, ascunse.
Istoria neamului nostru lamureste destul de clar cauza acestor asezari, precum,
si asezarile, dau, de altfel, documentare istoriei. Drumurile si asezarile
satelor curg, ca si riurile, din cetatea muntoasa catre ses, unde se rasfira,
impinzind cimpia roditoare.
Vijeliile navalirilor si ale razboaielor au impins neamul nostru in murti -
Carpati si Apuseni - la adapost, unde doar el putea patrunde si de unde, in
timpuri de ragaz, se strecura pe vai in jos.
Sub poalele muntilor, in cutele riusoarelor si piraielor, satele se inlantuie
unul linga altul, pornind in jos. Asa se poate vedea in Oltenia pe vaile
riusoarelor: Bistrita, Sohodol, Gilort, Horez; in Muntenia pe vaile: Topolog,
Arges, Doamnei; in Moldova pe vaile: Susitei, Trotusului, Taslaului,
Bistritei, Bicazului.
Urmaresti cum satele s-au coborit in los, astazi unul, dincolo de celalalt si,
mai tirziu, altul mai jos. De multe ori asa le-au si botezat: 'de sus', 'de
jos'. Pesteana de sus, Pesteana de jos si unele sint chiar si 'de mijloc'.
Si asa merge insiruirea pina in cimpie, dupa cum se vede pe valea Jiului si a
Jiltului
In Moldova, citesti minunatele intimplari ale vremurilor, dupa asezarea
satelor. Pe drumurile mari, sosele nationale: Focsani-Bacau-Roman, Tecuci-
Birlad Vaslui-Iasi, Tg. Frumos-Hirlau-Botosani, mergi fara sa intilnesti vreun
sat, decit rar, la distante enorm de mari si, desigur, si acestea mai de curind
formate. Satele sint retrase de la aceste drumuri mari, mai departe sau mai
aproape, dupa cum padurea si ascunzisurile erau mai departe sau mai aproape.
De multe ori, lantul satelor se intinde aproape paralel cu soseaua, avind un
alt drum de legatura, la citiva kilometri departare.
Aceasta iriteresanta asezare se gaseste foarte des in Moldova. De pe dealur i,
de la poalele padurilor, din cutele unde erau asezati, stramosii nostri vegheau
drumul mare si, cind drumetii nu le erau prieteni, ori ii infruntau la locuri
potrivite, ori se retrageau pe potecile doar lor cunoscute.
Mai dau intr-o plansa o asezare frumoasa din tinutul Buzaului. Soseaua
Ploiesti-Buzau merge sub poalele dealurilor, de o parte se intinde sesul, de
cealalta dealurile cu vii si pometuri. In ses, satele sint risipite si mult
distantate. Pe dealuri insa, care se ridica repede catre munti, cu fata la
miazazi, s-au impinzit satele aproape unul linga altul. Adapostite de vinturi
prin muntii din spate, rasfatate de soarele din fata si avind vederea larg
deschisa pe sesul ce se intinde pina in Dunare - asezarea lor e minunata: la
vremuri de nevoie, muntele si padurea, la vremuri de liniste cimpia roditoare.
Satele din ses sint de formatie mai noua, de timpuri de linliste si, mai ales,
sint creatia boierilor stapinitori de mosii. Ele sint rare, pentru ca mosiile
erau mari si asezate de obicei dupa cum cereau trebuintele mosiei. Satele din
ses sint mai mari, cu strazile regulate, drumurile drepte de la unul la altul.
Din cele expuse intr-o azvinlire de privire, mergind la un studiu amanuntit,
se poate ajunge la stabilirea caracterului fiecarei regiuni si fiecarei vai in
parte.
'Arhitectura', 1937, nr. 8, pp. 15-16
MOTIVARE
Cindl am pus mina pe diploma de arhitect, in care scria cu ma voi bucura 'de
toate drepturile ,si prerogativele acordate de legi', am avut impresia ca sint
un om complet. Intr-adevar, profesorii mei au cautat sa-mi dea si sa se
asigure ca am primit invatatura necesara unui arhitect.
Eram constient ca viata cu lupta ei abia atunci incepea. Eram stapin pe
cunostintele mele arhitectonice, puse la incercare si contributie in plin inca
din timpul scolii, deci curajul nu-mi lipsea.
Am constatat de la primii pasi ca arhitect, cu destula amaraciune, fara
deceptie insa, ca 'drepturile ;si prerogativele acordate de legi' erau numai
pe diploma.
Dupa razboi, dintr-o licarire de idealism ramasa ascunsa undeva prin cutele
sufletesti, am primit un post la Casa Centrala a Improprietaririi, organizind
un Serviciu de Arhitectura rurala si agricola. Si am inceput cu studiul
gospodariilor din tara, din Transilvania, Muntenia, Moldova, de pretutincleni.
Atunci am avut prima deceptie.
Scoala adapase setea de invatatura a viitorului arhitect cu apa potabita,
adusa pe tuburi de teorii clasice, exaltase uneori imaginatia ca in betii de
sampanie, nu ma dusese inca la apa vie a izvorului care tisneste din stinca.
Asa ca nu-mi inchipuiam existenta si puterea lui in compunerea fluviului maret
care poarta si hraneste palatele arhitectonice ale invataturii mele.
Cunosteam locuinta vremii lui Ramses al II-lea, a lui Nabucodonosor, cunosteam
cabana timpurilor lacustre si pestera omului primitiv, cunosteam castrul roman
cu formatia lui in cruce si cite toate din cele timpuri si nu cunosteaam deloc
casa rurala romaneasca si nici organizarea vietii rurale.
Cunosteam legatura si proportia dintre salile de receptie ale unui palat,
principiile salilor de teatru, catedralelor si nu .stiam ce este tinda,
prispa, streasina in locuinta si gospodaria romanesaca.
Si am inceput din nou invatatura.
Noua invatatura nu se afla concentrata intr-o carte si nici nu forma apanajul
unui om la care sa ma bag ucenic.
Era raspindita pe toate plaiurile romanesti: ici-colo cite un mosneag sfatos si
cuminte imi dezvaluia din misterele asezarilor vechi, dincoace un agronom cu
dragoste de pamint ma sfatuia din experienta lui si incetul cu incetul, timp
dc 15 ani, cercetind si ceea ce s-a facut la alte neumuri si tari am ajuns sa
incheg un fir diriguitor. []
din 'Contributii la afirmarea arhitecturii romanesti'
