STRATEGIA DEZVOLTARII DURABILE A ROMANIEI

STRATEGIA DEZVOLTARII DURABILE A ROMANIEI

1.STRATEGIA UE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILA

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene incepand cu anul 1997, prin includerea sa in Tratatul de la Maastricht. In anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la Barcelona, in anul 200In anul 2005, Comisia Europeana a demarat un proces de revizuire a Strategiei,publicand, in luna februarie, o evaluare critica a progreselor inregistrate dupa 2001, care puncteaza si o serie de directii de actiune de urmat in continuare. Documentul a evidentiat si unele tendinte nesustenabile, cu efecte negative asupra mediului inconjurator, care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv schimbarile climatice, amenintarile la adresa sanatatii publice, saracia si excluziunea sociala, epuizarea resurselor naturale si erodarea biodiversitatii. Ca urmare a identificarii acestor probleme, in iunie 2005, sefii de state si guverne ai tarilor Uniunii Europene au adoptat o Declaratie privind liniile directoare ale dezvoltarii durabile, care incorporeaza Agenda de la Lisabona, revizuita, pentru cresterea economica si crearea de noi locuri de munca, drept o componenta esentiala a obiectivului atotcuprinzator al dezvoltarii durabile. Dupa o larga consultare, Comisia Europeana a prezentat, la 13 decembrie 2005,o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001.

Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reinnoita de Dezvoltare Durabila, pentru o Europa extinsa. Documentul este conceput intr-o viziune strategica unitara si coerenta, avand ca obiectiv general imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca resursele in mod eficient si sa valorifice potentialul de inovare ecologica si sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si coeziunii sociale.Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul Strategiei Nationale a Romaniei in domeniu, completeaza Strategia de la Lisabona si se doreste a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaza politici publice si pentru opinia publica, in scopul schimbarii comportamentului in societatea europeana si, respectiv, in societatea romaneasca si implicarii active a factorilor decizionali, publici si privati, precum si a cetatenilor in elaborarea, implementarea si monitorizarea obiectivelor dezvoltarii durabile.Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene si statelor sale membre, implicand toate componentele institutionale la nivel comunitar si national.Este subliniata, de asemenea, importanta unei stranse conlucrari cu societatea civila,partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile.

Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice,ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statueaza urmatoarele principii directoare:

-Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului;

-Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii;

-Cultivarea unei societati deschise si democratice;

-Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;

-Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;

-Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si global;

-Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesati;

-Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale;

-Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte;

-Aplicarea principiului "poluatorul plateste".

Aspectele de continut ale Strategiei UE se concentreaza asupra unui numar de 7 provocari cruciale si 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre tintele convenite in cadrul UE sunt stabilite in expresie numerica sau procentuala, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate statele membre.

Strategia UE stabileste, de asemenea, proceduri precise de implementare,monitorizare si urmarire, cu obligatii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene si statelor membre, asupra angajamentelor asumate., Urmatorul termen pentru analizarea progreselor inregistrate si revederea prioritatilor Strategiei UE de catre Consiliul European este septembrie 2009, cu obligatia statelor membre de a raporta asupra implementarii Strategiilor Nationale pana cel mai tarziu in luna iunie 2009.

Intrucat Romania s-a angajat sa finalizeze propria Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila, revizuita, pana la sfarsitul anului 2008 si sa o prezinte apoi Comisiei Europene, primul termen de raportare asupra implementarii este luna iunie 2011.

indicatorii dezvoltarii durabile

Monitorizarea tendintelor dezvoltarii folosind si indicatori situati in afara activitatii

economice precede formularea principiilor dezvoltarii durabile si s-a afirmat paralel cu

procesul de definire a strategiilor de dezvoltare durabila elaborate sub egida Natiunilor

Unite si, respectiv, a Uniunii Europene.Astfel de instrumente de monitorizare au fost produse de o varietate de institutii, de la intreprinderi sau formatiuni ale societatii civile, grupuri de experti sau centre de cercetare pana la administratii locale, guverne nationale, organizatii interguvernamentale sau institutii financiare internationale. Amploarea acestor eforturi, care s-au intensificat in ultimii ani atat la nivel national cat si in formule multinationale colaborative, reflecta nevoia perceputa de a dispune de astfel de instrumente, de a acoperi o plaja diversa de aplicatii si de a depasi o seama de dificultati metodologice. Diferentele, inca notabile, dintre modalitatile de constructie, stadiul de dezvoltare si gradul de utilizare efectiva a unor seturi coerente de indicatori ilustreaza complexitatea sarcinii de a regasi compatibilitati reale intre abordarile empirice si normative din domeniile distincte care se integreaza in conceptul dezvoltarii durabile: economia, societatea si capitalul natural. In aceste conditii, aspectele metodologice, aflate inca intr-o faza de fundamentare teoretica,sunt preluate dinamic in procesul de dezvoltare a aplicatiilor de raportare statistica.Convenirea unui set de indicatori acceptati ai dezvoltarii durabile, inclusiv reflectarea in sistemul conturilor nationale, prin instrumente specifice, a factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii, constituie in continuare un subiect de preocupare prioritara din partea Oficiului de Statistica  al Comunitatilor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) si Organizatiei pentru Colaborare si Dezvoltare Economica(OCDE). Romania, prin Institutul National de Statistica, este angajata in mod activ in acest proces. In faza actuala, Institutul National de Statistica transmite la Eurostat un sistem partial de indicatori, integrat in sistemul european al dezvoltarii durabile, in functie de datele disponibile. In aceasta etapa, sursele de date pot fi perfectionate printr-o directa si eficienta cooperare inter-institutionala, in special pentru cuantificarea elementelor capitalului uman si social si a capacitatii de suport a ecosistemelor naturale.

Sistemul actual, folosit pentru monitorizarea implementarii Strategiei reinnoite pentru Dezvoltare Durabila a UE (2006), recunoaste in mod explicit existenta acestor probleme si recomanda statelor membre sa-si revizuiasca in continuare sursele de date pentru seturile de indicatori, pentru a le asigura calitatea, nivelul de comparatie si relevanta in raport cu obiectivele Strategiei UE.Unul dintre punctele nodale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila reinnoite a UE il reprezinta instituirea unui proces reglementat de monitorizare si raportare care sa armonizeze cerintele nationale specifice ale statelor membre cu nevoile de coordonare si

sinteza la nivelul institutiilor Uniunii. S-a stabilit ca obiectivele de atins si instrumentele de masurare a performantelor economice in raport cu responsabilitatile sociale si de mediu sa fie definite printr-un dialog constructiv angajat de Comisia Europeana si de fiecare stat membru al UE cu comunitatea de afaceri, partenerii sociali si formatiunile relevante ale societatii civile.

Comisia Europeana, cu asistenta grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltarii durabile, a fost insarcinata sa continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a imbunatatii omogenitatea raportarii. O prima versiune a acestui set de indicatori a fost folosita pentru primul raport de evaluare (2007) a Strategiei UE reinnoite. In forma sa curenta, mecanismul de monitorizare evidentiaza anumite categorii de indicatori aflate inca in stadiul de dezvoltare. Setul existent de indicatori este considerat adecvat pentru monitorizarea tintelor cantitative ale Strategiei UE, dar incomplet sau insuficient pentru urmarirea si evaluarea obiectivelor calitative (de exemplu, buna guvernare). Structura de indicatori produsa de Eurostat pentru primul raport de monitorizare a

Strategiei UE reinnoite asociaza fiecarei dimensiuni strategice un indicator reprezentativ (Nivel 1), un set de indicatori pentru obiectivele operationale subordonate (Nivel 2) si indicatori descriptivi ai domeniilor de interventie pentru politicile asociate (Nivel 3). Un set suplimentar de indicatori, in afara acestei structuri (indicatorii contextuali), este inclus pentru fenomenele greu de interpretat normativ sau al caror raspuns la interventii ramane neidentificat.

In conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au obligatia sa-si creeze forme de suport institutional adecvate pentru coordonarea dezvoltarii si utilizarii instrumentelor statistice de monitorizare si pentru revizuirea periodica (la 2 ani) a fiecarei Strategii Nationale, intr-un mod congruent cu efortul de sistematizare a raportarilor asupra implementarii Strategiei pentru Dezvoltare Durabila la nivelul Uniunii Europene. Este vorba, prin urmare, de un proces continuu, in care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Nationale si a Strategiei UE reduce marja de eroare in privinta evaluarii resurselor necesare pentru implementarea obiectivelor convenite.

Pentru urmarirea si verificarea implementarii prezentei Strategii Nationale se va crea si intretine un sistem national de indicatori statistici ai dezvoltarii durabile, armonizat si congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor nationale in raport cu Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene. Colectarea si prelucrarea informatiilor de incredere, cuantificate si actualizate regulat, agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabila, va permite masurarea performantelor in atingerea obiectivelor stabilite de Strategie si raportarea corecta asupra rezultatelor. Se are in vedere operationalizarea a doua tipuri de indicatori:

Indicatorii nationali de dezvoltare durabila, focalizati pe prioritatile-cheie

exprimate prin tinte cuantificabile care sa permita, totodata, compararea performantelor

nationale cu cele ale partenerilor internationali si cu obiectivele Strategiei pentru

Dezvoltare Durabila a UE reinnoite. Acest set de indicatori se va baza pe rezultatele

grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE si va fi reactualizat in permanenta.

Indicatorii de progres ai Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a

Romaniei, acoperind intregul pachet de politici pe care aceasta le genereaza, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse in Strategia UE. In acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizarii, urmarind responsabilizarea decidentilor politici si permitand opiniei publice sa evalueze succesul actiunilor intreprinse.

Ansamblul activitatilor legate de elaborarea sistemului national de indicatori ai

dezvoltarii durabile se va desfasura sub indrumarea si controlul Comitetului

3. MODALITATI  DE ACTIUNE SI OBIECTIVE TINTA LA ORIZONT 2013,2020,2030 CONFORM ORIENTARILOR STRATEGICE UE

Teme inter- si trans-sectoriale

La acest capitol, Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila nu prevede obiective cantitative sau calitative precise in afara celor prevazute in Agenda Lisabona, directivele sectoriale, programele si instrumentele convenite. Detalierea obiectivelor tinta pe orizonturi de timp se face pe baza prioritatilor nationale, in congruenta cu documentele si practicile curente ale UE.

1. Educatie si formare profesionala

Imbunatatirea radicala si diversificarea ofertei educationale a intregului sistem de

invatamant si formare profesionala din Romania este recunoscuta ca un obiectiv prioritar de importanta strategica si o conditie obligatorie pentru transpunerea in fapt a principiilor dezvoltarii durabile pe termen mediu si lung. Se are in vedere si faptul ca reformele de sistem si investitiile de efort si resurse in acest domeniu prezinta un inalt grad de inertialitate, capacitatea de absorbtie fiind un factor determinant, iar rata de rentabilitate este mica pe termen scurt, rezultatele tangibile devenind evidente abia numai dupa un numar insemnat de ani.

In societatea romaneasca exista o larga recunoastere a faptului ca educatia reprezinta factorul strategic al dezvoltarii viitoare a tarii prin contributia sa esentiala la modelarea multidimensionala si anticipativa a capitalului uman. Educatia este perceputa ca o cale spre dezvoltarea durabila care, in fapt, este un proces de invatare sociala in cautare de solutii inovative.

O viziune de ansamblu asupra pachetului de masuri legislative, institutionale si de orientare generala, precum si asupra necesarului realist de finantare este inca in curs de elaborare. Baza acestui proces complex o reprezinta Strategia de la Lisabona, Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea, Comunicarea Comisiei Europene privind societatea informationala, programul de lucru "Educatia si formarea profesionala orizont 2010" si programul de actiune integrat in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii 2007-2013, precum si prevederile Declaratiei de la Bologna (1999), Obiectivele Mileniului stabilite in anul 2000, ale Deceniului ONU "Educatie pentru o Dezvoltare Durabila" 2005-2014 si ale Strategiei pe aceasta tema convenite in 2005, la Vilnius, sub egida Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE).

Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007-2013,

aprobat in noiembrie 2007, avand obiective si modalitati de actiune derivate din Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2010, stabileste 7 axe prioritare de actiune, dintre care cel putin 3 au relevanta directa asupra evolutiei viitoare a sistemului national de educatie si formare profesionala.Programul National de Reforma pentru Agenda Lisabona 2007-2010 constituie, de asemenea, un document strategic de referinta care include dezvoltarea educatiei si formarii profesionale printre masurile prioritare. In anul 2007, Romania a elaborat Strategia Educatiei pentru Dezvoltare Durabila, pe baza recomandarilor Strategiei UNECE, care detaliaza obiectivele si directiile de actiune specifice in acest domeniu.Elaborarea, prin consens, a unei viziuni strategice pe termen mediu si lung, in baza principiilor si prioritatilor generale formulate in Pactul pentru Educatie din februarie 2008, va fi finalizata in 2009 - anul in care se va fundamenta Strategia UE post-Lisabona si se va negocia alocarea contributiilor financiare pentru exercitiul de programare 2014-2020.

Se urmareste in acest fel calificarea si recalificarea, potrivit noilor exigente ale pietei nationale a muncii si cerintelor de competitivitate in Piata Unica a UE, a unui numar de 1,65 milioane persoane, echivalent cu 18% din totalul populatiei ocupate in 2006. tinand seama de rezultatele nesatisfacatoare obtinute in perioada 2000-2006, se porneste de la constatarea ca unele tinte stabilite prin Strategia de la Lisabona (o rata medie de 70% de ocupare a populatiei in varsta de 15-64 ani; reducerea ratei de parasire timpurie a scolii sub 10%; sporirea la 85% a populatiei in varsta de 15-64 ani care a absolvit cel putin invatamantul secundar superior) nu vor putea fi atinse, in cazul Romaniei, pana in anul 2010, necesitand o reesalonare realista, adaptata la conditiile specifice existente. Va fi

nevoie de eforturi sustinute chiar si pentru atingerea tintei asumate in cadrul Obiectivelor Mileniului astfel ca, pana in 2012, copiii din mediul rural sa finalizeze ciclul complet de invatamant primar si gimnazial in proportie de cel putin 95%. In aceste conditii, accentul principal al ansamblului de politici si actiuni care se vor realiza pana in anul 2013 se va pune pe mentinerea si accelerarea tendintelor deja conturate pentru recuperarea decalajelor fata de nivelul actual de performanta al celorlalte state membre ale UE.Pentru garantarea accesului la educatie si la formarea profesionala de calitate, precum si pentru asigurarea continua a calitatii educatiei se vor indeplini obiectivele specifice stabilite prin Programul Operational Sectorial «Dezvoltarea Resurselor Umane»:

Imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul prescolar, primar

si secundar si formarea profesionala initiala prin sustinerea unitatilor de invatamant preuniversitar in vederea perfectionarii managementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor relevante pe piata muncii;

Ameliorarea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul superior prin

sustinerea universitatilor in vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor relevante;

Imbunatatirea calificarii profesorilor, formatorilor si altor categorii de personal

din educatie, si formare prin sprijinirea formarii initiale si continue a acestora;

Largirea cadrului de stimulare a invatarii pe toata durata vietii prin sprijinirea

furnizorilor de formare, in vederea dezvoltarii sistemului de asigurare si management al calitatii;

Sprijinirea obtinerii de cunostinte si competente superioare de catre tinerii

cercetatori, prin extinderea oportunitatilor pentru studii doctorale si post doctorale.

Pentru a asigura accesul si participarea la educatie si formare profesionala initiala de calitate, actiunile se vor concentra, intr-o prima etapa, asupra descentralizarii,sprijinirii scolilor in vederea implementarii sistemului de management al calitatii, crearii unei "culturi a calitatii" si accesului egal la educatie. Va avea loc reformarea in profunzime, pe baza Strategiei nationale privind educatia timpurie, si extinderea retelei de unitati a invatamantului timpuriu (prescolar), asigurarea masurilor specifice de suport educational pentru grupurile dezavantajate, precum si continuarea programelor de tip "A doua sansa", asigurarea unui management performant in unitatile de invatamant preuniversitar, largirea ariei de acoperire a transportului scolar si intarirea colaborarii cu autoritatile locale pe baza unor responsabilitati bine definite. Se va asigura echiparea unitatilor de invatamant cu conditii de invatare care permit tratamentul didactic personalizat al elevilor cu cerinte educationale speciale.

Pentru imbunatatirea calitatii actului educational, se vor dezvolta metodologii

specifice de evaluare, de stimulare a participarii, de monitorizare a absenteismului si a absolvirii, precum si de pregatire a expertilor in evaluare si in acreditare, prin sprijinirea furnizorilor de servicii educationale si de formare profesionala initiala pentru implementarea noilor instrumente, si alinierea acestora la noile standarde si formarea adecvata a personalului din grupurile tinta (directorii de scoli, inspectorii, decidentii,personalul implicat in formularea de politici educationale si cadrele didactice). Oferta educationala va include actualizarea curriculum-ului, introducerea noilor tehnici de predare centrate pe cerintele si pe stilurile individuale de invatare ale elevului,promovarea inovatiei in predare si in invatare, furnizarea competentelor si abilitatilor necesare pentru ocupatiile noi, precum si dotarea cu calculatoare si asigurarea accesului la Internet. Ponderea unitatilor scolare sprijinite care vor primi sau reprimi (prin evaluare periodica) acreditarea prin prisma noilor standarde de asigurare a calitatii se prevede sa ajunga la 80% din total, in anul 2015.

Intrucat extinderea invatamantului obligatoriu de la 8 la 10 ani a creat o presiune

asupra infrastructurii invatamantului preuniversitar, se va actiona pentru reabilitarea si modernizarea unora dintre unitatile existente, paralel cu crearea si dezvoltarea unor campusuri educationale cu dotari complexe (scoala, facilitati de cazare, cantina,biblioteca,ateliere, sali si terenuri de sport). Necesarul estimat este de circa 480 campusuri concentrate cu precadere in sfera invatamantului profesional si tehnic, in special in jurul nucleelor reprezentate de scolile de arta si meserii. Se va asigura si adaptarea calificarilor profesionale la cerintele actuale si de perspectiva ale pietei muncii si la specificul regional.

Actiunile care vizeaza dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere, atat pentru

elevi cat si pentru parintii sau familiile acestora, se vor concentra cu precadere asupra

zonelor rurale, asupra comunitatii rome, precum si a altor grupuri dezavantajate. Pentru promovarea culturii antreprenoriale prin educatie se va continua introducerea cursurilor

cu caracter aplicativ, inclusiv activitati extracurriculare, pentru dobandirea unor

deprinderi si abilitati utile in vederea insertiei sociale si pe piata muncii.

Proiectele in curs de finalizare urmaresc sporirea atractivitatii carierei didactice prin

imbunatatirea sistemelor de recrutare si de mentinere in domeniul invatamantului a celor

mai buni absolventi de universitate, accesul cadrelor didactice la programele de licenta si

masterat, inclusiv cele de masterat pedagogic si interdisciplinar, dezvoltarea de noi profesii in educatie .

Pentru imbunatatirea calitatii

invatamantului preuniversitar la toate nivelurile, se va introduce un sistem unitar de

certificare si de acordare a creditelor profesionale transferabile, precum si retele de bune

practici si repere calitative pentru unitatile de invatamant preuniversitar. Tinand seama de

faptul ca utilizarea tehnologiilor informationale in procesul de predare/instruire se

situeaza in Romania la un nivel inferior fata de celelalte tari UE, toate programele de

pregatire si de perfectionare a invatatorilor, profesorilor si formatorilor vor include

module obligatorii de studiu in acest domeniu.

In vederea gestionarii impactului tendintelor demografice negative asupra

personalului didactic, vor fi realizate programe speciale de reconversie catre activitati de

orientare si de consiliere, activitati extracurriculare, precum si programe de mobilitate

geografica si ocupationala a cadrelor didactice.

O imbunatatire substantiala a calitatii in invatamantul universitar si postuniversitar

va interveni in urma elaborarii si aplicarii Cadrului National al Calificarilor

din Invatamantul Superior. Aceasta presupune introducerea unor criterii si practici

transparente pentru definirea calificarilor si procedurilor de validare, dezvoltarea unor

solutii informatice pentru managementul acestui proces, formarea unui contingent de

evaluatori de calitate a proceselor didactice si a finalitatii acestuia in invatamantul

superior. Se prevede ca ponderea universitatilor care vor primi acreditarea prin prisma

noilor standarde de asigurare a calitatii sa ajunga, in 2015, la 90%. Potrivit

recomandarilor formulate in cadrul dezbaterilor publice asupra prezentei Strategii, in

vederea depasirii rezistentei la schimbare a unor structuri osificate, se preconizeaza

atragerea in operatiunile de audit, evaluare si certificare, conform standardelor de calitate

recunoscute international pentru invatamantul superior, a expertizei oferite de specialisti

independenti din tara si din strainatate in sistemul «evaluare colegiala».

Cresterea relevantei invatamantului superior pentru piata muncii reclama ajustarea

programelor existente sau elaborarea, dupa caz, a unor noi programe de licenta si

masterat. In acest scop se va intari interactiunea dintre universitati, comunitatea de afaceri

si sectorul cercetare-dezvoltare-inovare sub forma unor parteneriate consolidate, inclusiv

prin constituirea unor formatiuni interdisciplinare complexe de tip «cluster».

Pentru a raspunde cerintelor societatii bazate pe cunoastere se va largi si diversifica

oferta de educatie post-universitara in tara si in strainatate, inclusiv prin realizarea unor

parteneriate cu universitati cu traditie si performante recunoscute din alte tari ale UE.

Aceasta presupune si o reajustare a alocarii fondurilor disponibile intrucat, in anul 2006,

din totalul bugetului pentru invatamant superior, numai 0,16% a revenit studiilor

doctorale, iar programele post-doctorale nu au beneficiat de finantare publica. La nivelul

anului 2015 se prevede ca ponderea doctoranzilor care au obtinut titlul de doctor, din

totalul celor sprijiniti, sa ajunga la 90%.

Promovarea principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot parcursul vietii

reprezinta pentru Romania o directie de actiune prioritara, data fiind serioasa ramanere in

urma in privinta participarii la diferite forme de calificare, recalificare, specializare sau

perfectionare profesionala (de peste 5 ori sub media UE), ca si de dezvoltare sociala si

personala. Preocuparile in acest domeniu sunt esentiale pentru dezvoltarea personala,

civica si sociala, precum si din perspectiva sanselor de obtinere a unui loc de munca mai

bine remunerat prin valorificarea rezultatelor invatarii dobandite, de la educatia timpurie

pana la studiile post-universitare si alte forme de educatie a adultilor in contexte formale

cat si non-formale sau informale. Ratiunea dezvoltarii si diversificarii acestor forme de

educatie (formala, non-formala si informala) si de formare profesionala se leaga de

cresterea relevantei competentelor astfel obtinute de catre participanti pe piata muncii.

Comitetele Sectoriale vor stabili, pe baza prioritatilor strategice de dezvoltare socio-economica,

nevoile de formare profesionala a resurselor umane, definind calificarile si

competentele necesare pietei muncii pe termen scurt si mediu.

Dezvoltarea campusurilor educationale preuniversitare si a parcurilor tehnologice de

nivel superior va oferi baza logistica pentru sistemele de reimprospatare a cunostintelor,

de recalificare si de dobandire de noi statusuri ocupationale adecvate cerintelor de pe

piata muncii pentru adulti, alaturi de alte facilitati create anume in acest scop.

Programele si formele de educatie permanenta se adreseaza tuturor grupelor de varsta

si nivelurilor de calificare, dar au o importanta speciala in cazul tinerilor, in special al

celor care au abandonat scoala inainte de finalizarea cursurilor (rata somajului la aceasta

categorie este de 3,5 ori mai mare decat somajul general), al persoanelor varstnice apte de

munca si al populatiilor defavorizate sau altor grupuri vulnerabile. Amploarea

fenomenelor constatate in Romania, ca si experienta pozitiva dobandita in alte tari ale

UE, reclama o abordare coerenta la nivel national, corelata inter-sectorial si realizata in

cooperare cu partenerii sociali.

Fata de numarul de participanti la programe de calificare si reciclare profesionala de

187 mii persoane in anul 2004, se stabileste ca, la nivelul anului 2015, efectivele sa

ajunga la minimun 360 mii, din care 160 mii femei; ponderea elevilor sau studentilor

sprijiniti in tranzitia de la scoala la viata activa, care au obtinut un loc de munca sau au

participat la cursuri ulterioare, sa ajunga la 65%, iar numarul celor ce beneficiaza de

serviciile de consiliere in cariera sa creasca de la circa 86 mii, in 2005, la 400 mii, in

2015.

Intregul sistem de educatie si formare profesionala va asimila principiile si

obiectivele dezvoltarii durabile ca element integrator al ansamblului de cunostinte,

aptitudini si deprinderi necesare existentei si performantei personale si socio-culturale in

lumea moderna. Educatia pentru dezvoltare durabila va fi integrata transversal in toate

programele de pregatire, proiectate si organizate prin campuri disciplinare sau module, de

la stiintele naturii la practicile responsabile ale civismului, de la sustenabilitatea

productiei si consumului in raport cu resursele la insusirea principiilor diversitatii

culturale, ale bunei guvernari si ale statului de drept. De asemenea, abordarea

educationala a dezvoltarii durabile traverseaza paradigma formala, informala si nonformala.

Educatia pentru dezvoltare durabila necesita cooperare si parteneriat intre

multiplii factori de decizie: autoritatile centrale si locale, sectorul educational si cel

stiintific, sectorul sanatatii, sectorul privat, industria, transportul si agricultura, comertul,

sindicatele, mass-media, organizatiile non-guvernamentale, comunitatea locala, cetatenii

si organizatiile internationale.

Educatia pentru dezvoltare durabila nu trebuie sa se rezume la un punct de vedere

ecologist. Ea se dezvolta ca un concept larg si cuprinzator, reunind aspecte interconectate

referitoare la mediu, ca si la problemele economice si sociale. Raportarea la gama extinsa

si diversificata de teme care se asociaza principiilor dezvoltarii durabile necesita o

abordare inter- si trans-disciplinara in formule educationale integrate, cross-curriculare si

complementare, care tin seama totodata de specificitatea conditiilor locale, nationale si

regionale, ca si de contextul global. Sistemul de educatie si formare profesionala va

valorifica participarea proactiva, si va promova voluntariatul ca expresie a spiritului civic

dobandit cu sprijinul scolii.

Prin masurile preconizate, sistemul educational din Romania reconecteaza traditia

scolii romanesti la conceptul de educatie pentru dezvoltare durabila ale carei continuturi

tematice sunt transversal integrate in sisteme educationale formale, non-formale si

informale pe trei dimensiuni: socio-culturala, ambientala si economica prin:

-Continuturi de educatie socio-culturala pe teme locale si universale precum:

drepturile omului, pacea si securitatea oamenilor, egalitatea sexelor, diversitate culturala,

educatie interculturala, educatie pentru sanatate si pentru calitatea vietii, educatia pentru

timpul liber, buna guvernare (transparenta, exprimarea libera a opiniilor, libertatea

expresiei, contributia la formularea politicilor), educatia pro-patrimoniu si pentru

memoria locala

-Continuturi de educatie ambientala: dezideratul protectiei

mediului in procesul de dezvoltare, calitatea mediului, conservarea, protectia si

ameliorarea sa devina scopul dezvoltarii; educatia pentru regenerarea mediului natural;

educatia pentru reciclarea si refolosirea materialelor;

Alocarile pentru finantarea programului de dezvoltare a resurselor umane (cofinantat

de Fondul Social European) pentru perioada 2007-2013 se ridica la circa 3,5 miliarde

euro, reprezentand 85% din valoarea totala, la care se adauga o contributie nationala de

613 milioane euro.

Pentru acest orizont de timp se vor avea in vedere, sub rezerva elaborarilor si

fundamentarii ulterioare, urmatoarele direc_ii strategice de ac_iune:

Restructurarea ciclurilor de inva_amant pe baza profilului de formare specific, si

redefinirea programelor de pregatire in func_ie de nivelurile de referin_a agreate pentru

Cadrul Na_ional al Calificarilor, astfel incat sa fie asigurate transparen_a sistemului care

sprijina inva_area pe tot parcursul vie_ii, precum si mobilitatea ocupa_ionala. Opera_iunile

de restructurare trebuie sa duca la asigurarea accesului si la imbunata_irea substan_iala a

calita_ii ofertei de pregatire prin dobandirea de competen_e care sa sus_ina dezvoltarea

personala, competitivitatea si dezvoltarea durabila;

Dezvoltarea capacita_ii si inova_iei institu_ionale, avand la baza managementul

cunoasterii, si crearea re_elelor de cooperare care sa includa parteneriatele public-privat,

in condi_iile descentralizarii sistemului de inva_amant si al autonomiei universitare;

Profesionalizarea managementului educa_ional si scolar prin formarea resurselor

umane pentru leadership eficient, pentru promovarea atitudinilor participative, proactive

si anticipative, si prin dezvoltarea competen_elor specifice, acordand aceeasi prioritate

celor sociale si personale.

Deschiderea sistemului formal de educa_ie prin recunoasterea achizi_iilor de

inva_are dobandite in contexte non-formale sau informale. Este de asteptat ca, pana in

2020, sa existe acces real la centre de validare a competen_elor dobandite in asemenea

contexte, promovand astfel importan_a acordata experien_ei de via_a si munca si relevan_a

ofertei educa_ionale, atat pentru aspira_iile celor care inva_a cat si pentru nevoile de

dezvoltare economica si sociala.

Dezvoltarea bazei institu_ionale si logistice a sistemului educa_ional na_ional,

inclusiv in ceea ce priveste educa_ia fizica si activita_ile sportive si recreative, paralel cu

diversificarea ofertei educa_ionale non-formale si informale. Cuprinderea in sisteme de

inva_are permanenta, recalificare sau reciclare profesionala se va ridica la minimum 15%

din grupa de varsta 25-64 ani.

Cresterea calita_ii procesului de formare a personalului didactic si de conducere

din inva_amant prin sisteme flexibile, pentru innoirea stocului de cunostin_e, punand

accentul pe promovarea comportamentelor de tip "practician reflexiv", capabil sa

transmita abordari interdisciplinare in sus_inerea dobandirii rezultatelor inva_arii, in

special a celor derivate din exigen_ele socio-culturale, economice si ambientale ale

dezvoltarii durabile.

Accentuarea pregatirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vie_ii, pentru a

dobandi inteligen_a socio-emo_ionala si capacitatea de a se adapta competitiv pe pia_a

muncii din Uniunea Europeana.

Dezvoltarea unor programe de studiu diferen_iate conform specificului regiunilor

si nevoilor elevilor/studen_ilor, acoperirea unui spectru larg si echilibrat de domenii ale

89

cunoasterii pentru in_elegerea in profunzime a legaturilor corelative intre aspectele

economice, sociale si de mediu, insusirea limbilor straine, valorizarea oportunita_ilor

pentru inva_are inter- si trans-disciplinara, dobandirea de abilita_i privind

planificarea/cercetarea atat la nivel individual cat si in echipe, implicarea participativa in

serviciile pentru comunitate; spiritul de responsabilitate fa_a de problemele globale

comune; respect fa_a de valorile universale, multiculturalitate si specificul identitar;

dezvoltarea curiozita_ii creatoare si (auto)interogarea continua.

Extinderea inva_amantului si formarii profesionale de calitate in mediul rural,

cultivarea egalita_ii de sanse si atragerea in sistemul educa_ional a tinerilor din grupurile

defavorizate.

Extinderea cooperarii interna_ionale prin ini_ierea si participarea la programe si

proiecte europene, bilaterale, transfrontaliere; largirea prezen_ei scolii romanesti in

organismele reprezentative la nivel european si interna_ional; incurajarea participarii

diasporei stiin_ifice romanesti la proiecte educa_ionale realizate in Romania, si la

evaluarea proiectelor, programelor si politicilor educa_ionale relevante pentru domeniul

dezvoltarii durabile.

Cercetarea stiin_ifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea

Sectorul cercetare-dezvoltare-inova_ie a suferit, probabil, cel mai mult de pe urma

"pierderilor colaterale" cauzate de tranzi_ia Romaniei la economia de pia_a. Tarele, care

fusesera evidente inca din anii '80 ai secolului trecut, au fost exacerbate timp de aproape

15 ani de o subfinan_are cronica (intr-o propor_ie, raportata la PIB, de peste trei ori mai

mica decat media UE) si o restructurare intarziata a sectorului, ducand la reducerea

drastica a numarului de cercetatori activi (cu circa 30%, adica 2,6 cercetatori la 1000 de

persoane angajate, fa_a de media de 7,8 in UE-25), simultan cu modificarea negativa a

mediei lor de varsta (64% peste 40 de ani). Aplicarea unor strategii de supravie_uire

dictate de penuria de resurse, a afectat grav atractivitatea carierei de cercetare, ceea ce s-a

tradus prin migrarea masiva a cercetatorilor performan_i catre alte sectoare ale economiei

sau in strainatate, dublata de scaderea influxului de tineri talenta_i, care au fost descuraja_i

de remunerarea slaba si de lipsa de claritate si transparen_a a criteriilor de promovare

profesionala.

Prelungirea acestei situa_ii a avut un impact nefavorabil si asupra men_inerii si

dezvoltarii infrastructurii de cercetare, precum si asupra rela_iilor de colaborare

interna_ionala in domeniu, chiar si in acele subramuri unde performan_ele si dotarile

existente situau cercetarea romaneasca la un nivel competitiv pe plan european. Ca

urmare a acestei combina_ii de factori, numarul de cercetatori raportat la popula_ia

Romaniei reprezinta doar o treime din media _arilor UE, iar din punct de vedere calitativ,

numarul de lucrari stiin_ifice produse de autori romani, sau de citate referitoare la

rezultatele cercetarilor lor in publica_iile interna_ionale de prestigiu, precum si numarul de

brevete romanesti inregistrate sau supuse spre aprobare in _ara sau in strainatate se

plaseaza la cote scazute (locul 69 in lume), cu mult sub poten_ialul existent.

Orizont 2013. Obiectiv na_ional general: Atingerea mediei UE la indicatorii de baza

ce descriu structura si performan_a sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare.

Strategia Na_ionala de Cercetare, Dezvoltare si Inova_ie 2007-2013, elaborata in urma

unei largi consultari cu factorii interesa_i, sub egida Autorita_ii Na_ionale pentru Cercetare

Stiin_ifica in decembrie 2006 si insusita de Guvernul Romaniei in 2007, cuprinde o

evaluare critica a situa_iei actuale, viziunea generala pentru viitor, detalierea obiectivelor

strategice, aplica_ii privind cercetarea exploratorie si de frontiera, priorita_ile investi_iei

publice si promovarea inovarii, precum si masurile concrete de implementare si

monitorizare a Strategiei. In elaborarea Strategiei s-au avut in vedere coeren_a cu

principalele documente specifice ale UE (in special Strategia Lisabona revizuita-2005,

participarea la Programul Cadru 7 pentru stiin_a si tehnologie si la alte instrumente de

colaborare specifice), precum si complementaritatea si sinergia cu politicile generale,

strategiile sectoriale si programele opera_ionale adoptate pe plan na_ional.

In acest scop, au fost definite trei obiective strategice:

(a) Crearea de cunostin_e prin ob_inerea unor rezultate stiin_ifice si tehnologice de

varf, cresterea vizibilita_ii interna_ionale a cercetarii romanesti si transferul rezultatelor in

91

economie si societate, ameliorarea substan_iala, calitativa si cantitativa, a performan_ei

capitalului uman din cercetare, inclusiv prin dezvoltarea unor poli de excelen_a;

(b) Cresterea competitivita_ii economiei romanesti prin promovarea inovarii cu

impact efectiv la nivelul operatorilor economici, accelerarea transferului tehnologic,

deplasarea accentului spre exerci_ii de rezolvare a problemelor complexe cu aplicabilitate

directa, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele produc_iei si serviciilor pe

baze competitive, crearea de centre de competen_a si platforme tehnologice;

(c) Cresterea calita_ii sociale a cercetarii prin generarea de solu_ii conceptuale si

tehnologice cu impact direct in elaborarea si implementarea politicilor publice si

corelarea acestora in special in domenii precum sanatatea publica, protec_ia mediului,

infrastructura, amenajarea teritoriului si gestionarea durabila a resurselor na_ionale pe

baze eco-responsabile.

Pentru implementarea acestei viziuni strategice sunt stabilite obiective specifice,

unele dintre acestea con_inand si _inte numerice cu referin_a la media UE:

Cresterea performan_ei prin plasarea cercetarii din Romania in grupul primelor

35 de _ari in privinta apari_iilor in publica_iile indexate ISI (locul 48 in 1995-2005),

cresterea de 10 ori a numarului de brevete EPO la un milion de locuitori (1,72 in 2003

fa_a de media UE de 137), triplarea numarului de brevete OSIM fa_a de 2006 si cresterea

ponderii brevetelor high-tech, dublarea ponderii firmelor inovative (19% in 2002-2004);

Dezvoltarea resurselor sistemului prin triplarea numarului de cercetatori,

concomitent cu descresterea mediei de varsta sub 40 de ani, asigurarea unui numar mediu

anual de 000 burse doctorale, o pondere de 50% de doctori si doctoranzi in totalul

cercetatorilor, cresterea atractivita_ii carierei de cercetator si aplicarea unor criterii de

performan_a in promovarea profesionala, atragerea in institu_iile de cercetare sau in

proiecte realizate in Romania a unor cercetatori de valoare sau de perspectiva din

strainatate sau din randul diasporei stiin_ifice romanesti, facilitarea accesului la

infrastructuri de cercetare performante in _ara si in strainatate, in special in UE;

Antrenarea sectorului privat prin cresterea cheltuielilor private pentru

cercetare-dezvoltare la 1,5% din PIB, stimularea mediului privat pentru asimilarea

rezultatelor cercetarii in produc_ia de bunuri si servicii, dezvoltarea parteneriatelor

public-privat in stiin_a si tehnologie si a interfe_elor specializate intre cerere si oferta,

simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de cofinan_are in colaborare cu

cercetarea din universita_i si institu_iile publice;

Cresterea capacita_ii institu_ionale prin reducerea fragmentarii actuale a

sistemului si incurajarea participarii la re_ele de cercetare pe plan na_ional si interna_ional,

afirmarea institu_iilor de inva_amant si cercetare romanesti ca actori pe pia_a

interna_ionala a cunoasterii si ca parteneri viabili ai firmelor, profesionalizarea

managementului cercetarii, evaluarea independenta, preferabil interna_ionala, a

performan_ei cercetarii cu finan_are publica, consolidarea rolului stiin_ei in societate prin

promovarea eticii si egalita_ii de sanse precum si a comunicarii si dialogului stiin_asocietate;

92

Extinderea cooperarii interna_ionale prin participarea la programe si proiecte

transfrontaliere si ini_ierea altora noi, o mai buna prezen_a a Romaniei in organismele

reprezentative la nivel european si interna_ional, incurajarea participarii diasporei

stiin_ifice romanesti la proiecte realizate in Romania si la evaluarea proiectelor,

programelor si politicilor publice relevante.

Strategia ofera o viziune integrata a cercetarii in sistemul economiei bazate pe

cunoastere, cu interfe_ele sale multiple cu societatea, mediul financiar, de informare si

politic, statueaza necesitatea evaluarii cercetarii in func_ie de capacitatea sa inovativa, si

subliniaza importan_a gestionarii si administrarii profesioniste a cercetarii cu accent pe

managementul contractelor, resurselor financiare si drepturilor de proprietate intelectuala.

Pe baza unui cuprinzator exerci_iu de foresight, primul de acest gen in domeniul stiin_ei si

cercetarii in Romania, Strategia stabileste domeniile prioritare ale activita_ilor de

cercetare-dezvoltare cu finan_are publica: tehnologiile societa_ii informa_ionale; energia;

mediul; sanatatea; agricultura, securitatea si siguran_a alimentara; biotehnologia;

materiale, procese si produse inovative; spa_iu si securitate; cercetari socio-economice si

umaniste.

In domeniul inovarii, obiectivul propus este ca, in ciuda decalajelor existente in

prezent, ponderea firmelor din Romania care introduc produse sau servicii inovative sa se

apropie de media UE spre sfarsitul perioadei de referin_a. In scopul promovarii unor

politici coerente de inovare, se va introduce un sistem de coordonare transversala la nivel

na_ional, se va crea un portal dedicat intreprinderilor, in special IMM-urilor, se vor lansa

programe par_ial subven_ionate de pregatire in domeniul managementului inovarii si se

vor dezvolta entita_i de transfer tehnologic (de la brevet la produs, serviciu sau proces) in

cadrul unita_ilor de inva_amant si cercetare, ca premisa pentru formarea unor clustere

stiin_ifice si de inovare. Se prevad modalita_i flexibile de racordare la tendin_ele in curs

de articulare in cadrul UE privind inovarea in servicii, reglementarile privind ajutoarele

de stat pentru cercetare-dezvoltare, brevetarea la nivel european si protejarea proprieta_ii

intelectuale pentru con_inutul digital.

Prin indeplinirea acestor obiective, sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare va

contribui la traducerea in practica a preceptelor dezvoltarii durabile, favorizand crearea

de noi compatibilita_i si sinergii prin abordari pluridisciplinare complexe. In mod

progresiv, adoptarea si insusirea organica a principiilor si obiectivelor dezvoltarii

durabile va determina apari_ia unor noi elaborari stiin_ifice teoretice si aplicative pe liniile

de jonc_iune dintre domeniile de studiu tradi_ionale, constituindu-se intr-un efort superior

de sinteza.

Masurile pentru asigurarea unui cadru institu_ional adecvat de implementare a

Strategiei includ activitatea Consiliului Na_ional pentru Politica, Stiin_a si Tehnologie, cu

misiunea de a veghea asupra corelarii politicilor relevante la nivel inter-departamental, si

a Autorita_ii Na_ionale pentru Cercetare Stiin_ifica, organism executiv insarcinat cu

planificarea strategica, elaborarea, aplicarea si monitorizarea politicilor si programelor, in

special a Planului Na_ional de Cercetare, Dezvoltare si Inovare. In acest scop vor fi create

trei noi institu_ii publice: Consiliul Cercetarii, Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologica si

93

Consiliul pentru Inovare. Academia Romana, ministerele si academiile de ramura isi

elaboreaza propriile planuri de implementare a Strategiei.

Efortul combinat de finan_are din surse publice si private pentru activita_ile de

cercetare, dezvoltare si inovare se prevede sa ajunga la 2,3% din PIB la orizont 2013

(2,5% in 2015), apropiindu-se astfel de realizarea obiectivului UE (3% in 2010).

Finan_area publica a acestui sector a cunoscut o dinamica ascendenta in ultimiii ani,

avand ca _inta 1% in 2010. Se au in vedere masuri adi_ionale de natura fiscala si folosirea

flexibila a fondurilor structurale si a ajutoarelor de stat, intr-un mod compatibil cu

reglementarile UE, pentru incurajarea investi_iilor in transferul de tehnologie si

promovarea inovarii, in special pentru IMM-uri.

In plus, Programul Opera_ional Sectorial "Cresterea competitivita_ii economice"

prevede sprijinirea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii prin promovarea

parteneriatelor intre universita_i sau institute de cercetare si intreprinderi, in vederea

ob_inerii de rezultate aplicabile in economie, suplimentarii investi_iilor in infrastructura

de cercetare-dezvoltare-inovare, imbunata_irii capacita_ii administrative si accesului

intreprinderilor la rezultatele cercetarii. Pentru realizarea unor astfel de investi_ii, prin

acest Program au fost alocate circa 646,5 milioane euro, din care circa 83% reprezinta

contribu_ia Fondului European de Dezvoltare Regionala, la care se va adauga o

contribu_ie privata estimata la circa 180 milioane euro.

Opera_iunile de monitorizare si evaluare se bazeaza pe indicatorii de performan_a

inclusi in planurile de implementare. In fiecare an se va da publicita_ii un raport asupra

indeplinirii obiectivelor stabilite. In anul 2010 se va publica raportul independent de

evaluare la mijlocul perioadei de implementare, iar in anul 2013 se va realiza un studiu

post-implementare si de impact, si se va proceda la corec_ia Strategiei pentru o noua

perioada, avand la baza evaluarea rezultatelor ob_inute, analiza func_ionarii sistemului in

ansamblu, precum si considerarea elementelor prospective legate de evolu_ia stiin_ei si

tehnologiei.

Orizont 2020. Obiectiv general: Incadrarea cercetarii romanesti in fluxul principal

al evolu_iilor stiin_ifice si tehnologice din UE; generalizarea activita_ilor inovative;

apari_ia unor centre de excelen_a cu impact interna_ional.

Se are in vedere perfec_ionarea, in continuare, a cadrului legislativ, regulatoriu si

institu_ional, dezvoltarea interfe_ei cu firmele inovative si promovarea cofinan_arii cu

capitalul privat. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare-inovare in universita_i si

unita_i specializate se vor ridica la cel pu_in 3% din PIB.

94

Orizont 2030. Obiectiv general: Statornicirea principalelor elemente ale societa_ii si

economiei bazate pe cunoastere; contribu_ii esen_iale ale cercetarii romanesti la

realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltarii durabile.

3. Instrumente financiare si economice

In etapa actuala nu se are in vedere constituirea unui buget separat pentru

implementarea obiectivelor Strategiei Na_ionale pentru Dezvoltare Durabila. Revizuirile

ulterioare, incepand cu iunie 2011, vor determina necesitatea si fezabilitatea acestei

masuri. Obiectivele-_inta ale prezentei Strategii si reviziilor sale ulterioare vor constitui

puncte de reper pentru elaborarea si fundamentarea bugetului de stat si bugetelor locale

(anuale si multi-anuale), si pentru formularea si sus_inerea propunerilor Romaniei in

vederea elaborarii si aprobarii alocarilor financiare in cadrul viitoarelor exerci_ii bugetare

ale UE (2014-2020 si 2021-2027).

In programarea cheltuielilor si definirea perspectivelor realiste de accesare a

diferitelor surse de finan_are se va _ine seama si de actualele tendin_e din cadrul UE

privind transparen_a pre_urilor de pia_a pentru a reflecta costurile economice, sociale si de

mediu, transferul poverii fiscale de la for_a de munca la consumul de resurse si energie

si/sau poluare, precum si reforma subven_iilor care urmeaza a fi decisa pana la sfarsitul

anului 2008.

Sursele de finan_are posibile pentru realizarea obiectivelor Strategiei Na_ionale

pentru Dezvoltare Durabila, conform Planului Na_ional de Dezvoltare, Programelor

Opera_ionale si planurilor de ac_iune specifice aprobate sunt:

Contribu_ia UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru

Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul de Coeziune) pentru obiectivul

"Convergen_a" si obiectivul "Cooperare teritoriala Europeana" si cofinan_area na_ionala

publica (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) si privata

aferenta.

Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurala, Fondul European de Pescuit) si cofinan_area na_ionala aferenta din surse publice

si private.

Fonduri alocate de la bugetul de stat si bugetele locale destinate programelor de

investi_ii pentru dezvoltare, avand obiective similare celor cofinan_ate din fondurile

comunitare sus-men_ionate.

Credite externe pentru investi_ii din partea institu_iilor financiare interna_ionale

(Banca Europeana de Investi_ii - BEI, Banca Europeana pentru Reconstruc_ie si

Dezvoltare - BERD, Banca Mondiala etc.) precum si din alte surse (fonduri suverane,

fonduri private cu profil investi_ional etc.) pentru sus_inerea unor proiecte na_ionale

95

congruente cu obiectivele Strategiei Na_ionale pentru Dezvoltare Durabila si a Strategiei

UE in materie.

Alte instrumente financiare (incurajarea, in continuare, a investi_iilor straine

directe, utilizarea mai activa a pie_ei de capital, in spe_a prin lansarea de oferte publice

ini_iale (IPO), largirea bazei de creditare bancara prin stimularea economisirii interne,

dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung, concesionarea unor proiecte de

infrastructura si utilita_i publice, promovarea parteneriatelor public-privat etc.).

Programarea financiara a Planului Na_ional de Dezvoltare 2007-2013 prevede un

necesar de investi_ii in suma totala de 58.673,10 milioane euro, care se pliaza perfect pe

obiectivele stabilite de UE pentru alocarea fondurilor structurale si de coeziune si a celor

pentru agricultura si pescuit. Din acest total, circa 32 miliarde euro pot fi finan_ate prin

intermediul instrumentelor structurale si al fondurilor pentru agricultura si pescuit ale UE

care au o destina_ie precisa, cu condi_ia asigurarii unei capacita_i na_ionale de absorb_ie

cat mai mari. Diferen_a urmeaza sa se acopere din bugetul de stat, credite externe si alte

surse.

Pentru finan_area suplimentara a obiectivelor Strategiei Na_ionale pentru Dezvoltare

Durabila pot fi accesate, pe baze competitive, prin proiecte prezentate de catre statele

membre ale UE, individual sau prin participarea la consor_ii, direct la Comisia

Europeana, si alte fonduri ale UE care nu fac parte din fondurile structurale si de

coeziune, cum ar fi de exemplu:

Fondul de Solidaritate al UE, care are ca obiectiv asigurarea asisten_ei financiare

in cazul producerii unor calamita_i, inclusiv ca efect al schimbarilor climatice, in valoare

totala, pentru intreaga Uniune, de 1 miliard euro pe an.

Programul "Marco Polo II", care sprijina interconectarea diferitelor modalita_i de

transport, imbunata_irea performan_elor de mediu in transporturi si decongestionarea

traficului in orase precum si pe re_elele rutiere trans-europene, cu o alocare financiara

totala de 450 milioane euro.

Programul pentru competitivitate si inovare, care sprijina obiectivele de

sustenabilitate a produc_iei si consumului, cu o alocare financiara totala de 3,62 miliarde

euro.

Programul "Progres: ocuparea for_ei de munca si solidaritatea sociala" pentru

sus_inerea introducerii sporurilor si facilita_ilor pentru reducerea somajului, combaterea

discriminarii, incurajarea egalita_ii de sanse si promovarea incluziunii sociale, cu o

alocare financiara totala de 743 milioane euro.

Fondul european de ajustare la globalizare pentru sus_inerea reconversiei

profesionale si repozi_ionarii pe pia_a for_ei de munca a angaja_ilor afecta_i de schimbarile

survenite in comer_ul global, cu o finan_are totala care se ridica la un plafon de maximum

500 milioane euro pe an.

96

Programul "Lifelong learning" (inva_are pe tot parcursul vie_ii) pentru facilitarea

mobilita_ii cadrelor didactice si intarirea legaturilor dintre institu_iile de inva_amant si

cele de formare profesionala continua prin intermediul programelor "Comenius",

"Erasmus", "Leonardo da Vinci" si "Grundtvig", cu o alocare financiara de 6,97 miliarde

euro.

Programul-cadru 7 (Framework Programme 7 - FP7) pentru extinderea

capacita_ii de cercetare stiin_ifica, dezvoltare tehnologica si inovare in spa_iul Uniunii

Europene precum si cu al_i parteneri, cu o alocare financiara de 53,272 miliarde euro.

Programul re_ele trans-europene (Trans-European Networks) pentru facilitarea

mobilita_ii si circula_iei libere sustenabile a ceta_enilor, bunurilor, capitalurilor si energiei

intre statele membre ale Uniunii Europene, cu o alocare financiara de 8,168 miliarde

euro.

Pe langa aceste programe ale UE, Romania mai poate sa acceseze fondurile alocate

prin Mecanismul Financiar al Spa_iului Economic European constituit de statele Europei

Occidentale care nu sunt membre ale UE (Islanda, Lichtenstein, Norvegia) destinate in

principal intaririi capacita_ii institu_ionale si administrative si proiectelor in domeniul

protec_iei mediului sau formarii profesionale, cu o alocare financiara in valoare de 50,5

milioane euro pentru perioada 2008-2011, atribuirea fondurilor facandu-se sub forma de

grant in propor_ie de 60-90%. La aceste fonduri se adauga cele acordate in cadrul

asisten_ei bilaterale de statele membre UE sau alte state europene (Norvegia, Elve_ia).

4. Comunicare, mobilizarea actorilor si multiplicarea factorilor de

succes

Adoptarea Strategiei Na_ionale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei marcheaza

inceputul unui proces de lunga durata care va duce, in etape succesive, la inceta_enirea

unui nou model de dezvoltare, in conformitate cu orientarile strategice convenite la nivel

mondial, in cadrul Organiza_iei Na_iunilor Unite, si cu directivele Uniunii Europene. In

aceste condi_ii este important sa se aduca la cunostin_a deciden_ilor la toate nivelurile si a

publicului larg principiile dezvoltarii durabile, necesitatea trecerii la un nou model de

dezvoltare, problemele majore cu care se confrunta Romania si modul in care acestea se

reflecta in obiectivele prezentei Strategii. Acest proces nu se limiteaza la o campanie

punctuala de popularizare ci trebuie sa reprezinte o preocupare permanenta, cu implicarea

activa a tuturor factorilor interesa_i: autorita_ile centrale si locale, partidele politice,

asocia_iile patronale si profesionale, partenerii sociali, sistemul de educa_ie si cercetare,

societatea civila, mass media.

Dupa adoptarea Strategiei Na_ionale, se va elabora un program de masuri concrete, cu

responsabilita_i, resurse si termene de execu_ie precise, privind ac_iunile de informare,

comunicare si diseminare a celor mai bune practici din experien_a Romaniei si a

celorlalte state membre ale UE legate de implementarea obiectivelor dezvoltarii durabile.

97

Orientarea si coordonarea Programului de Comunicare pe linie guvernamentala si

administrarea fondurilor publice alocate in acest scop va reveni Comitetului

Interdepartamental (a se vedea Partea V), in stransa conlucrare cu Consiliul Consultativ

pentru Dezvoltare Durabila.

In perioada imediat ulterioara adoptarii Strategiei, se vor intreprinde urmatoarele

ac_iuni care au finan_area asigurata prin fondurile alocate in vederea elaborarii prezentei

Strategii:

Publicarea textului in limba romana al Strategiei Na_ionale pentru Dezvoltare

Durabila, dupa finalizarea si aprobarea acestuia, sub forma de brosura si difuzarea catre

autorita_ile publice centrale si locale, partidele politice, comisiile parlamentare, asocia_iile

patronale si profesionale, unita_ile de inva_amant si cercetare, organiza_iile

neguvernamentale si alte forma_iuni ale societa_ii civile si mijloacele de informare in

masa, scrise si audio-vizuale. Un numar suficient de exemplare va fi pus la dispozi_ia

Ministerului Afacerilor Externe pentru a fi transmis la oficiile diplomatice si consulare

ale Romaniei pentru informarea reziden_ilor romani in strainatate.

Traducerea si publicarea textului Strategiei in limba engleza in vederea prezentarii

la Comisia Europeana si difuzarii la Parlamentul European si alte institu_ii ale UE,

precum si la alte institu_ii sau organiza_ii guvernamentale si neguvernamentale interesate.

Men_inerea in func_iune, inca cel pu_in trei luni, a site-urilor Internet dedicate

exclusiv Strategiei Na_ionale pentru Dezvoltare Durabila, in regim interactiv, la

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si la Centrul Na_ional pentru Dezvoltare

Durabila /PNUD din Bucuresti, pana la preluarea acestor atribu_ii de catre Comitetul

Interdepartamental si Consiliul Consultativ, care vor dezvolta portale proprii pe acest

subiect.

Continuarea implicarii active a institu_iilor, organiza_iilor si persoanelor care au

participat la elaborarea prezentei Strategii in prezentarea obiectivelor acesteia in cadrul

unor intruniri publice cu grupuri-_inta (tineret, patronate, sindicate, organiza_ii

neguvernamentale etc.), manifestari stiin_ifice (conferin_e, simpozioane, seminarii) pe

plan na_ional, regional si local, articole si interviuri in presa scrisa si audio-vizuala.

Conform recomandarilor exprese con_inute in Strategia pentru Dezvoltare Durabila a

Uniunii Europene, se supun aten_iei Comitetului Interdepartamental si Consiliului

Consultativ pentru Dezvoltare Durabila urmatoarele masuri ce ar urma sa fie incluse in

Programul de Comunicare:

Producerea unor brosuri de popularizare care sa explice con_inutul no_iunii de

dezvoltare durabila si sa prezinte principalele obiective ale Strategiei UE si ale Strategiei

Na_ionale pentru Dezvoltare Durabila.

Incheierea unor conven_ii cu societa_ile publice de radiodifuziune si televiziune,

vizand, in special, programele cu caracter educa_ional, pentru includerea unor teme de

prezentare sau dezbatere privind dezvoltarea durabila; achizi_ionarea de spa_iu publicitar

la posturile private de radio si TV pentru transmiterea de scurte mesaje de interes public

legate de preceptele dezvoltarii durabile.

98

Folosirea activa a re_elelor regionale si locale constituite in cadrul implementarii

programului Agenda Locala 21, si a metodelor de consultare publica folosite in cadrul

acestui proces pentru diseminarea ini_iativelor reusite si celor mai bune practici in

realizarea de proiecte concrete la nivelul comunita_ilor prin aplicarea principiilor

dezvoltarii durabile.

Incurajarea Senatelor universitare sa includa in tematica recomandata pentru

lucrarile de licen_a, masterat sau doctorat subiecte consacrate promovarii directe sau

indirecte a ideei de sustenabilitate si responsabilitate ecologica, si facilitarea publicarii

prioritare a celor mai meritorii lucrari de acest tip.

Incurajarea autorita_ilor si comunita_ilor locale din Romania sa participe la

Campania UE pentru municipalita_i si orase sustenabile in vederea schimbului de bune

practici si elaborarii de criterii calitative, indicatori si instrumente (cum ar fi evaluarile de

impact) pentru aplicarea concreta a principiilor dezvoltarii durabile pe plan local, si

acordarea de premii anuale pentru cele mai reusite ini_iative.

Promovarea, in Romania, cu sprijinul asocia_iilor patronale, partenerilor sociali si

Camerelor de Comer_ si Industrie, a obiectivelor si practicilor Alian_ei Europene pentru

Responsabilitatea Sociala Corporativa (Corporate Social Responsibility - CSR), in

vederea lansarii voluntare in mediul de afaceri a unor ini_iative ce trec dincolo de cadrul

minimal al cerin_elor legale.