Stirea de presa - Trasaturi si functii specifice, Structura stirii, Tehnici de redactare

Stirea de presa

Trasaturi si functii specifice

Stirea este genul ziaristic fundamental, fara de care presa isi pierde ratiunea de a fi (nu mai trebuie sa argumentam afirmatia ca principalele rosturi ale presei sunt informarea privind actualitatea si comentarea acesteia). Daca presa scrisa, in special cea cotidiana, nu ar avea prea mult de suferit in absenta comentariilor din paginile ziarelor, in absenta informarii, a carei forma de manifestare principala este stirea, ziarele si-ar inceta aparitia. "Noi informam, comentariul il faceti dumneavoastra!" este motto-ul multor institutii de presa. De altfel, o atitudine contrara, de genul: "Noi comentam, informatia v-o procurati singuri!" este de neimaginat. Motivele sunt evidente. Dar chiar si prima varianta trebuie privita cu mari rezerve. Daca stirea este un demers pur informativ, promovarea stirii presupune, fara indoiala, un comentariu.  Diferentele intre informatie si stire de presa sunt evidentiate, in tari cu o bogata traditie de presa, chiar la nivelul limbii, facandu-se o delimitarea intre informatie si stirea de presa:

Aceasta delimitare exista si in limba romana: termenul indeobste folosit este "stire", termen care, spre deosebire de "informatie", elimina confuziile, facand trimitere directa la genul publicistic in discutie.

Stirea este, mai intai de toate, o punere in forma si presupune prelucrarea si structurarea datelor, a faptelor ce au ca suport un eveniment real si transformarea acestora intr-un discurs purtator de sens, iar mai apoi materializarea discursului pe un suport media.

Structura stirii. Tehnici de redactare.

Orice stire de presa, indiferent de canalul media prin care este transmisa, are menirea de a raspunde la cele sase intrebari, considerate fundamentale in legatura cu un eveniment: cine?, ce?, unde?, cand?, de ce?, cum?. In absenta unor raspunsuri clare, relevante, la cel putin primele patru intrebari, nu putem vorbi despre materialul de presa respectiv ca fiind o stire de presa. In schimb, raspunsurile la ultimele doua intrebari pot veni mai tarziu, ele solicitand, in majoritatea cazurilor, un timp de documentare mai indelungat decat cel permis de urgenta informarii.

Regula enuntata mai sus nu exclude din practica de zi cu zi a presei (romanesti sau straine) stiri frustrate de cel putin unul dintre aceste  raspunsurile obligatorii.

Practica de presa a impus, pentru stire, o  structura in doua trepte:

introducerea sau capul stirii (purtand, mai  peste tot in lume, denumirea din limba engleza lead);

corpul stirii, care dezvolta introducerea.

Introducerea stirii (sau lead-ul) este nucleul informativ esential, care sintetizeaza principalele informatii. Ea indeplineste functiile:

de a surprinde esenta, continand raspunsurile la intrebarile cine?, ce?, unde?, cand?  - presupune inventivitate si inteligenta

de a indemna cititorul la lectura se bazeaza pe arta sau maiestria ziarului

Ierarhia raspunsurilor tine de importanta datelor aflate in posesia ziaristului. Uneori, publicul este interesat, in primul rand, de cine a facut, dupa cum exista si cazuri in care interesul prioritar este axat pe raspunsul la intrebarea ce?, cand? sau unde? s-a petrecut evenimentul. Dupa formularea paragrafului introductiv urmeaza dezvoltarea stirii, etapa ce presupune respectarea catorva exigente:

textul trebuie sa aiba un caracterul unitar

coerenta

relatarea sa cuprinda cat mai multe informatii si elemente concrete.

Corpul stirii contine explicarea, aprofundarea introducerii; date privind situarea evenimentului in context (antecedente, circumstante, consecinte);detalii secundare, care intregesc imaginea faptului relatat.

Practica jurnalistica a condus la perfectionarea a trei tehnici fundamentale de redactare a stirii de presa. Astfel, in functie de importanta evenimentului si de cantitatea de informatii certe cu privire la el, precum si de caracterul sau inedit sau asteptat, o stire de presa, relatand despre evenimentul in cauza, poate fi realizata folosind una dintre urmatoarele tehnici:

piramida rasturnata

piramida normala

tehnica mixta.

Piramida rasturnata este metoda cea mai raspandita de redactare, fiind cunoscuta si sub numele de tehnica americana sau tehnica lead. Ea consta in prezentarea "soc", informatia de baza fiind cuprinsa in introducerea stirii dupa care urmeaza date explicative, complementare, de context, alte detalii. Aceasta maniera de redactare vine in intampinarea asteptarilor omului modern, mereu in criza de timp si, in acelasi timp, coplesit de bombardamentul informational.

Piramida normala reprezinta maniera clasica de redactare a unei stiri de presa, care raspunde succesiv intrebarilor cine, ce, unde, cand, de ce, cum.

Tipuri de stire. Teoria comunicarii mass-media opereaza, pentru departajarea interna a stirii de presa, cu mai multe criterii, dintre care cel putin trei intrunesc consensul teoreticienilor genului si sunt preluate in limbajul curent al practicii de presa.

Un prim criteriu este cel al tematicii abordate. Conform acestui criteriu, exista tot atatea tipuri de stire cate arii tematice majore abordeaza genul: stirea politica, stirea economica, stirea sociala, stirea culturala, stirea sportiva etc. Un al doilea criteriu este cel al structurii, care imparte stirile de presa in doua tipuri: stirea simpla (sau flash-ul), care anunta succint un eveniment in datele lui esentiale si stirea multipla (sau complexa), care relateaza un eveniment in toate elementele sale semnificative. Din aceeasi perspectiva, teoria presei inventariaza si alte modalitati de existenta a stirii, tinand de stirea complexa:

- minuta, dare de seama amanuntita a desfasurarii cronologice a unui eveniment de larga semnificatie sociala;

- grupajul de stiri, compus din mai multe stiri care abordeaza aceeasi arie tematica, dand cititorului posibilitatea de a regasi mai usor, in continutul ziarului, tematica preferata;

- revista presei, modalitate de prezentare a actualitatii prin republicarea (ca atare sau prelucrate, dar cu mentionarea expresa a sursei) a celor mai importante stiri aparute in alte publicatii. Revista presei este curenta in publicatiile saptamanale, care fac apel la stirile aparute in cotidiane, dar apare uneori si in publicatiile cotidiene, mai ales ca atitudine fata de stirile tiparite in celelalte ziare;

- faptul divers, singurul tip de stire care presupune o atitudine explicita a autorului fata de faptul relatat, atitudine realizata prin mijloace de expresie literara.