|
|
|
STILUL PRESEI ONLINE
1. Comunicarea si mass-media
- noile mijloace de comunicare aduc cu sine noi genuri de text si le inlatura pe cele deja existente.
- dupa cercetatori mijloacele online reprezinta un gen de sine statator.
- ele indeplinesc in primul rand caracteristicele definitorii pentru mass-media: sunt publice (pot fi accesate de oricine), sunt transmise tehnic, se adreseaza unui public larg, se caracterizeaza prin periodicitate si se raporteaza la realitate.
- mediile online mai au pe deasupra si caracteristici proprii: sunt multimediale (depasesc limitele impuse mijloacelor tiparite sau celor clasice), sunt digitale (si de aceea pot fi prelucrate si dispersate) si sunt interactive (permit un feed-back direct).
- mai ales posibilitatile hipermediale ale internetului aduc o flexibilitate enorma in creare si transmiterea informatiilor.
- comunicarea traditionala este astfel inlocuita de noi modalitati.
- acest lucru se explica prin faptul ca noile modalitati, asa cum este si posta electronica, ofera o serie de caracteristici care le deosebestc de comunicarea scrisa: este mai impersonala si mai putin insistenta decat un telefon sau o scrisoare, la care se adauga faptul ca este o comunicare mai ieftina sau chiar gratuita.
- anonimitatea este valabila si pentru chat.
- asemenea modalitati de comunicare reflecta atat conventii culturale ca si caracteristici ale sistemului folosit
2. Caracteristicile mijloacelor moderne
- noile mijloace de comunicare se caracterizeaza nu numai prin oralitate si scripturalitate, ci si prin verbalitate si nonverbalitate.
- mai mult decat la o convorbire telefonica sau la o scrisoare lipseste in comunicarea mediata de computer nu numai semnalul optic sau acustic, ci si celece tin de comunicarea personala nonverbala.
- asa s-au dezvoltat de la inceputul anilor 80 logou-uri personalizate numite smileys, semnele paralingvistice ce marcheaza tipografic reprezentara semnalelor nonverbale.
- cu asa-numitele "emoticons" sunt reprezentate iconic infatisarea, comportamentul, atitudinea, aprecierea personala si emotiile.
- acestea se folosesc mai ales in chat-ul pe internet, dar si in textele SMS sau la emailuri. Asa semnifica ":-( "- care se citeste intors la 90 de grade - "trist"L
- acest aspect este important in comunicarea pe internet a tinerilor, tocmai fiindca permite o mai mare libertate a stilului.
- in comunicarea moderna prin posta electronica informatia trimisa nu mai este de multe ori corectata.
- caracterul public al comunicarii prin mass-media implica un amestec de domenii de viata si de stiluri: prezentarea publica a sferei private si stilizarea "privata", personala a autoprezentarii publice.
- noile modalitati tehnice intervin mult mai radical in conditiile de comunicare, prin faptul ca integrarea multimediala se poate face prin aproate toate canalele semiotice.
- unele dintre formele din mass-media clasica cum este presa, reclama sau audio-vizualul inclina sa integreze tot mai mult textul in imagine, pana cand textul joaca numai un rol secundar
3. Text si hipertext
- hipertextul reprezinta un gen de text complet nou si dependent de computer prin care informatiile sunt prezentate pe mai multe nivele si de cele mai multe ori multimedial.
- hipertextele pot fi definite ca texte ce sunt compuse de elemente textuale de tip T1Tn, care sunt propozitii sau fragmente de propozitii si care sunt folosite pentru a genera o secventa de acte lingvistice.
- acea secventa care este produsa, in timp ce se navigheaza pe internet se numeste "path" (cale, drum).
- asemenea secvente pot fi generate in doua feluri diferite: fie sunt predefinite, fie sunt alese.
- caile predefinite se aseamana cu textul liniar.
- posibilitatea de a alege din mai multe alternative, aminteste de activitatea vorbitorilor in cadrul unui dialog.
- cititorul poate si trebuie sa-si aleaga propriul drum din oferta semiotica.
- printre caracteristicile de baza ale hipertextelor se numara urmatoarele insusiri: hipertextul nu este organizat liniar, hipertextul permite codarea multipla a datelor in diferite sisteme de simboluri si transmiterea lor pe mai multe canale, aceste texte sunt texte administrate de computer.
- ele compenseaza pe de o parte prin interactivitate si prin functii de comunicare dezavantaje pe care le au textele incheiate, fixate in scris fata de discurs.
- impletirea specifica intre text, imagine, sonor si film, modul nonliniar de citit si scris, eliminarea limitelor unui text fizic palpabil, schimbarea rapida a rolurilor intre producatori si receptori fac ca reprezentarea calsica a textului sa se schimbe si conduc la intrebarea daca asemenea constructii mai sunt obiectul de studiu al lingvisticii textului.
- hipertextul poate fi vazut ca ceva "mai mult decat un text", "ceva ce nu este inca un text", ca "un text interactiv" sau "un text in miscare".
- pentru ziarele online se potriveste cel mai bine denumirea de "text in miscare", deoarece actualitatea reprezinta caracteristica centrala, in timp ce interactivitatea sustine receptarea partiala si selectiva a textului , caci receptarea unui text pe monitorul unui calculato este mult mai lenta si mai obositoare decat pe hartie.
- sisteme de hipertexte permit ordonarea continutului din mai multe puncte de vedere eligibile, in timp ce secventa, ierarhia si reteaua pot fi combinate oricum.
- responsabilitatea privind sensul este transferata utilizatorului.
4. Stilul presei online
- noile medii aduc cu sine noi genuri de text si le inlatura pe cele deja existente.
- mediile online reprezinta un gen de sine statator.
- ele indeplinesc in primul rand caracteristicle definitorii ale mass-media: sunt publice (pot fi accesate de oricine), sunt transmise tehnic, se adreseaza unui public larg, se caracterizeaza prin periodicitate si se raporteaza la realitate.
- mediile online mai au pe deasupra si caracteristici proprii: sunt multimediale (depasesc limitele impuse mijloacelor tiparite sau celor clasice), sunt digitale (si de aceea pot fi prelucrate si dispersate) si sunt interactive (permit un feed-back direct).
- mai ales posibilitatile hipermediale ale internetului aduc o flexibilitate enorma in creare si transmiterea informatiilor.
- ziarul tine de un mijloc de creatie si distributie ca si cartea, revista, transmiterea pe calea undelor sau la televizor, pagina web sau CD-ROM-ul.
-ca mijloc nou de comunicare a aparut in 1993 cand editurile de ziare americane s-au angajat online, in timp ce majoritatea aparitiilor europene de ziare online a aparut in 1996.
- orice editor serios nu-si mai poate permite azi sa nu fie prezent si pe internet.
- pe langa varianta online a ziarelor cotidiene exista si ziare online.
- in ciuda costurilor ridicate si a veniturilor inca mici aceste oferte sunt reactualizate zilnic.
- conceptul de ziar poate fi folosit in contextul internetului, deoarece pastreaza caracteristicile presei scrise: periodicitate, universalitate, actualitate si periodicitate.
- la ziarele online se mai adauga doua insusiri: interactivitate si hipermedialitate.
- versiunea online nu este identica cu ziarul tiparit.
- spre deosebire de ziarul tiparit, varianta online este accesibila unui public din toata lumea si ofera un grad mult mai mare de actualitate deoarece nu este legat de inchiderea editiei.
- la forma de reprezentare a ofertei de continut presa online se foloseste de un spectru larg de semne.
- pe baza structurii de hipertext oferta de continut poate fi mai fragmentata si astfel sa ofere un spatiu mai mare pentru receptarea inividuala decat ofera ziarul tiparit.
- in ceea ce priveste presa romaneasca exista pe internet o oferta foarte generoasa de ziare si reviste ce pot fi citite online la adrese ca: www. ziare.com,www. ziare.ro, www. hotnews.com sau www. ziare-romanesti.net
- utilizarea este usurata de faptul ca hipertextul este construit dupa regulile intalnite la o pagina internationala.
- se poate vorbi de o similaritate intre presa online romaneasca si internationala in ceea ce priveste elementele de definire a cailor de navigare.
- in continutul paginii se regasesc aceeasi termeni internationali ce se inalnesc si in presa din alte tari: site (Academia Catavencu, Dilema, National, Romania Mare, Romania libera), web (Dimineata, Romania libera), online (Academia Catavencu, Evenimentul zilei), email (Evenimentul zilei), chat (Romania libera), login, help, new, home (Tribuna Sibiului), newsletter (Evenimentul zilei, Libertatea) sau e-books (Romania libera).
- unele imprumuturi sunt in parte adaptate la sistemul limbii romane.
- se creeaza structuri compuse, majoritatea cu ajutorul prepozitiilor cum sunt: e-mai la National, chat la National sau Cauta pe internet (Libertatea), dar si altele ca: E-mail Redactie (National), My Libertatea (Libertatea), showbizz Bazar (VIP).
- unele anglicisme sunt adaptate sistemului limbii romane prin articulare sau desinenta de plural: link-uri (Libertatea), webite-ul tau (Dimineata) .
