|
|
|
Situatia politica intre cele doua razboaie mondiale
Pentru a da satisfactie maselor populare, care suportasera greul primului razboi mondial si care cereau pace, s-a creat un organism international, care trebuia sa dea impresie ca garanteaza pacea.
Sub impulsul acestor revendicari s-a format Societatea Natiunilor.
Societatea Natiunilor isi propunea sa solutioneze, pe cale pasnica, orice conflict s-ar ivi intre membrii sai. De asemenea isi propunea realizari in domeniul economic si social, care sa imbunatateasca standardul de viata al popoarelor.
Desi avea la baza aceste principii juste, Societatea Natiunilor n-a putut sa construiasca pacea din mai multe cauze.
Din societatea natiunilor nu faceau parte doua mari puteri: Statele Unite si U.R.S.S.
Statele Unite se izolasera de politica europeana pentru a se indrepta spre expansiunea economica.
Societatea Natiunilor intrase sub influenta preponderenta a Angliei si Frantei si devenise un instrument in slujba politicii acestora. Aceste state urmareau izolarea U.R.S.S si ele conduceau in acest sens activitatea Societatii.
Societatea Natiunilor nu dispunea de mijloace practice eficace, pentru a lupta impotriva agresiunii. In dorinta de a izola U.R.S.S. si de a se opune influentei mereu crescande a principiilor socialiste, guvernele reactionare din Anglia si Franta au folosit metode diplomatice, formand grupe de state aliate, care trebuiau sa constituie asa "numitele cordoane sanitare". Astfel de sisteme au fost Mica Intelegere, in care intrau Cehoslovacia, Romania, Iugoslavia si Intelegerea Balcanica, in care intrau Romania, Iugoslavia, Grecia si Turcia.
Puterile occidentale aratau in schimb un spirit de intelegere fata de Germania, care fusese agresorul principal al razboiului.
In urma tratatului de la Locarno, Germania este admisa in Societatea Natiunilor, iar prin pactul Briand-Kellog, pe care-l semneaza si U.R.S.S., se primeste si iscalitura Germaniei ca o garantie, atunci cand isi ia obligatia sa lupte impotriva razboiului.
Germania si Japonia se vor retrage insa din Societatea Natiunilor.
Criza economica din 1929 a fost urmata de o puternica activitate a reactiunii mondiale.
Dupa ce cercurile imperialiste internationale reusisera sa asigure, in 1929, un regim fascist in Italia, in timpul crizei din anii 1929-1933 ele incepura ofensiva pentru a pune sub dominatia fascista cat mai multe tari.
Guvernele reactionare - fiind expresia claselor conducatoare, ale caror interese se impleteau cu cele ale capitalismului mondial - actionau un timp in dosul unor programe de guvernare mai mult sau mai putin democratice in diferite tari printre care si in Romania.
Hittlerismul. Criza economica lasase urme adnci si in Germania. Spiritul militarist si agresiv prusac nu fusese starpit, dupa primul razboi mondial. Acest spirit militarist era expresia burgheziei germane si era intretinut cu deosebire de junkerii si de marii industriasi germani, tocmai acele clase incurajate, pe plan international, de Anglia si America.
Cercurile financiare germane in dorinta de a-si asigura exclusiv conducerea Germaniei impotriva clasei muncitoare si cu intentia de a extinde ulterior dominatia germana in lume, au folosit primul prilej pentru a aduce la putere Partidul National-Socialist de sub conducerea lui Adolf Hittler.
Acest partid, care nu putea prezenta niciun program de solutionare a impasului economic, a folosit idei menite sa abata atentia opiniei publice de la adevaratele sale probleme.
Afirmand ca poporul german este menit sa conduca lumea, ridicand prejudecati rasiale la rangul de dogma, acest partid, ajutat de industriasii si junkerii germani si de unele cercuri imperialiste din tarile occidentale, a reusit sa obtina puterea. Odata veniti la putere, partidul si seful sau Hittler au exploatat politica de capitulare a unor puteri occidentale, castigand rand pe rand pozitii pe care Germania le pierduse in urma tratatului de la Versailles.
Tot pe aceeasi pozitie, ca si national-socialismul german, s-au plasat atat fascismul italian cat si militarismul japonez.
Agresiunea fascista in Spania si in colonii
In Spania, fortele democratice, constituite in front popular, reusisera sa ajunga la putere prin vointa poporului, manifestata in alegeri.
Italia fascista si Germania hittlerista au trimis impotriva fortelor populare din Spania importante forte militare, oameni si armament, care au luptat formal sub conducerea lui Franco.
Guvernele din Franta si Anglia n-au sarit insa in ajutorul Spaniei democrate, pentru a o apara de atacul fascist. Ele au adoptat politica denumita de "neinterventie", care era de fapt o interventie camuflata in favoarea fascismului.
Aceasta interventie cu caracter imperialist a dus la inlaturarea regimului republican si la aparitia unei noi dictaturi fasciste, cu toata eroaica rezistenta a poporului spaniol.
De asemenea, in Extremul orient, Japonia a ocupat Manciuria, creand acolo un stat aservit ei. In acelasi timp ea pornesteun razboi de agresiune contra Chinei.
In Africa, Abisinia este ocupata, in urma unui razboi, de catre Italia, care se declara "Imperiu". Italia cauta sa-si extinda influenta si in Balcani unde ocupa Albania.
Pofta de anexiuni teritoriale creste necontenit sub ochii binevoitori ai anumitor oameni de stat aflati in fruntea conducerii puterilor occidentale.
Germania realizeaza in 1938 "Anschluss-ul", incorporand Austria. In urma intelegerii de la Munchen intre guvernele conduse de Chamberlain, Daladier, Hittler si Mussolini, guvernele englez si francez cedeaza in fata agresorului si Germania, pretextand asuprirea populatiei suede, de origine germana, ameninta si ocupa Cehoslovacia.
La Munchen, in 1938, Anglia si Franta cedeaza pretentiilor hittleriste, lasand Cehoslovacia sa fie mutilata, jertfiind astfel un aliat credincios si valoros. Daladier si Chamberlain urmareau, prin intelegerea de la Munchen, sa-l impinga pe Hittler impotriva U.R.S.S. .
Ajungand la aceasta situatie dominanta, cele trei tari fasciste, unite prin "Axa:Roma-Berlin-Tokio" si prin pactul antikomintern, socotesc ca a sosit momentul sa elimine concurenta celorlaltetari capitaliste si sa ingenuncheze spiritul democratic al poparelor. Ele dezlantuie al doilea razboi mondial.
