|
|
|
Proiecte finantate de Uniunea Europeana
Fondurile de preaderare sunt un ansamblu de resurse financiare alocate de Uniunea Europeana pentru sprijinirea tarilor din Europa Centrala si de Est, candidate la aderarea la Uniunea Europeana, in eforturile lor de satisfacere a criteriilor de la Copenhaga si Madrid. Ele finanteaza cheltuielile necesare petnru adoptarea cadrului legal comunitar existent si cheltuieli pentru dezvoltare in general.
Pentru a sprijini pregatirea tarilor candidate in vederea dobandirii statutului de membru al Uniunii, Comunitatea Europeana a decis sa acorde o asistenta financiara fara precedent, in valoare de peste 3 miliarde de euro anual.
In perioada 2000-2006, Comunitatea Europeana a oferit si ofera asistenta financiara tarilor candidate din Europa Centrala si de Est prin intermediul a trei instrumente: programul Phare (Regulamentul Consiliului 3906/89), ISPA (Regulamentul Consiliului 1267/99) si Sapard (Regulamentul Consiliului 1268/99).
Anul 2000 a marcat punerea in practica a doua noi instrumente financiare de pre-aderare: ISPA si Sapard.
Programul Phare este unul din cele trei instrumente de pre-aderare finantate de catre Uniunea Europeana pentru a asista tarile candidate din Europa Centrala si de Est in pregatirea lor pentru integrarea in Uniunea Europeana.
Creat initial in 1989 pentru a asista Polonia si Ungaria, programul Phare acopera in prezent 10 tari: cele 8 noi state membre (Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia si Slovenia) ca si Bulgaria si Romania, oferindu-le asistenta in perioada de restructurare economica si schimbari politice majore. Pana in 2000 tarile din Balcanii Occidentali (Albania, Bosnia-Hertegovina, si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei) au fost de asemenea beneficiare Phare. Cu toate acestea, incepand din 2001 programul CARDS (Asistenta Comunitara pentru Reconstructie, Dezvoltare si Stabilitate in Balcani) a furnizat asistenta financiara acestor tari.
Ca urmare a invitatiei Consiliului Copenhaga 1993 adresate tarilor din Europa Centrala si de Est sa aplice petnru aderare, suportul Phare a fost reorientat in acest scop. Concentrarea programului Phare exclusiv pe pre-aderare a fost realizata in 1997, ca raspuns la lansarea la Consiliul Luxemburg a procesului actual de extindere.
Fondurile Phare sunt axate in intregime pe prioritatile de preaderare care sunt stabilite in Parteneriatele de Aderare, care specifica prioritatile generale pe care un stat trebuie sa le pregateasca pentru aderare, precum si resursele disponibile pentru ele. Programul National de Adoptare a acquis-ului este calendarul tarii candidate pentru pregatirea la aderare. El estimeaza perioadele de timp si costuriile pasilor necesari pentru a pregati tara pentru a deveni membra si impicatiile resursele umane si financiare.
Obiectivele Phare sunt:
Intarirea administratiilor publice si a institutiilor pentru a functiona efectiv in interiorul Uniunii europene;
Promovarea convergentei cu legislatia extensiva a UE (acquis-ul comunitar) si reducerea nevoii de perioade de tranzitie;
Promovarea Coeziunii Economice si Sociale.
Aceste orientari au fost rafinate ulterior in 1999, prin crearea SAPARD si ISPA, care au preluat dezvoltarea agricola si rurala (SAPARD) si proiectele de infrastructura in domeniile protectiei mediului si transporturile (ISPA), ceea ce a permis programului Phare sa se concentreze pe prioritatile sale cheie care nu au fost acoperite de aceste domenii.
Programul Phare a fost modificat in 1997 si 1999 pentru a corespunde mai bine cerintelor aderarii si sa pregateasca statele pentru absorbirea Fondurilor Structurale. Au fost deja finantate o serie de proiecte, inclusiv scheme de cooperare interfrontaliera, in domenii care vor fi acoperite de Fondurile structurale.
Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) a fost destinat sa se adreseze prioritatilor de infrastructura din domeniul transportului si al mediului identificate in Parteneriatul de Aderare incheiat cu cele 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est. El a fost creat prin Regulamentul Consiliului 1267/99, pe baza propunerii Comisiei in Agenda 2000, pentru a intari coeziunea economica si sociala in tarile candidate din Europa Centrala si de Est pentru perioada 2000-2006.
Principalele caracteristici sunt:
finanteaza numai proiecte mari de infrastructura din domeniul transportului si al mediului;
a avut un buget de 452 milioane € pentru Bulgaria si Romania in 2004 (pana in 2003, bugetul total anual pentru cele 10 tari a fost de 1.1 mld €).
se afla sub responsabilitatea Directiei Generale pentru Politici Regionale.
Ca si programul Phare, programul ISPA are ca obiectiv Coeziunea economica si sociala. Orientarea exclusiva a instrumentului ISPA infrastructura in domeniul mediului si transportului a permis in consecinta programului Phare sa se concentreze pe alte aspecte ale Coeziunii economice si sociale, evitandu-se astfel suprapunerea responsabilitatilor in acest domeniu. Pentru tarile care sunt state membre incepand cu mai 2004, proiectele finantate anterior de ISPA sunt inca sub responsabilitatea Directiei Generale de Politici Regionale, ca parte a politicii Fondului de coeziune.
Programul Special de Aderare si Dezvoltare Rurala (SAPARD) are ca scop sa sprijine cele 10 tari beneficiare din Europa Centrala si de Est sa lucreze cu problemele de ajustare structurala in sectoarele agricole si ariile rurale, ca si in implementarea legislatiei comunitare referitoare la Politica Agricola Comuna si legislatia aferenta. El a fost definit pentru a adresa prioritatile identificate in Parteneriatele de Aderare.
SAPARD a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului 1268/1999 in iunie 1999, pe baza propunerii Comisiei ca parte a programului Agenda 2000 pentru cresterea asistentei de pre-aderare in perioada 2000-2006.
Principalele sale caracteristici sunt:
finanteaza numai masuri de dezvoltare agricola si rurala;
a avut un buget de 252.2 milioane € pentru Romania si Bulgaria in 2004 (pana in 2003 bugetul total anual pentru 10 tari a fost de 560 milioane €);
se afla sub responsabilitatea Directiei Generale pentru Agricultura.
In perspectiva crearii celor doua instrumente, ISPA si Sapard, sprijinul investitional acordat prin programul Phare a trebuit sa fie re-orientat, astfel incat sa se evite orice suprapunere. Asistenta este acordata in cadrul general creat de Acordurile de Asociere incheiate cu aceste tari, tinand cont de obiectivele Parteneriatelor pentru Aderare.
1. Phare
Programul Phare are doua prioritati:
constructia institutionala
coeziunea economica si sociala.
Constructia institutionala
Intarirea capacitatii institutionale si administrative a tarilor candidate este o cerinta cheie pentru extindere, daca ele se vor afla in situatia de a adopta, implementa si a fi in concordanta in totalitate cu acquis-ul comunitar. Acest lucru presupune modernizarea administratiei si a institutiilor juridice, avand in vedere principiile de profesionalism si neutralitate. Pregatirea pentru a deveni membru al UE cere realizarea de schimbari majore in multe sectoare, institutii si organizatii implicate in procesul legislativ. Activitatile de constructie institutionala se axeaza pe punctele slabe identificate la nivel central, regional si local, in particular in vederea importantei marite acordate Coeziunii economice si sociale. Constructia institutionala are doua domenii de actiune: transferul de expertiza si investitii legate de constructia institutionala.
Constructia institutionala, pentru care se aloca aproximativ 30% din buget, este definita ca fiind procesul de sprijinire a tarilor candidate in vederea dezvoltarii structurii, strategiilor, resurselor umane si a abilitatilor manageriale necesare consolidarii capacitatii lor economice, sociale, legislative si administrative. Pentru a atinge acest obiectiv, a fost creat un instrument novator: infratirea pe termen lung („twinning”) la nivel de administratii si agentii. Aceasta asistenta este furnizata in mod specific tarilor candidate pentru a:
implementa acquis-ul comunitar si a se pregati pentru participarea la politicile UE;
indeplini cerintele criteriilor politice de la Copenhaga: stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului, respectarea si protectia minoritatilor.
Twinning
Chiar de la inceput, acest nou instrument a ocupat un loc central in ansamblul asistentei de pre-aderare. Cu sprijin din partea UE, competenta Statelor Membre este pusa la dispozitia tarilor candidate, prin detasari pe termen lung ale functionarilor publici si misiuni de experti, cu scopul de a sprijini tarile candidate in efortul de adoptare, implementare si aplicare a principalelor domenii ale acquis-ului. Mijloace diferite sunt utilizate pentru obiectivelor cu succes cum ar fi expertiza pe termen scurt, instruire, servicii de traducere si interpretare si asistenta IT specializata.
Proiectele de twinning sunt destinate sa livreze rezultate specifice in implementarea anumitor parti din acquis in tarile candidate, bazandu-se pe domenii prioritare identificate in rapoartele de monitorizare si in cele periodice, pregatite in vederea extinderii.Twinning-ul nu furnizeaza doar asistenta tehnica si administrativa catre noile state membre si tarile candidate, dar de asemenea ajuta la construirea de relatii pe termen lung intre statele membre existente si cele viitoare si aduce noile state membre si tarile candidate intr-un contact mai strans cu diversitatea practicilor utilizate in interiorul UE.
Initial, programele de twinning s-au axat pe domeniile: agricultura, mediu inconjurator, finante publice, justitie si afaceri interne, politica regionala; in prezent, instrumentul de twinning acopera intregul acquis. In perioada 1998-2001, au fost programate peste 500 de proiecte de twinning. Implementarea lor a implicat deseori mai multe State Membre. Un raport de evaluare din iulie 2000 a confirmat justetea abordarii in cazul programului de twinning, dar poate fi imbunatatit. Astfel s-a concluzionat ca instrumentul va fi utilizat in continuare dar a fost dezvoltat un mecanism pentru a acoperi nevoile pe termen mediu, „twinning light”, si utilizarea asistentei tehnice traditionale a fost pastrata, acolo unde este cazul.
Pentru a adresa acele prioritati ale Parteneriatelor de Aderare care se afla intre cele doua extreme, proiecte care sa furnizeze twinning pe termen mediu („twinning light”) au fost introduse in programele Phare 2001. „Twinning light” furnizeaza experienta functionarilor publici din statele membre pentru o perioada de pana la 8 luni, cu extensii posibile limitate. Cu toate acestea, acesti functionari publici nu este necesar sa fie localizati permanent in tara candidata, spre deosebire de consilierii de pre-aderare.
Abordarea in functie de rezultate continua. Sarcini pe termen mediu sunt identificate in fisele de proiect din programele anuale. Cu toate acestea, fiecare tara are in programul sau anual o rezerva pentru neprevazute, pentru a acoperi un numar limitat de sarcini aditionale pe termen mediu neprevazute, atunci cand vor apare. Daca aceasta suma nu este utilizata inainte de expirarea Memorandumului de finantare, fondurile sunt stopate.
Definita de Art. 34 din Actul de Aderare 2003, Facilitarea tranzitiei isi propune sa continue sa asiste noile state membre in eforturile lor de intarire a capacitatii lor administrative de a implementa legislatia comunitara, si este o continuare a sprijinului similar finantat de intrumentele de pre-aderare. Se vor finanta masuri de constructie institutionala, in special prin instrumentul de twinning. Este un instrument temporar, destinat pentru a acoperi perioada dintre aderare si sfarsitul lui 2006.
Programarea va urmari aceleati reguli ca si cele stabilite pentru actiunile de constructie institutionala Phare, cu consultarea statelor membre prin Comitetul de coordonare Phare. Programe nationale vor fi dezvoltate pentru a adresa nevoia de a consolida structurile institutionale si procesele administrative, pornind de la prioritatile identificate in Rapoartele de monitorizare.
In ceea ce priveste implementarea, Facilitarea tranzitiei va utiliza aceleasi structuri si sisteme create pentru implementarea programului Phare in noile state membre. Un Memorandum de finantare care sa stabileasca responsabilitatile si procedurile va fi semnat intre Comisie si fiecare tara beneficiara, Pe baza acestuia, Comisia va adopta decizii de finantare anuale pe programe nationale.
Constructia institutionala care implica investitii fizice este concentrata pe sprijinirea alinierii cu normele si standardele UE. Aproape 35% din resursele Phare sunt alocate cu acest scop si au trei principale caracteristici:
suporta investitii in institutii regulatoare cheie, al caror echipament sau infrastructura trebuie sa fie actualizate pentru a putea monitoriza si aplica acquis-ul comunitar in mod efectiv;
aceste investitii pot fi suportate oriunde intr-o tara candidata sau stat membru nou;
investitiile in infrastructura regulatorie sunt facute numai pe baza unei stategii guvernamentale clare asupra reformei administratiei publice, modernizare si guvernare, sprijinita daca este necesar de constructia institutionala care implica transferul de expertiza.
A doua prioritate a programului Phare este de a sprijini Coeziunea economica si sociala in tarile candidate. Sprijinul pentru investitii in coeziune economica si sociala ia forma masurilor similare cu cele sprijinite in statele membre prin Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European. Aceasta cofinantare sustine functionarea economiei de piata si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii, care este cheia indeplinirii obligatiilor de stat membru. O investitie considerabila este necesara pentru a se asigura ca intreprinderile si infrastructura din tarile candidate este in conformitate cu standardele comunitare, ca si pentru a crea contextul institutional si regulator corespunzator. Pentru a evita suprapunerea cu programele ISPA si SAPARD, Phare nu suporta proiecte de investitii la scara mare in domeniile transportului, mediului si agriculturii, cu exceptia infrastructurii regulatorii care nu este eligibila pentru ISPA sau SAPARD. Se regasesc trei mari categorii de proiecte: dezvoltarea resurlor umane, dezvolrare intreprinderilor mici si mijlocii si infrastructura legata de afaceri.
Coeziunea economica si sociala este un obiectiv complex si el poate fi realizat numai daca fiecare tara are o strategie globala coerenta si integrata care sa ia in considerare atat nevoia de a promova competitia cat si de a reduce disparitatile interne. In consecinta, fiecare tara a trebuit sa dezvolte un Plan National de Dezvoltare care cuprinde strategia sa, prioritatile si programele pentru promovarea coeziunii economice si sociale pe teritoriul sau. Acest plan este un document cheie pentru programarea masurilor de coeziune economica si sociala Phare si poate fi actualizat pe masura ce strategiile proprii ale tarilor candidate se dezvolta. Intentia este ca Planul National de Dezvoltare sa evolueze catre planul de dezvoltare si documentele de programare utilizate in interiorul Uniunii Europene in Fondurile Structurale Obiectivul Cadru 1.
Pe langa autoritatile nationale, si autoritatile regionale si locale ale noilor state membre si tarilor candidate sunt necesar a fi implicate in procesul de programare si implementare a actiunilor de coeziune economica si sociala. Acest aspect este relevant in special in noile state membre, care participa in programele de agricultura si in politica regionala a UE din mai 2004. Actori non-guvernamentali relevanti cu experienta an domeniul dezvoltarii economice si sociale ar trebui sa fie de asemenea implicati in acest proces.
2. Ispa
“Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare” (ISPA) furnizeaza sprijin financiar pentru investitii in domeniile mediului inconjurator si al transporturilor, in scopul accelerarii alinierii legislatiei tarilor candidate la legislatia europeana in vigoare in aceste doua sectoare, pe o perioada de sapte ani (2000-2006). Bugetul prevazut pentru aceasta perioada este de aproximativ 7 miliarde de euro.
ISPA are un caracter hibrid, situandu-se intre sprijinul financiar acordat tarilor terte (prin Phare) si sprijinul financiar acordat Statelor Membre (prin Fondul de Coeziune). ISPA este concentrata pe procesul de aderare, are o abordare similara celei a Fondului de Coeziune si se aplica sectoarelor mediu inconjurator si transporturi.
Obiectivele proiectelor ISPA deriva in principal din Parteneriatul pentru Aderare, din Programul National de Adoptare a Acquis-ului, Planul National de Dezvoltare, Rapoartele Anuale de tara ale Comisiei Europene si din Strategiile Nationale ISPA pentru Mediu inconjurator si Transporturi.
Construirea si reabilitarea infrastructurii in tarile candidate si legarea la retelele de transport ale Uniunii reprezinta elemente-cheie ale strategiilor de dezvoltare economica in tarile candidate. Acestea sunt cruciale pentru integrarea cu succes a acestor tari pe piata interna comunitara si pentru promovarea eficacitatii si eficientei pe aceasta piata.
In domeniul transporturilor, Ispa incurajeaza finantarea proiectelor care permit tarilor candidate sa intruneasca obiectivele Parteneriatului de Aderare. Acest lucru presupune:
extinderea retelelor de transport trans-europene in vederea asigurarii de legaturi bune intre Uniunea Europeana si tarile candidate, de interconexiuni intre retelele nationale si de legaturi cu retelele de transport trans-europene;
sprijinirea unor forme durabile ale circulatiei persoanelor si a bunurilor, in special proiectele de interes pentru Uniunea Europeana.
Ispa contribuie la finantarea reabilitarii si dezvoltarii cailor ferate, drumurilor, porturilor si aeroporturilor, tinand cont de cerintele impuse pentru un transport durabil si inter-modal.
In ceea ce priveste protectia mediului, obiectivul Ispa este sa sprijine tarile beneficiare in alinierea standardelor UE din domeniul protectiei mediului. Din acest punct de vedere, Ispa se va concentra asupra aplicarii directivelor de protectie a mediului care necesita cele mai mari costuri de implementare. Acestea se refera la urmatoarele domenii: rezerva de apa potabila, tratarea apelor reziduale, administrarea deseurilor solide si a celor periculoase, poluarea aerului.
Implementarea acestor directive este strans legata de imbunatatirea sanatatii si a calitatii vietii cetatenilor, avand un impact pozitiv direct asupra coeziunii economice si sociale din tarile beneficiare
O mica parte a bugetului ISPA este folosita pentru finantarea unor studii pregatitoare si a asistentei tehnice necesare pentru pregatirea si managementul proiectelor.
Valoarea minima a unei investitii este de 5 milioane de euro, dar dimensiunea efectiva a unui proiect poate fi mai mica in cazul in care sunt grupate mai multe proiecte. In general, proiectele au valori semnificative: 6 - 100 milioane de euro pentru proiecte de mediu si 6 - 300 milioane de euro pentru proiectele in domeniul transporturilor. ISPA poate finanta asistenta tehnica acordata pe durata intregului ciclu al proiectului: pregatire, management si supervizare
Exista trei tipuri de contracte in cadrul programului ISPA:
contracte de servicii,
contracte de lucrari si
contracte de furnizare de bunuri.
Nu se acorda finantari nerambursabile.
Comisia Europeana trebuie sa se asigure ca se tine seama in mod corespunzator de aspectele ingineresti. Prin urmare, proiectele ISPA necesita implicarea unor ingineri independenti si cu experienta. In plus, trebuie garantate masuri adecvate de sanatate si siguranta.
Autoritati Contractante pot fi nu numai oficiile de plati si contractare sau ministerele transporturilor sau mediului, ci se pot constitui si la nivel comunal. BERD colaboreaza indeaproape cu municipalitatile de multi ani, iar unele dintre acestea si-au demonstrat capacitatea de implementare a proiectelor.
Sapard are ca scop sprijinirea eforturilor tarilor candidate de pregatire pentru participarea la Politica Agricola Comuna si la Piata Unica. Programul implica doua obiective majore, explicite, operationale:
sprijin pentru rezolvarea problemelor prioritare, specifice, legate de agricultura si dezvoltare rurala;
contributie la implementarea acquis-ului comunitar (ansamblul legislatiei Comunitare) referitor la PAC si alte prioritati din domeniul agricol.
Sapard are la baza Regulamentul Consiliului 1268/1999, adoptat in iunie 1999. Regulamentul precizeaza parametrii sprijinului Comunitar concretizat in masuri pentru agricultura si dezvoltare rurala acordat celor 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est in perioada de pre-aderare. Conform Regulamentului, ajutorul oferit prin programul Sapard trebuie sa ia forma unei contributii financiare acordate in baza unor reguli conforme celor stabilite pentru finantarea Politicii Agricole Comune prin Regulamentul 1258/1999.
Bugetul total al programului Sapard este de 540 milioane EURO anual. Alocarea fondurilor pentru fiecare stat in parte se bazeaza pe mai multe criterii: populatia rurala, suprafata agricola, PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare si situatia specifica fiecarui stat in parte. Este important de notat ca unele din aceste criterii sunt diferite de cele aplicate in cazul programelor Phare si Ispa si de aceea si alocarile pentru fiecare tara sunt diferite.
Baza legala a descentralizarii este Regulamentul privind coordonarea (1266/1999), care permite conferirea sarcinilor de management, ce in mod normal revin Comisiei, unor agentii de implementare care functioneaza sub raspunderea respectivei tari terte.
Sapard introduce o noua dimensiune a ajutorului Comunitar pentru tarile terte. Noutatea consta in incredintarea managementului programului agentiilor din tarile candidate. Aceasta este o masura radicala, fiind pentru prima data cand Comisia initiaza un program de asistenta externa complet descentralizat. Programul transfera raspunderi noi si importante tarilor candidate din Europa Centrala si de Est.
Agentiile Sapard – care, de obicei, sunt fie localizate in cadrul Ministerului Agriculturii, fie infiintate ca entitati separate, sub egida Ministerului Agriculturii – raspund de selectarea proiectelor, de managementul programului, de derularea operatiunilor financiare si de efectuarea controalelor. Ideea este ca ele sa functioneze similar agentiilor de plati din Statele Membre (infiintate in conformitate cu regulile FEOGA) si ca, dupa aderare, sa poata deveni agentii de plati corespunzatoare Politicii Agricole Comunitare.
Inainte ca fondurile Comunitare sa inceapa sa fie alocate, respectiv inainte de conferirea managementului programului de catre Comisie tarilor candidate, trebuie indeplinite trei conditii principale, respectiv:
1. Aprobarea Programelor Nationale de Dezvoltare Rurala de catre Comisie
2. Semnarea si incheierea unui acord international de finantare
3. Aprobarea acreditarii agentiilor Sapard
