|
PRIMELE FORMATIUNI POLITICE ROMANESTI
Prezenta romanilor in spatiul carpato-danubiano-pontic este sustinuta de vechea cronica turca - AUGUSNAME in care se vorbeste despre tara vlahilor - ULAK ILI. De asemenea Moise Chorenati (sec. IX) mentioneaza tara Balak.
Din cauza vitregiei vremurilor, fiind mereu "in calea rautatilor", dupa cum spune cronicarul Griogore Ureche, stramosii nostril n-au putut intemeia de timpuriu un stat mai mare, mai puternic. Aveau insa organizatii politice mai mici, numite cnezate (uniuni de obsti satesti sau "romanii populare", dupa cum le numeste N.Iorga) si voievodate (unuini de cnezate).
Cneazul avea ca indatorire mai insemnata sa imparta dreptatea iar voievodul avea ca indatorire sa ridice pe oameni la razboi - de aici provenindu-i si numele, in limba slava acesta insemnand conducator de oaste.
Cele dintai voievodate/ducate sunt atestate in Transilvania catre finele sec. IX iar in Tara Romaneasca si Moldova, mai tarziu, in sec. XIII.
In timpul indelungatei perioade a migratiilor, comunitatile romanesti si-au pastrat organizarea social-teritoriala si militara, care a asigurat continuitatea comunitatilor, marturie pentru acest fapt stand doar termenii ramasi in limba romana di vechea latina: domn, jude,oaste, arc,coif etc.
In Cronica lui Nestor- 896, se pastreaza amintirea faptului ca la trecerea maghiarilor prin Carpati si la asezarea lor in Panonia, acestia au gasit pe romani si pe slavi.
Comunitatile romanesti,sedentare, s-au aflat in fata neamurilor migratorii cu o putere de soc mult superioara. Pentru a putea dainui, comunitatile romanesti au indeplinit diverse obligatii fata de dominatorii temporari care, aveau nevoie de prestatiile autohtonilor si de darile percepute.Comunitatile daco-romane si romanesti au continuat sa tina legatura cu Imperiul Roman si ulterior Imperiul Bizantin. De asemenea, comunitatile romanesti au participat la marile circuite comerciale europene ce in a doua jumatate a sec. XIII cunosc o extindere si mai mare prin incheierea a nu mai putin de 27 de contracte de comandita cu destinatia Vicina. In final, legaturile comunitatilor romanesti s-au desfasurat si pe plan politic: adoptarea numirilor slave de cnezat si voievodat, relatiile din sec IX-X ale voievozilor cu imperiul bizantin, cu statul morav si taratul bulgar si mai tarziu, in prima jumatate a sec. XIII, cnezatele si voievodatele din Oltenia si Muntenia vor avea legaturi continue cu regale maghiar si recunosc suzeranitatea acestuia.
PRIMELE FORMATIUNI POLITICE ROMANESTI IN TRASILVANIA.
Notarul Anonymus, al regelui maghiar Bela III, aminteste in cronica sa "Gesta Hungarorum" de existenta la finele sec. IX, a trei ducate/voievodate:
a) In Crisana, intre Tisa, Somes si Mures, cu centrul in cetatea Biharea, condos de Menumorut;
b) In Banat, intre Mures si Dunare, carmuit de Glad;
c) In Transilvania, tara a carei "bunatate" (bonitatem terrae ultrasilvanae) si bogatie se dusese vestea si in care domnea Gelu Romanul (Gelou quidam Blachus) cu resedinta la Dabaca.
Informatiile date de Anonymus sugereaza limpede caracterul statornic al formatiunilor amintite, existenta unor relatii cu statele vecine precum si constiinta unor traditii de carmuire politica. Menumorut aminteste trimisilor lui Arpad, Usubun si Veluc ca tara de azi au stapanit-o stramosii sai si ca se bucura de sprijinul Constantinopolului.
Ogmand, iscoada trimisa de Tuhutum stie ca dincolo de paduri se afla "Terra Ultrasilvana". Este de retinut faptul ca Tuhutum a a inceput sa carmuiasca peste tara lui Gelu numai dup ace a ajuns la o intelegere cu autohtonii., ceea ce implica existenta unor organe representative ale "Tarii Ultrasilvane" care au perfectat intelegerea.
In Transilvania, pe langa cetatile anintite de Anonymus au existat si alte formatiuni care insa au ramas in afara expeditiilor de cucerire maghiare. In documentele sec. XIII-XIV apar: Tara Barsei, a Fagarasului "terra Blachorum", Tara Almasului "Sylva Blacorum et Bissenorum", Cnezatele de pe Val. Marei, Cosaului , Taras, Viseu si Iza.
In Banat, potrivit Legenda Sancti Gerardi, izvor hagiografic din sec XII, aflam despre existenta unui voievodat condus de un urmas al lui Glad, Ahtum inconjurat de multitudo milittium et nobilium isi avea resedinta in orasul Morisena Urbs si a altuia condus de Gyla, cu capitala la Balgrad.
Si in Dobrogea, au existat de timpuriu formatiuni politice. Favorizata de conditiile bune de trai din regiunea Dunarii de Jos, populatia era numeroasa, iar negotul intens. Cu prijejul expeditiei lui Sviatoslav, cneazul de Kiev, sunt descoperite si supuse - potrivit Cronicii lui Nestor- 80 de goroduri (orase). Prima cetate despre care avem informatii este aceea condusa de Jupan Dimitrie pomenit intr-o inscriptie din 943,
Pe malul drept al Dunarii, incepand de la Dirostor, pana dincolo de Vicina, scriitoarea bizantina Ana Comnena, autoarea "Alexiadei" scrisa in onoarea tatalui ei, arata ca existau, spre finele sec. XI - 1086-1091, trei formatiuni teritoriale ai caror conducatori se numeau Tatos, Sestlav, Sacea sau Sata si Pudila.
In anul 1001, ducele Vaik, se crestineaza si primeste numele de Stefan, primul rege apostolic al maghiarilor.
In secolul XII - anul 1111, se intemeiaza primele comunitati maghiare la Bihor, Crasna si Dabaca.
Intre 1111-1113, Mercurius Princeps vrea sa reorganizeze Transilvania in principat. In perioada 1113-1176 insa nu mai avem nici o informatie in legatura cu situatia din Transilvania, pentru ca in anul 1176 sa fie mentionat ca si conducator Leustachius Voevodae, numit de regele Ungariei si are atributii militare, juridice, economice si fiscale.
Pentru a putea stapani Transilvania, deoarece maghiarii nu erau un popor numeros, ii vor adduce in sec. XII-XIV pe sasi si secui iar in 1211 pe teutoni care insa vor fi alungati in 1225 de regele Andrei II deoarece isi vor ridica cetati din piatra. Teutonii au fost adusi pentru a stavili invaziile cumane.
In ceea ce priveste Moldova, intre sec. XI- XII, intalnim codrii, ocoale, cobale si tari:
Codrii Orheiului, Codrii Cosminului, Ocolul Vrancea, Ocolul Campulung, Tara Duladnicilor, Tara Brodnicilor, Tara Bolohovenilor, Tara Sipenitului.
In 1247, in Diploma Cavalerilor Ioaniti tratat incheiat intre regale Bela IV si Preceptorul Rembald, se vorbeste despre structuri sociale prin termenul de majores terrae- mai marii pamantului si despre 2 cnezate si voievodate:
Cnezate: Ioan (Caracal)
Farcas (Valcea)
Voivodate Litovoi (dreapta Oltului)
Seneslau (stanga Oltului)
"Autonomiile teritoriale ale romanitatii rasaritene poarta in sursele epocii denumirea de Valahia, Vlahia de Sus, Vlahia de Jos, Vlahia Mare, Vlasca Zemlja, Terra Blachorum, Tierre a Blas, Walachenland etc. denumiri care exprima sintetic realitatile lor constitutive: caracterul lor romanic si existenta lor autonoma in cadrul unor mari complexe plurietnice"
Mihai Barbulescu, Istoria Romaniei
". autohtonii au locuit laolalta s-au juxtapus cu pecenego-cumanii, a caror prezenta este atestata de toponime terminate in ui sau derivate din insusi numele populatiilor turcice.
Cumanii,intocmai ca, mai tarziu, tatarii, au impiedicat extinderea stapanirii regatului ungar dincolo de Carpati, oferind astfel populatiei locale, posibilitatea de a-si crea propriile structuri si institutii statale." Florin Constantiniu
". pana la tara necunoscuta, careia ii zic Blak si pana la Rivbia." Moise Chorenati
"Va sfatuiesc deci pe voi si pe urmasii vostri urmatoarele, deoarece poporul blachilor este cu totul necredincios. deoarece n-a pastrat niciodata credinta fata de cineva , nici fata de imparatii mai de mult ai romeilor. Loviti cu razboi de catre imparatul Traianus si infranti pe deplin, au fost supusi, iar regele lor, Decebalou, a fost ucis."Kekaumenos