|
|
|
La 14 iunie 1985, Republica Federala Germania, Franta, Belgia, Luxemburg si Olanda au semnat Acordul Schengen (Schengen fiind o localitate din Luxemburg) cu privire la abolirea treptata a controlului vamal comun acestor tari.
La 19 iunie 1990 a fost semnata Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen. Punctele cheie ale acordului vizeaza masurile de creare, in urma abolirii controlului vamal comun, a unui spatiu comun de securitate si justitie. Obiectivele principalele ale acordului rezida in:
Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen a intrat in vigoare la 1 septembrie 1993; prevederile lui nu puteau sa aiba un efect practic totusi, pina cind conditiile tehnice si legale (asa ca datele bancare si datele relevante privind protectia autoritatilor) nu erau indeplinite. Astfel, Conventia a inceput sa aiba efect practic la 26 martie 1995 atit pentru partile originare ale Acordului Schengen, cit si pentru Spania si Portugalia. Din 1995, Italia, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda si Suedia au aderat la Conventie, care a intrat in vigoare pentru cele trei tari nordice abia la 25 martie 2001.
Odata ce controlul vamal este complet abolit, detinatorul vizei comune este indreptatit sa stea in cele 15 state mai sus mentionate care aplica Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen pentru maximum pina la 90 zile intr-o perioada de sase luni, in timpul in care e valabila viza.
Punctele cheie ale Conventiei cu privire la Implementarea Acordului Schengen:
in total 24 de state aplica Decizia nr. 539/2001 si au o politica deplina comuna privind vizele care depaseste lista statelor terte a caror cetateni sunt subiect de obligativitatea vizei.
Austria, Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria.
O viza eliberata de catre una din aceste tari este valabila, in principiu, nu doar pentru tara care a eliberat-o, ci si pentru celelalte 23 de state.
Stikerul vizei, care arata la fel pentru toate statele Schengen, poarta inscriptia 'valid for Schengen States' ( ' valabil pentru statele Schengen'). Codurile alfanumerice de asemenea indica tara in care a fost eliberata viza.
Procedurile si conditiile pentru eliberarea vizelor Schengen sunt stipulate in Instructiunile Consulare Comune, publicate in Official Journal C 326 din 22 decembrie 2005.
In Instructiunile Consulare Comune (CCI) sunt definite diferite tipuri de viza.
Viza de scurta sedere (Tip 'C', cum este indicat pe stikerul
vizei). Aceasta viza este eliberata pentru una, doua sau multiple calatorii.
Perioada ei de valabilitate variaza.
Ea permite sederea ce nu depaseste 3 luni pe parcursul unei perioade de 6 luni.
Viza de tranzit (Tip 'B', cum este indicat pe stikerul vizei). Aceasta viza este eliberata persoanelor care urmeaza sa tranziteze teritoriul unui sau mai multor state Schengen inainte de a continua calatoria intr-un stat tert. Acest tip de viza poate fi eliberat pentru unul, doua sau, in circumstante exceptionale, citeva tranzite. Durata fiecarui tranzit nu poate depasi cinci zile.
Viza de tranzit in aeroport (Tip 'A', cum este indicat pe stikerul vizei). Este necesara cetatenilor unor state terte care calatoreste spre un alt stat tert, dar care aterizeaza sau transbordeaza intr-un aeroport al Spatiului Schengen.
In timpul aterizarii sau transbordarii, persoanele respective trebuie sa ramina in zona internationala de tranzit a aeroportului fara a intra pe teritoriul statului Schengen respectiv.
Statele care nu sunt membre Schengen utilizeaza aceleasi trei categorii principale de viza.
Cipru, Bulgaria si Romania inca mai elibereaza vize nationale. Aceasta inseamna ca aceste vize sunt valabile doar pentru o scurta sedere pe teritoriile statelor membre care le-au eliberat.
Exemplu practic: O viza de scurta sedere eliberata de Cipru permite doar sederea in Cipru. O sedere ulterioara intr-un stat Schengen necesita, de asemenea, o viza Schengen. Pentru o sedere intr-un stat membru al Uniunii Europene care nu face parte din Spatiul Schengen, de exemplu Bulgaria, este de asemenea necesara o viza bulgara.
Cazuri specifice privind tranzitul pentru Cipru, Romania si Bulgaria ( State Membre care nu sunt deocamdata integrate complet in Spatiul Schengen).
Intr-o decizie din anul 2006, Consiliul a hotarit ca statele membre care s-au integrat in Uniunea Europeana in 2004 au posibilitatea sa recunoasca vizele si permisele de sedere eliberate de statele Schengen sau cele care nu sunt membre Schengen ca fiind echivalente cu vizele nationale. Aceasta echivalenta este valabila doar pentru tranzit, pentru o perioada ce nu depaseste cinci zile. Dupa extinderea spatiului Schengen din decembrie 2007, aceste reguli vor fi aplicate doar Ciprului.
Comisia a prezentat propuneri legislative care extind aceste reguli asupra Bulgariei si Romaniei.
Puteti depune o cerere pentru viza la serviciul consular al statului membru Schengen de destinatie principala. Vizele sunt eliberate la hotare doar in cazuri exceptionale si justificate.
O sedere pe teritoriul unuia sau mai multor state Schengen necesita o vizita initiala la consulatul tarii de destinatie principala.
Exempu practic: Daca doriti o calatorie prin Europa pe o durata de trei saptamini, dintre care doua saptamini in Italia si una in Franta, trebuie sa mergeti la consulatul Italiei.
Uneori este dificil de a determina destinatia principala, de exemplu cind calatorul planifica citeva sederi consecutive de aproximativ aceeasi durata in diferite state Schengen. in acest caz trebuie sa mergeti la consulatul tarii primei intrari in spatiul Schengen.
Exemplu practic: Un om de afaceri planifica o calatorie prin Europa pentru a se intilni cu partenerii sai de afaceri in diferite capitale europene; in fiecare dintre ele va sta una sau doua zile. A rezervat un zbor spre Frankfurt, de unde isi va continua calatoria. in acest caz, consulatul potrivit este cel german.
Pentru o sedere in unul sau mai multe state care nu sunt membre Schengen, trebuie sa mergeti la consulatul fiecarei tari pe care planificati sa o vizitati.
Cerintele minime sunt expuse mai jos. Dumneavoastra trebuie:
In oficiile consulare ale statelor Schengen respective puteti obtine detalii specifice cu privire la documentele ce necesita a fi depuse in dependenta de diferite situatii si tipuri de viza.
Oficiul consular examineaza si verifica documentatia depusa de catre solicitant. Acolo unde este necesar, pot fi cerute documente suplimentare. Daca exista dubii, ele urmeaza a fi clarificate in timpul unui interviu tet-a-tet. in procesul de examinare a cererii de viza, este esential de a se asigura ca solicitantul intentioneaza sa se intoarca in tara de origine. Consulatul de asemenea va verifica daca solicitantul nu este inregistrat in Sistemul de Informatie Schengen (SIS), daca nu-i este interzisa intrarea si daca el sau ea nu prezinta pericol pentru ordinea publica.
Instructiunile Consulare Comune stipuleaza ca oficiul consular care primeste cererea de viza trebuie sa stampileze pasaportul solicitantului. stampila indica, prin intermediul codurilor alfanumerice, tipul vizei solicitate in oficiul consular, statul Schengen caruia ii apartine consulatul si data.
Principalul motiv al stampilarii pasaportului este de a informa alte consulate ca o cerere de viza a fost deja depusa, pentru a evita cereri succesive de viza in diferite consulate.
Codul Comunitar cu privire la regulile ce determina circulatia persoanelor peste hotare (publicat in Official Journal L 105 din 13 aprilie 2006) stipuleaza conditiile pentru intrare pe teritoriul statelor membre. Posesia unui pasaport valabil si a vizei (in cazul cetatenilor statelor terte cind viza este necesara) sunt doar doua din conditiile de intrare.
Aceste conditii de intrare sunt initial verificate de catre oficiile consulare care examineaza cererile de viza. Eliberarea unei vize presupune ca conditiile de intrare au fost indeplinite in momentul cind viza a fost acordata.
Aceste conditii de intrare sunt verificate pentru a doua oara cind persoana se prezinta la hotarul exterior (terestru, maritim sau aerian) al statelor membre. Daca politia de la frontiera decide ca persoana care detine viza nu indeplineste conditiile de intrare ( de exemplu: persoana nu are destule mijloace de existenta pe parcursul perioadei de sedere), i se poate refuza intrarea in tara, chiar daca persoana are o viza in pasaport.
Important: Detinatorii de viza trebuie sa posede documente justificative pentru demonstrarea conditiilor de intrare, astfel incit sa le poata prezenta la necesitate in timpul controalelor la hotarele UE.
Durata sederii pe teritoriul statului Schengen este perioada indicata pe stikerul vizei (calculata in zile, de la data aplicarii stampilei de intrare din pasaport). Nu este necesar de a solicita un permis de sedere pentru aceasta perioada, deoarece ea este deja acoperita de viza.
Unele state Schengen si cele ce nu sunt membre Schengen cer ca posesorul vizei sa-si raporteze prezenta la o autoritate administrativa intr-o anumita perioada de timp.
Este recomandabil sa va interesati la hotar sau in timpul depunerii cererii daca trebuie sa va prezentati personal la o autoritate administrativa din tara in care veti calatori.
Viza Schengen 'C' este o viza de scurta sedere, valabila pentru perioada specificata in timpul aplicarii cererii de viza.
Daca doriti sa indepliniti o activitate economica in timpul sederii scurte, va fi necesar sa completati o serie de formalitati specifice pentru a obtine un permis de lucru.
Important: Nu este permis de a indeplini o activitate economica in timpul calatoriei cu viza Schengen de Tip 'C' care a fost eliberata cu motiv privat sau familiar, sau cu scop de turizm. Realizarea unei asemenea activitati poate duce la sanctiuni.
Viza Schengen 'C' de scurta sedere poate fi prelungita in Europa doar in circumstante exceptionale. Aceasta prelungire nu poate depasi durata maxima vizei de Tip 'C' (trei luni pe parcursul perioadei de sase luni).
Daca un cetatean moldovean care nu poate parasi teritoriul statului membru pina la data mentionata pe viza din motive de forta majora beneficiaza gratuit de prelungirea vizei, in conformitate cu legislatia aplicata de statul de destinatie, pentru perioada necesara intoarcerii acestora in statul in care isi au resedinta (vezi punctul I.7.).
Viza Schengen Tip 'C' este eliberata pentru o sedere scurta. Utilizarea vizei Tip 'C' cu scopul de a solicita in Europa un permis de sedere se considera un abuz de viza Tip 'C'. in afara de cazurile cu adevarat exceptionale, permisul de sedere va fi refuzat.
Pot sa aflu motivele refuzului?
Instructiunile Consulare Comune nu obliga statele Schengen sa informeze solicitantii de viza despre motivele refuzului. Legislatia fiecarui stat membru stabileste informarea sau nu despre motivele refuzului. in cazul statelor care nu sunt membre Schengen, legislatia nationala este de asemenea acea care hotaraste daca motivele refuzului trebuie sa fie prezentate.
Am dreptul de a contesta?
Instructiunile Consulare Comune nu obliga statele Schengen sa ofere posibilitatea de contestare impotriva refuzului de viza. Aceasta problema este guvernata de catre legislatia fiecarui stat Schengen.
Pentru statele care nu sunt membre Schengen, problemele privind contestarea refuzului vizei sunt de asemenea reglate de legislatia nationala.
Pot sa depun o noua cerere pentru viza dupa ce am avut un refuz ?
in principiu, o decizie de refuz a vizei nu are consecinte pentru viitor. O cerere de viza este examinata in baza formularului, documentatia necesara pentru solicitarea vizei si informatia prezentata de catre solicitant, in particular, pe parcursul unui interviu tet-a-tet.
Totusi, motivele care influenteaza oficiul consular la luarea deciziei de refuz al vizei, in primul rind pot fi bazate pe circumstantele care ramin neschimbate pe o perioada indelungata de timp ( circumstantele specifice ale solicitantului, inclusiv situatia lui sociala, profesionala, economica, familiala sau personala) si care prezinta persoana ca un risc de imigratie. Este posibil ca, urmatorul consulat Schengen care va primi cererea persoanei respective, sa traga aceleasi concluzii ca si primul oficiu consular, adica, acordarea vizei sa fie refuzata.
Scopul Acordului privind facilitarea
eliberarii vizelor incheiat intre Republica Moldova si Comunitatea
Europeana este de a facilita, in baza principiului reciprocitatii,
eliberarea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova, pentru o sedere a carei
durata nu depaseste 90 de zile in decurs de 180 de zile.
Acest acord nu se aplica Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
Irlandei, Regatului Danemarcei, Republicii Islanda si Regatului Norvegiei. Acordul
defineste un numar de proceduri simplificate (facilitati) pentru eliberarea
vizelor. Ele prevad:
Pentru categoriile de persoane expuse mai
jos, sunt suficiente documentele mentionate pentru justificarea scopului
calatoriei.
Cerinta generala privind prezenta in persoana la depunerea cererii pentru viza
si documentele necesare pentru eliberarea vizei va ramine neschimbata. in
cazuri individuale, cind exista dubii in privinta scopului calatoriei,
intentiei solicitantului privind intoarcerea sa in tara de origine sau dovezii
surselor suficiente proportional cu durata si scopul sederii, solicitantul
vizei poate fi chemat pentru un interviu suplimentar la ambasada/consulat.
Documentele aditionale pot fi prevazute de catre solicitant sau cerute
exceptional de catre ofiterul consular.
a) pentru membrii delegatiilor oficiale care, ca urmare a unei invitatii adresate Republicii Moldova, participa la reuniuni, consultari, negocieri sau programe de schimb, precum si la evenimente organizate de institutii interguvernamentale pe teritoriul statelor membre:
b) pentru membrii profesiilor liberale care participa la expozitii internationale, conferinte, simpozioane, seminarii sau alte evenimente similare organizate pe teritoriile statelor membre:
c) pentru oamenii de afaceri si reprezentantii organizatiilor de afaceri:
d) pentru conducatorii auto care presteaza servicii de transport international de marfuri si pasageri pe teritoriile statelor membre, cu vehicule inmatriculate in Republica Moldova:
e) pentru membrii echipajelor de pe trenuri, de pe vagoane frigorifice si locomotive ale trenurilor internationale, care calatoresc pe teritoriul statelor membre:
f) pentru jurnalisti:
g) pentru persoanele care participa la activitati stiintifice, culturale si artistice, inclusiv programe de schimb intre universitati si alte tipuri de programe de schimb:
h) pentru elevii, studentii institutiilor universitare si postuniversitare si profesorii insotitori care intreprind calatorii de studii sau formare profesionala, inclusiv in cadrul programelor de schimb, precum si a altor activitati educationale conexe:
i) pentru participantii la evenimente sportive internationale si persoanele care ii insotesc, in calitate profesionala:
j) pentru participantii la programe oficiale de schimb organizate de orase infratite si alte localitati:
k) pentru rudele apropiate - sot/sotie, copii (inclusiv copii adoptati), parinti (inclusiv tutori), bunici si nepoti - care viziteaza cetateni ai Republicii Moldova care rezida in mod legal pe teritoriul statelor membre:
l) pentru reprezentantii organizatiilor societatii civile care intreprind calatorii in scopul formarii profesionale, al participarii la seminarii, conferinte, inclusiv in cadrul programelor de schimb:
m) pentru persoane care asista la ceremonii funerare:
n) pentru persoanele care viziteaza cimitirele civile si militare:
o) pentru persoanele care calatoresc in scopuri medicale si persoanele care trebuie sa le insoteasca:
Ce cuprinde invitatia scrisa?
Pentru persoana invitata: numele, prenumele, data nasterii, sexul, cetatenia, numarul pasaportului, data si scopul calatoriei, numarul intrarilor si numele copiilor minori care insotesc persoana invitata.
Pentru persoana care invita: numele, prenumele, adresa si informatia de contact.
Pentru persoana juridica care invita: denumirea si adresa completa, numele si functia persoanei care semneaza invitatia si numarul de inregistrare a companiilor stabilite pe teritoriile statelor membre.
Taxa pentru procesarea cererii de viza este de 35 euro.
De aceasta taxa vor beneficia toti cetatenii moldoveni si ea va afecta toate tipurile de viza Schengen, adica atit viza tranzit cit si viza de scurta sedere, indiferent de numarul de intrari. Luind in consideratie faptul ca taxa corespunde cu cheltuielile administrative pentru procesarea cererii de viza, ea trebuie achitata in momentul depunerii cererii si nu se ramburseaza in cazul refuzului de eliberare a vizei.
Urmatoarele categorii de persoane sunt scutite de plata taxelor pentru procesarea cererilor de viza:
a) rudele apropiate - sot/sotie, copii (inclusiv copii adoptati), parinti (inclusiv tutori), bunici si nepoti - care viziteaza cetateni ai Republicii Moldova care rezida in mod legal pe teritoriul statelor membre;
b) membri ai guvernelor si parlamentelor nationale si regionale, ai curtii constitutionale si ai curtii supreme, daca acestia nu sunt scutiti de obligativitatea vizelor prin prezentul Acord;
c) membri ai delegatiilor oficiale care, ca urmare a unei invitatii adresate Republicii Moldova, participa la reuniuni, consultari, negocieri sau programe de schimb, precum si la evenimente organizate de institutii interguvernamentale pe teritoriul statelor membre;
d) elevi, studenti ai institutiilor universitare si postuniversitare si profesori insotitori care intreprind calatorii de studii sau formare profesionala;
e) persoane cu handicap si persoanele care le insotesc, daca este cazul;
f) persoane care au prezentat documente care dovedesc necesitatea calatoriei in scopuri umanitare, inclusiv pentru urmarea unui tratament medical urgent si persoana insotitoare, sau persoana care participa la funerariile unei rude apropiate sau viziteaza o ruda apropiata care este grav bolnava;
g) participanti la evenimente sportive internationale si persoane care ii insotesc in calitate profesionala;
h) persoane care participa la activitati stiintifice, culturale si artistice, inclusiv programe de schimb intre universitati si alte tipuri de programe de schimb;
i) participanti la programe oficiale de schimb organizate de orase infratite si alte localitati;
j) jurnalisti;
k) copii cu virsta sub 18 ani si copii la intretinere cu virsta sub 21 de ani;
l) pensionari;
m) conducatori auto care presteaza servicii de transport international de marfuri si pasageri pe teritoriile statelor membre, cu vehicule inmatriculate in Republica Moldova;
n) membri ai personalului de pe trenuri, de pe vagoane frigorifice si locomotive ale trenurilor internationale, care calatoresc pe teritoriul statelor membre;
o) membri ai profesiilor liberale care participa la expozitii internationale, conferinte, simpozioane, seminarii sau alte evenimente similare organizate pe teritoriile statelor membre;
in afara de aceasta, misiunile diplomatice si oficiile consulare pot renunta la taxa sau sa o reduca in cazuri individuale.
a) Vize cu intrari multiple cu un termen de valabilitate de pina la 5 ani pentru membri ai guvernelor si parlamentelor nationale si regionale, ai curtii constitutionale si ai curtii supreme, membri permanenti ai delegatiilor oficiale, soti/sotii, copii (inclusiv adoptati) care au virsta sub 21 de ani sau sunt in intretinere si parinti (inclusiv tutori) care viziteaza cetateni ai Republicii Moldova care rezida in mod legal pe teritoriul statelor membre, oameni de afaceri si reprezentanti ai organizatiilor de afaceri si jurnalisti, pentru durata autorizatiei lor de resedinta legala sau mandatul lor, daca acestea sunt valabile nu mai putin de cinci ani.
b) Vize cu intrari multiple cu termen de valabilitate de pina la un an pentru membri ai delegatiilor oficiale, reprezentanti ai organizatiilor societatii civile, membri ai profesiilor liberale, conducatorii auto, membri ai echipajelor de pe trenuri, participanti la activitati stiintifice, culturale, artistice, inclusiv programe de schimb intre universitati si alte tipuri de programe de schimb, participanti la evenimente sportive internationale, studenti ai institutiilor universitare si postuniversitare, participanti la programe oficiale de schimb organizate de orase infratite si alte localitati, cu o conditie: in decursul ultimilor 12 luni, acestia sa fi obtinut cel putin o viza, sa o fi utilizat in conformitate cu legislatia privind intrarea si sederea in statul vizitat si sa existe motive pentru solicitarea unei vize cu intrari multiple.
c) Vize cu intrari multiple cu un termen de valabilitate de minim 2 ani si maxim 5 ani se elibereaza pentru categoriile de persoane mentionate la alineatul (b), cu conditia ca, in decursul ultimilor 24 de luni, acestia sa fi utilizat vize cu intrari multiple de un an, in conformitate cu legislatia privind intrarea si sederea pe teritoriului statului vizitat si motivele pentru solicitarea unei vize cu intrari multiple sa fie inca valabile.
Decizia privind cererea de eliberare a vizei trebuie sa fie luata in termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii si a documentelor necesare pentru eliberarea vizei.
Pentru misiunile diplomatice si oficiile consulare, care utilizeaza sistemul de interviu, perioada de obtinere a unui interviu nu face parte din durata de procesare a documentelor.
Acest termen se poate prelungi pina la 30 de zile calendaristice, in cazul cind este necesara o analiza detaliata a cererii. in situatii urgente, termenul pentru luarea deciziei se poate reduce la 3 zile sau mai putin.
Categoriile de persoane mentionate pot parasi teritoriul fara viza, in baza unor acte de identitate valabile, eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
Din motive de forta majora, vizele pot fi prelungite gratuit pentru perioada necesara intoarcerii.
Persoanele care detin pasapoarte diplomatice valabile sunt scutiti de obligativitatea vizei pentru o perioada de pina la 90 de zile, in decurs de 180 de zile.
