Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Rasele englezesti de carne

Rasele englezesti de carne

Rasa Hereford

S-a format in Anglia la baza ei stand taurinele locale (Hereford si Welsh) incrucisate cu taurine Groningen. Creatorul rasei a fost Beneamin TOMKINS (1714-1789) care a constituit matca initiala, prin achizitionarea din zona a unor animale albe si rosii cu insusiri favorabile pentru carne. El a aplicat principiile stabilite de Bakewell folosind incrucisarile consangvine pentru fixarea caracterelor dorite. Herd book-ul rasei se infiinteaza in 1846. Pentru imbunatatirea insusirilor de carne, pe parcursul timpului s-a folosit infuzia cu rasele Aberdeen Angus si Red Poll, rezultand in final o rasa de carne apreciata in toata lumea.

Din Anglia s-a raspandit rapid, incepand din secolul XIX, fiind crescuta in Canada, Brazilia, Argentina, Australia, Noua Zeelanda, Africa de Sud si unele tari din Europa. In prezent rasa Hereford este puternic concurata cu rasa Aberdeen Angus. A fost importata si la noi in perioada 1958-1961 din Anglia si Canada.



Se caracterizeaza prin conformatie specifica productiei de carne cu linia superioara a trunchiului larga si dreapta, cu adancimi mari (72 ) cu format corporal pronuntat dreptunghiular (123 ) si cu o foarte buna imbracare in muschi.

Culoarea este baltata cu rosu cu desen caracteristic. Zona alba porneste de la greban, cuprinde marginea superioara a gatului, capul, salba, pieptul, abdomenul, ugerul, extremitatile membrelor si fuiorul cozii. Coarnele, ongloanele si vulva sunt de culoare rosie iar oglinda botului roz.

Aspectul exterior este armonios, cu segmentele corporale proportionate, cu schelet fin, trunchi musculos, temperament vioi si constitutie fin-afanata.

Are o dezvoltare corporala buna, talia 126 cm, masa corporala 550-600 kg la vaci si 800-900 kg la tauri.

Prezinta o longevitate si capacitate mare de adaptare la conditii climaterice deosebite fiind foarte rezistenta la boli, in special la tuberculoza.

Este preoce, prima fatare realizandu-se la 30 de luni, capacitatea de alaptare corespunzatoare (2200 kg cu 4,41 grasime) asigurand alaptarea viteilor pana la varsta de 6-8 luni. Are o capacitate foarte mare de valorificare a pasunilor, putandu-se ingrasa numai cu aceasta sursa de hrana. Realizeaza sporuri de 700-800 g/zi fara concentrate, multumindu-se si cu pasuni mai slabe.

Poate fi valorificata pentru carne la toate varstele, insa se impune corelarea sistemului de ingrasare cu varsta, deoarece animalele hranite abundent si sacrificate mai tarziu au un indice de seu foarte mare.

Tineretul realizeaza la 12 luni 350-400 kg iar la 18 luni 450 kg. Animalele adulte ingrasate pot atinge greutati foarte mari, vacile 1000 kg si taurii 1200-1300 kg. Randamentul mediu la taiere este de 62-65 putand atinge la o ingrasare pronuntata 70 cu o pondere de 68 a carnii in carcasa. Carnea este suculenta, marmorata, perselata, placuta la gust, uneori are insa seu prea mult.



Este o rasa apreciata pentru aptitudinile ei pentru productia de carne si mai ales pentru adaptabilitatea si rezistenta ei la conditiile de mediu.

Rasa Hereford se mentine in actuala arie de raspandire fiind puternic concurata in ultimele decenii de alte rase de carne, in special de rasele continentale.

In tara noastra rasa Hereford nu a dat rezultatele asteptate, realizand pana la varsta de 6 luni rate de crestere mai mici decat Baltata romaneasca, iar in incrucisarile efectuate cu rasele noastre, a dovedit o combinabilitate mai putin favorabila comparativ cu alte rase de carne.


Rasa Aberdeen Angus

Rasa Aberdeen Angus a fost creata in nordul Scotiei, in comitatul Angus de catre Watson H. (1789-1865) si in comitatul Aberdeen de catre M. Combie (1805-1880) din vechile populatii de taurine de tip Akeratos incrucisate cu taurine scandinave si ulterior (incepand cu sec. XVII-lea) infuzate cu alte rase Galloway, Ayrshire, Guernesey. A fost selectionata riguros dupa aptitudinile pentru carne si reproductie, aplicata cu discernamant consangvinizarea si asigurate conditii de mediu corespunzatoare.

Apreciata in mod deosebit pentru insusirile sale favorabile productiei de carne, rasa Aberdeen Angus se raspandeste cu repeziciune, fiind crescuta in SUA, Canada, Argentina, Brazilia, Australia, Noua Zeelanda, Africa de sud, Rusia, Japonia s.a. unde face o concurenta serioasa celorlalte rase de carne. A fost importata si la noi in tara, in perioada 1958-1960 din Anglia si Canada.

Sub raport conformational rasa Aberdeen Angus exprima in cel mai inalt grad tipul morfologic de carne. Are talie mica, 118 cm, insa masa corporala mare 525 kg avand un format corporal pronuntat dreptunghiular (125 ) si o masivitate accentuata (164 ). Capul este mic, scurt, larg si fara coarne, gatul este scurt si gros. Trunchiul este foarte lung, larg si adanc cu musculatura extrem de dezvoltata, cu linia superioara dreapta, foarte larga si foarte lunga, pieptul foarte proeminent, toracele adanc si foarte larg, membrele scurte, subtiri dar foarte musculoase. Pielea este groasa si afanata, parul scurt si neted, iar culoarea neagra uniforma.



Rasa Aberdeen Angus are o constitutie fin-robust-afanata, temperament vioi si docilitate accentuata. Este o rasa foarte precoce, prima fatare la 2,5 ani, tineretul la 15 luni realizeaza 450 kg cu un consum specific de 6 U.N. Realizeaza sporuri de 800-1200 g/zi, un randament la sacrificare de 60-62 , la animalele ingrasate putand ajunge la 67-68 (recordul 74 ). Carnea are o pondere in carcasa de 70 , cea de calitatea I-a 45 , este fina, suculenta si cu un grad ridicat de marmorare.

Este o rasa pretentioasa la hrana, pasuneaza selectiv, are un indice ridicat de seu in carcasa la animalele ingrasate, iar culoarea carnii este mai inchisa.

Ca urmare a insusirilor intrunite pentru productia de carne rasa Aberdeen Angus prezinta tendinta de raspandire si in alte zone, mai ales in scopul utilizarii ei in incrucisari industriale. La noi in tara a manifestat o buna capacitate de aclimatizare si a dat rezultate bune in incrucisarile cu rasele autohtone.


Rasa Shorthorn

S-a format in comitatul Durham din Scotia, provenind din vechile taurine locale, incrucisate mai ales in sec. XVII-lea cu taurine aduse din Europa, indeosebi din Olanda. O contributie importanta la formarea rasei au adus fratii Charles si Robert Collings. Formarea ei a fost continuata si orientata in doua directii rezultand in final Shorthornul de carne (Beef Shrothorn) si Shorthornul de lapte (Dairy Shorthorn).

Ca urmare a insusirilor foarte valoroase si a capacitatii deosebite de adaptare rasa Shorthorn s-a raspandit repede si in alte tari, in prezent fiind crescuta pe toate continentele si in mod deosebit in unele tari cum sunt: SUA, Canada, America de sud, Australia, Noua Zeelanda, India, Japonia s.a. La noi a fost importata pentru prima data in 1924, insa datorita conditiilor de intretinere si hranire necorespunzatoare, rezultatele aclimatizarii si aprecierea combinabilitatii au fost nesatisfacatoare.



Se caracterizeaza prin dezvoltare corporala buna, talie 128 cm, masa corporala 500-700 kg la vaci si 700-800 kg la tauri, avand conformatie tipica de carne. Culoarea este alba, rosie si piersicie sau baltata. Are o constitutie robust afanata si un temperament linistit.

In SUA s-a creat o varietate fara coarne ce poseda aceleasi insusiri pentru productia de carne.

Rasa are un ritm de crestere deosebit de rapid, la un an avand 450-550 kg, vacile ingrasate ajungand la 700-800 kg iar boii ingrasati la 1100-1200 kg.

Carnea este pronuntat marmorata si perselata, are o pondere mare in carcasa precum si a regiunilor cu carne de calitate superioara. Randamentul la taiere este cuprins intre 65-70 (recordul 78

Manifesta o buna combinabilitate cu alte rase mai ales in incrucisarile industriale. Se preteaza la ingrasare atat pe pasune cat si in stabulatie dar solicita nutreturi de foarte buna calitate.

Rasa Shorthorn a contribuit la ameliorarea multor rase de pe glob (Charolaise, Maine Anjou, Alb albastra belgiana, Blonda galiciana in Spania, Santa Gertruda si Beefmaster in SUA) prin incrucisare cu zebu, a stat la baza formarii raselor Neagra japoneza, Bousmara din Africa de Sud.

Ea ramane ca o rasa de perspectiva si se va mentine in tarile crescatoare fiind intens utilizata la incrucisarile industriale pentru productia de carne.