Sistemul nervos la albina

Sistemul nervos la albina

Sistemul nervos central, la albina, este format din creier si lantul nervos ventral (organe ce asigura relatiile albinei cu mediul exterior si comanda miscarile) precum si dintr-un sistem somatogastric asemanator sistemului nervos simpatic, sistem ce proceseaza informatiile senzoriale ce vin de la organele interne si comanda functiile acestora (circulatia, respiratia, digestia, etc.)

Creierul, la albina, este foarte bine dezvoltat, in comparatie cu alte insecte, si rezulta din asocierea ganglionilor cefalici.

Cele 3 parti principale ale creierului albinei sunt: protocerebrum-ul, deutocerebrum-ul si tritocerebrum-ul.

Protocerebrum-ul formeaza partea cea mai voluminoasa a creierului. Este localizat in partea frontala, superioara, a capsulei cefalice. Prezinta doi corpi pedunculati. Functia acestora este foarte importanta, ei coordonand diferite activitati cerebrale.

Datorita faptului ca este legat direct, prin intermediul nervului optic de cei doi ochi compusi si oceli, protocerebrum-ul este considerat a fi centrul vederii.

Deutocerebrum-ul este situat pe partea inferioara a lobilor protocerebrali. Este legat de doi nervi antenari grosi, unul senzitiv, prin intermediul caruia deutocerebrum-ul primeste informatii senzoriale de la antene si unul motor prin care acesta timite comenzile catre muschii antenari.

Tritocerebrum-ul este situat in partea anterioara a lobilor antenari. Este putin dezvoltat. Este conectat cu nervul labrului si cu nervul pericardial care controleaza activitatea glandelor endocrine.

Cel mai dezvoltat creier ( vorbind de masa si volumul lobilor protocerebrali si deutocerebrali), pe ansamblu, este al trantorelui (datorita si lobilor lor optici foarte dezvoltati), urmat de cel al albinei lucratoare. Matca are cel mai mic creier.

Lantul nervos ventral

La albina, lantul nervos ventral este format din ganglionul subesofagian si lantul nervos ventral porpriu zis.

Ganglionul esofagian este situat spre partea inferioara a capului, spre esofag, si este format din trei ganglioni uniti, ce se unesc cu creierul in partea lor superioara. Din acesti ganglioni pornesc o serie de nervi: nervii maxilari, mandibulari si labiali. Spre partea posterioara ganglionul esofagian se leaga cu prima pereche de ganglioni toracici, deci, prin acestia, au legaturi nervoase cu intreg lantul ganglionar.

Lantul nervos ventral este format in total din 7 perechi de ganglioni, doua dintre aceste perchi de ganglioni fiind situati in torace iar cinci in abdomen. Datorita faptului ca acesti ganglionii sunt uniti intre ei printr-un cordon dublu, sistemul ganglionar din care fac parte a fost denumit 'scalariform'. In functie de pozitia pe care o ocupa in corpul albinei, ganglionii inerveaza organe anatomice diferite:

Schimburile informationale intre sistemul nervos central si mediul inconjurator se realizeaza prin medierea nervilor (senzitivi si motori). Astfel, prin nervii senzitivi informatiile colectate de la receptorii aflati pe tot corpul albinei sunt transmise ascendent, sub forma impulsurilor nervoase, spre sistemul nervos central care le prelucreaza si apoi transmite comenzile motorii muschilor care realizeaza miscarea diferitelor parti ale corpului albinei, a picioarelor si aripilor, deci prin intermediul carora se realizeaza mersul si zborul.