|
|
|
Cresterea si exploatarea rasei BNR - rezulate in conditiile tarii noastre
Rasa Baltata cu Negru Romaneasca este raspandita aproximativ pe 25% din suprafata Romaniei. Judetele in care predomina aceasta rasa sunt: Constanta, Tulcea, Braila, Ialomita, Teleorman, Calarasi, iar din judetele Moldovei: Iasi si Vaslui.
Ferma S.C.D.C.B. Dancu face parte din judetul Iasi si a luat fiinta in anul 1982 fiind subordonata I.C.Z. Balotesti. In 1978 s-a importat un nucleu de junici din Danemarca, rasa Holdstein Friza.
Statiunea are doua sectoare:
- Un sector de cercetare pentru alimentatie, reproductie si pentru ameliorarea bovinelor
- Un alt sector de productie care se ocupa cu producerea furajelor, sector ce cuprinde 615 ha din care:
-80 ha pasuni si fanete permanente
-535 ha teren arabil care cuprinde:
-240 ha pentru porumb stiuleti si siloz
-210 ha pentru lucerna
-60 ha orz
-30 ha floarea soarelui
-10 ha grau.
Productia de pe cele 80 de ha pasuni si fanete este de 700t fan/an. Din cele 210 ha lucerna se obtin 1200t semifan lucerna pe an.
De retinut faptul ca S.C.P.C.B. Dancu Iasi are baza furajera proprie alcatuita din trei fanare, moara cu ciocanele si diverse instalatii.
Baza furajera este intretinuta cu ajutorul parcului de masini care cuprinde: 8 tractoare, combine siloz E281 si un vindrover.
Structura actuala a efectivului de animale este urmatoarea: 893 capete bovine rasa BNR din care:
-365 vaci de lapte
-60 junici gestante
-40 vitele montante
-428 tineret taurin de diferite categorii.
De-a lungul anilor s-a urmarit ameliorarea raselor locale cu Friza, cat si ameliorarea conformatiei, a indicilor de productie si reproductie cu rasele existente in ferma.
Reproductia s-a desfasurat in circuit inchis, neprimindu-se nici o alta rasa in unitate decat cele existente. Activitatea de reproductie este foarte bine realizata avandu-se o evidenta clara si afisata pe tablite pe care sunt notate: numar matricol, data fatarii-intarcarii, productia de lapte/zi, suplimentul de concentrate (kg) si insamantarea ca vitica.
Pentru monta vacilor se utilizeaza atat insamantarile artificiale, dar exista si un taur al fermei cu care se fac monte in cazuri de exceptie. Se foloseste material seminal de la urmatorii tauri: Dicanio, Botkin, Janther, Sioux, Blakye si Magnum.
Ferma detine 12 adaposturi din care 5 pentru vaci de lapte, 5 pentru tineret, o maternitate si un adapost pentru intrtinerea tineretului mascul, intrtinerea facandu-se in stabulatie permaneneta in padocuri.
Furajarea se face la iesle prin administrarea manuala a furajelor, iar adapare se face cu adapatori cu nivel constant.
Evacuarea dejectiilor se face mecanic printr-o instalatie cu racleti batanti si lopata mecanica.
Mulsul se face mecanic cu instalatie de muls Alpha Lavalle, AGRI, iar la un adapost cu instalatie romneasca.
Productiile sunt dupa cum urmeaza:
-productia medie zilnica 7200 l. lapte/zi cu 3,5% grasime
-productia medie/cap vaca 16,2 l.
-productia/cap vaca mulsa 20 l.
-productia medie /lactatie normala 5923 l.
Recordista fermei, este o vaca cu o productie de 11.576 l./lactatie, fiind rezultatul muncii de ameliorare si selectie riguroasa facute in cadrul fermei. Laptele este livrat spre procesare firmei Promilk, Podul Iloaie, deoarece ferma nu detine unitati de procesare-conditionare a laptelui pentru a fi oferit in consum.
Maternitatea este structurata pe boxe individuale pentru nou nascuti, boxe colective pentru tineret de pana la 6 luni si adapost pe varste pentru monta, insamantare si gestante.Vacile gestante sunt mutate in maternitate cu doua zile inainte de fatare.
Peste 20-25% din totalul tineretului femel se folosesc pentru inoirea efectivului matca, diferenta valorificandu-se ca material de prasila ce se vinde la kg greutate vie diferitilor achizitori.
Intr-un adapost exista cel mult 4 loturi de vaci. Vacile a doua zi dupa fatare sunt mutate din maternitate in lot.
Viteii imediat dupa fatare sunt mutati in boxe individuale cu expunere la soare si feriti de vant. Pardoseala custii este acoperita cu rumegus si paie. In primele trei ore de viata alaptarea se face cu biberonul cu colostru de la vaca mama pentru instalarea imunitatii si prevenirea unor afectiuni digestive. Apoi laptele se administreaza fractionat in doua reprize a cate trei litri dimineta si trei seara, la galeata.
Dupa 60 de zile, viteii sunt transferati in boxe comune, se suprima administrarea laptelui, ratia de hrana fiind constituita din concentrate si fan de cea mai buna calitate. Individualizarea se face prin crotaliere.
In ceea ce priveste medicatia si tratamentele, trebue mentionat ca nu se mai fac vaccinuri antivirale, ci doar impotriva Leucozei bovine, T.B.C. si Anticarbunos, unitatea fiind indemna de infectii cronice.
In sectorul de cercetare s-au obtinut rezultare incurajatoare in transferul de embrioni, ajungandu-se la un procent de 35% reusite. S-a urmarit printr altele cresterea fecunditatii printr-o alimentatie superioara si stimularea estrului.
Controlul productiei se face din 28 in 28 de zile, urmarindu-se grasimea, proteina si lactoza.
La vitei crescuti pentru a fi sacrificati se obtine un spor mediu de 700-800 g/cap.
