TEHNOLOGII AGRICOLE - Graul, Raspandire, Suprafete, Productii, Recoltarea graului, Originea graului

TEHNOLOGII AGRICOLE

Graul

Importanta

Graul este cea mai importanta planta cultivate, cu cea mai mare raspandire pe glob, cultivat in peste 100 de tari si constituie o sursa comerciala de prim rang. Importanta graului este data de :

compozitia chimica a boabelor si raportul dintre hidrantii de carbon si proteine, in raport cu cerintele organismului uman ;

plasticitatea ecologica ridicata, fiind cultivat in zone cu climate diferite (subtropical, mediteranean, oceanic, continental de stepa ), pe diferite tipuri de sol ca nivel de fertilitate ;

posibilitatea de mecanizare integrala a culturii si de obtinere a unor productii ieftine ;

posibilitatea de pastrare, de transport si depozitare fara sa se altereze.

Utilizarile graului sunt multiple si variate. Boabele se folosesc pentru o gama de produse de morarit din care se fabrica un sortiment bogat de produse de panificatie, paste fainoase, produse de patiserie si biscuiterie care constituie alimente de baza pentru 35-55 % din populatia globului, asigura 50-55 % din caloriile consumate in lumea intreaga, impreuna cu celelalte cereale cultivate.

Pentru prelucrarea boabelor de grau este creata o intreaga industrie avand in linii mari urmatoarea succesiune :

industria conditionarii si pastrarii ;

industria moraritului ;

industria panificatiei ;

alte industrii ( amidon, gluten alimentar, alcool alimentar, glucoza, bioetanol, nutreturi, combinate, etc.).

In urma procesarii graului in morile de mare capacitate rezulta cantitati mari de tarate, care constituie un furaj concentrat valoros ( bogat in proteine, lipide si saruri minerale ) si germeni cu continut ridicat in vitamine, care constituie o polivitamina naturala dar si lipide cu utilizari in cosmetologie.

Paiele ramase dupa recoltare se pot folosi pentru fabricarea celulozei, furaj de volum sau asternut pentru diverse categorii de animale, ingrasamant organic dupa o perioada de compostare sau incorporate ca atare in sol, dupa recoltare, iar prin brichetare se pot folosi ca combustibil.

Importanta agronomica este data de :

mecanizare integrala a culturii ;

eliberarea devreme a terenului si posibilitatea efectuarii araturilor de vara, fiind o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor ;

dupa soiurile timpurii, permite amplasarea unor culturi succesive in anumite zone.

Raspandire, Suprafete, Productii

Datorita plasticitatii ecologice, graul este cultivat pe toate continentele, intre 65° latitudine nordica in Norvegia si 45° latitudine sudica in Argentina si de la nivelul marii pana la 3500 m in Ecuador.

Graul se cultiva in lume pe circa 230 milioane hectare, cu mici fluctuatii in timp ( 224 mil. Ha in 1998, 208 mil. Ha in 2003).

Productia mondiala de grau a atins 609 mil. tone in 1998 si 557,3 mil. tone in 2003, din care 85 - 103 mil. tone constituie obiect de comert in fiecare an.

Productia medie mondiala in ultimii ani a fost 2530 - 2677 kg boabe/ha.

Repartitia suprafetei cu grau si a productiei mondiale de grau

Situatia culturii graului in tarile crae cultiva peste 1 milion hectare cu grau

Marii producatori sunt in acelasi timp si exportatori de grau. In anul  2001, marii exoprtatori au fost : SUA 25,2 mil. tone, Canada 9,5 mil. tone, Australia 8,6 mil. tone si Argentina 8,2 mil. tone.

Marii importatori sunt : Brazilia, Egipt, Japonia, Iran, Algeria si Mexic. Tarile UE sunt mari producatoare de grau ( 103,8 mil. tone in anul 2001 ), dar exporta anual numai 16 mil tone datorita restrictiilor impuse prin acordurile cu SUA.

In Romania, suprafetele cultivate cu grau au cunoscut modificari putin importante.

Originea graului

Pe baza descoperirilor arheologice facute in decursul timpului s-a confirmat ca originea graului este in Orientul Apropriat, iar vechimea sa este de cca 11 mii ani, asa cum precizeaza botanistii si geneticii de la institutul Weizman ( Israel ) si de la Universitatea Missouri ( SUA ), pedescoperirilor mai recente.

Recoltarea graului

Cel  mai potrivit moment de recoltare la grau este la maturitatea deplina, cand umiditatea boabelor a ajuns la 14-15 %. In acest moment combinele de recoltare lucreaza fara pierderi de boabe in resturile vegetale, % redus de boabe sparte, curatirea boabelor se poate regla fara dificultate, boabele se pot depozita in conditii bune, fara sa fie necesare interventii pentru uscare.

Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje : presa de balotat pentru furaje, persa de balotat cilindrica si masina de adunat si capitat, in functie de destinatie.

Ulterior paiele sunt transportate pentru a fi folosite ca asternut sau furaj pentru animale, materie prima in industria celulozei sau ca materie pentru compostori.

Mijloacele mecanice performante sunt echipate cu dispozitive de tocare a paielor si imprastiere pe sol pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul. Prin lucrarile ulterioare ale solului se face incorporarea fara dificultate.

Arderea paielor si a miristii dupa recoltarea graului sunt interzise prin lege, aceasta solutie se accepta in cazul solelor infestate cu diversi agenti patogeni sau daunatori numai cu autorizatie de la Organele judetene pentru protectia mediului.