|
|
|
De-a lungul istoriei sale, Colegiul 'ION MINULESCU' a urmat o linie ascendenta si dinamica strabatand schimbari impuse de coordonarea scolii la viata cultural-artistica si economica a tarii, obtinand rezultate dintre cele mai bune in toate domeniile scolare. In 1963, la singura scoala medie de cultura generala existenta in orasul Slatina - actual liceul 'Radu Greceanu '-numarul de elevi crescuse mult datorita dezvoltarii orasului, ceea ce a dus la stanjenirea procesului de invatamant. Salile de clasa, biblioteca, laboratoarele, internatul au devenit neincapatoare. Devenise obligatorie infiintarea unei scoli cu acelasi profil, pe care-l avea Scoala Medie nr.1.
Rezolvarea acestei cerinte s-a facut prin infiintarea Scolii Medii nr.2. Odata cu infiintarea acestei scoli s-a evitat plecarea absolventilor clasei a VII - a (a VIII - a) care doreau sa-si continue studiile medii in alte orase. Constituita initial ca scoala generala, cladirea din cartierul Crisan l, in prezent scoala generala nr.5,a fost folosita timp de sapte ani ca Scoala Medie nr.2 cu trei cicluri de invatamant: ciclul l, ciclul II, ciclul mediu. Scoala gazda, cladirea cu doua etaje, avea 16 sali de clasa, doua laboratoare, unul de fizica, altul de chimie o sala de atelier, o biblioteca, o infirmerie cu doua locuri, o cancelarie pentru profesori, un cabinet pentru DIRECTOR si DIRECTOR ADJUNCT si un birou pentru SECRETARIAT.
Elevii Scolii Medii nr.2 de la cursul mediu, in primul an de functionare 1963-1964, au provenit, prin liber consimtamant, de la Scoala Medie nr.l.prin plecarea unor clase intregi dupa profesorii care s-au transferat la noua scoala si elevii veniti din alte localitati. Elevii ciclului l si II au provenit de la circumscriptia scolara respectiva: Crisan l si Crisan II, Progresu l si Progresu II si din alte circumscriptii, precum si din cei care au urmat profesorii lor la noua scoala.
O observatie demna de luat in considerare: masura dezvoltarii unei scoli, din punct de vedere numeric, o dau nu clasele de la scoala generala al caror numar si populatie scolara sunt limitate la circumscriptiile scolare respective, ci clasele medii (liceele) cu numarul si efectivele lor, care depind in mare masura de prestigiul de care se bucura acea scoala prin corpul ei profesoral.
Situatia este confirmata de una dintre scolile de prestigiu ale municipiului Slatina, Liceul 'ION MINULESCU', care pe parcursul acestor ani poate putini - isi inscrie realizari considerabile in pregatirea instructiv - educativa si morala a elevilor si a ridicarii prestigiului liceului. In aceasta perioada, Liceul 'ION MINULESCU' si-a urmat linia ascendenta si dinamica strabatand schimbari impuse de coordonarea scolii la viata cultural-artistica si economica a tarii, obtinand rezultate dintre cele mai bune in toate domeniile activitatii scolare.
Colegiul National "ION MINULESCU' se afla situat pe Strada Basarabilor, Nr. 33, in cartierul 'Progresul', localitatea Slatina, judetul Olt.
|
|
COLEGIUL NATIONAL ION MINULESCU ESTE ALCATUIT DIN:
o suta cincizeci de profesori;
trei zeci de persoane alcatuiesc personalul administrativ;
zece persoane constituie personalul auxiliar;
STRUCTURA COLEGIULUI NATIONAL ION MINULESCU:
39 sali de clasa
6 laboratoare
1 biblioteca
1 cabinet medical
1 cabinet stomatologic
1 amfiteatru
1 secretariat
1 cancelarie
1 sala de sport
1 teren de sport
1 internat
1 cantina
1 ferma anexa
garaje
1 parc
NUMARUL ELEVILOR DE-A LUNGUL TIMPULUI:
*1989/1990 -852 elevi
*1990/1991 -1393 elevi
*1991/1992-1423 elevi
*1993/1994 -1740 elevi
*1994/1995 -1694 elevi
*1995/1996 -1600 elevi
*1996/1997 -1700 elevi
*1997/2002 -1684 elevi
*2002/2001 -1800 elevi
*2001/2002 -1790 elevi
*2002/2001 -1809 elevi
*2001/2002-1731 elevi
*2002/2003 -1730 elevi
LABORATOARE:
2 laboratoare de informatica
1 laborator de fizica
1 laborator de chimie
1 laborator de biologie
ORGANIZAREA SISTEMULUI DE INVATAMANT
In colegiul nostru functioneaza in total 66 clase organizate astfel:
invatamantul
primar: 10 clase;
-invatamantul gimnazial: 12 clase;
invatamantul liceal: 44 clase;
BAZA MATERIALA A SCOLII
In perioada ianuarie - septembrie 2003 de la bugetul local am beneficiat de 3.391.136 mii lei, cheltuiti dupa cum urmeaza:
Incalzit =1.033.170
Iluminat = 223.873
Taxe comunale, salubritate = 678.232
Posta, telefon = 79.611
Furnituri birou = 21.340
Drepturi pentru elevi pe = 2.420
perioada concursurilor si
campionatelor
Materiale intretinere si de = 67.031
curatenie
Reparatii mobilier scoala = 37.897
Obiecte de inventar = 1.209.414
Carti si publicatii = 5.987
Asigurare patrimoniul = 62.161
liceului, alte obiecte de inventar, materialesportive
Suma de 49.419 mii lei obtinuta din sponsorizari a fost cheltuita astfel:
Proiect Socrates = 5.000
Obiecte de inventar = 2.500
Masa olimpici chimie = 5.000
Instalare si configurare retea calculatoare =10.000
Materiale de intretinere=26.919
Din venituri proprii suma de 373.217 mii lei s-a cheltuit astfel:
Posta, telefon= 3.736
Materiale de curatenie= 37.046
Materiale de intretinere = 187.098
Obiecte de inventar = 26.994
Alte materiale si prestari = 46.521
Servicii (Minolta, Tandem, Trinet)
Plati comisie Bac si Admitere = 60.207
- In agricultura munca reprezinta elementul determinant pentru punerea in valoare a resurselor din aceasta ramura de importanta vitala , reprezentate de capitalul funciar si de capitalul de exploatare. Munca in agricultura are o serie de caracteristici si particularitati, determinate de particularitatile agriculturii, care influenteaza conditiile de efectuare a lucrarilor, efortul omului si randamentul sau .
-Forta de munca constituie factorul activ in folosirea pamantului - resursa de baza a agriculturii, precum si in edificarea unei agriculturi durabile, armonizata cu pastrarea echilibrului ecologic .
- In cadrul strategiei generale de dezvoltare a agriculturii romanesti, problemele resurselor de munca si viitorul acestora prezinta o importanta deosebita. Cercetarile pe care le-am efectuat privind evolutiile si tendintele de manifestare a resurselor umane din agricultura mi-au permis o serie de concluzii.
-Principalele particularitati evidentiate in literatura de specialitate sunt considerate urmatoarele:
Procesele de munca se desfasoara in majoritatea cazurilor prin deplasarea lucratorului, consumul de energie fiind mult mai mare decat in situatia efectuarii statice a lucrarilor;
Solul sub raportul texturii, umiditatii, pantei, influenteaza efortul fizic al omului si efortul mijloacelor mecanice, impune tipuri de masini specifice;
Plantele ca organisme vii au ritmuri si durate specifice de viata, determinand timpul si ordinea de executare a unor lucrari, de multe ori in conditii nefavorabile pentru om;
Agricultorii trebuie sa posede cunostinte privind biologia plantelor si animalelor, modul de cultivare a plantelor, de crestere si exploatare a animalelor, trebuie sa stie sa lucreze solul, dar in acelasi timp sa cunoasca si modul de functionare a diverselor tipuri de masini, instalatii, sa execute unele mici reparatii;
Capacitatea de munca a omului si rezultatele muncii lui depind in mare masura de starea timpului, de microclimatul din adaposturile pentru animale.
Motivatia muncii in agricultura este determinata in primul rand de faptul ca producatorii agricoli sunt acum si proprietari, rezultatele muncii revenindu-le lor;
Problemele de protectia muncii sunt mult mai complexe in agricultura decat in alte sectoare, avand in vedere factorii care pot actiona asupra omului: masini, instalatii, animale, surse de energie, substante chimice utilizate, radiatii, gaze nocive, temperaturi scazute sau ridicate etc.;
- Munca in agricultura este deci complexa, multilaterala, specializarea fiind mai scazuta decat in alte sectoare, toate acestea impunand organizarea specifica a proceselor de munca, norme de munca fundamentate in functie de conditiile de munca, facilitati pentru contracararea influentei negative a factorilor climatici.
-Pentru o analiza cat mai completa a resurselor de munca din agricultura, pe langa cadrul general prezentat anterior, sunt necesare o serie de precizari care se refera la volumul, structura si calitatea resurselor respective. In acest fel, se va putea compara forta de munca din agricultura atat cu cea din alte ramuri ale economiei romanesti cat si cu situatia pe plan international.
Populatia din mediul rural poate fi impartita in doua mari categorii: populatia apta de munca si populatia inapta de munca.
Populatia apta de munca este populatia care se incadreaza in limitele legale de varsta si care este capabila sa presteze o munca utila. Potrivit legislatiei in vigoare populatia in varsta legala de munca este formata din barbati in varsta de 16-60(62) de ani si femei in varsta de 16-55(57) de ani.
Populatia inapta de munca reprezinta persoanele care, avand varsta legala de munca, nu dispun de capacitati fizice si intelectuale pentru a putea presta o activitate utila. De regula in aceasta categorie sunt cuprinsi invalizii de gradul I si II.
La randul ei, populatia apta de munca cuprinde doua mari categorii; populatia activa si populatia inactiva.
- Populatia activa din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care pot sa presteze o munca utila necesara producerii de bunuri si servicii, intr-o anumita perioada data, de exemplu, la momentul de referinta al unui recensamant sau al unei anchete statistice. In aceasta categorie se includ pe langa cei care lucreaza efectiv (populatia ocupata) si alte categorii, ca spre exemplu: militarii in termen, somerii, persoanele in cautarea primului lor loc de munca. Aceasta notiune de "populatie activa" se foloseste mai ales cu ocazia prelucrarii si prezentarii datelor recensamintelor de populatie.
-Populatia inactiva este acel segment de populatie care este cuprins in numarul total al locuitorilor unui teritoriu, dar care, din diverse motive, nu presteaza o munca utila, ca spre exemplu: copiii sub 16 ani, pensionarii care nu sunt si angajati, bolnavii irecuperabili etc.
-Populatia activa ocupata este segmentul de populatie cel mai semnificativ din punctul de vedere economic si reprezinta populatia apta de munca angajata efectiv in una din ramurile economiei nationale, indiferent de forma de proprietate si de sfera activitatii economice si sociale in care isi desfasoara activitatea fiecare persoana. Cu alte cuvinte, populatia activa ocupata cuprinde toate persoanele de peste 16 ani care desfasoara o activitate economica sau sociala, activitate producatoare de bunuri sau servicii in perioada de referinta, in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii.
Populatia neocupata reprezinta acea parte din populatie apta de munca ce nu este angajata in activitatea productiva in cadrul ramurilor economiei nationale, cum sunt spre exemplu, somerii sau persoanele "casnice".
- In urma analizelor efectuate au fost sesizate o serie de fenomene demografice caracteristice pentru tara noastra :
Populatia de sex feminin este superioara numeric celei de sex masculin atat in mediul urban cat si in cel rural ;
Structura pe varste a populatiei a relevat fenomenul imbatranirii demografice atat pe total tara , cat mai ales in mediul rural. O prima cauza a imbatranirii demografice a populatiei rurale o constituie diminuarea nasterilor.
- In ultimul deceniu a avut loc o schimbare a sensului fluxului migrator al mediului rural . Migratia de revenire a unui numar mare de persoane din urban in rural se datoreaza restructurarii industriei care a creat un surplus de forta de munca precum si Legii 18 / 1991 privind restituirea terenurilor agricole catre fostii proprietari sau mostenitorii lor.
- Resursele de munca din agricultura reprezinta, in sens general, acea parte a populatiei rurale creatoare de valoare noua si care constituie factorul constient de productie .
Ponderea populatiei ocupate in agricultura romaneasca este inca deosebit de mare fata de cea din alte tari (de exemplu 5,4% in tarile UE fata de aproape 41% in Romania) .
- In tara noastra populatia ocupata in anul 1950 reprezenta 51% din totalul locuitorilor Romaniei, o proportie apropiata (47%) fata de anul 1989. Cu alte cuvinte, timp de 40 de ani, aproximativ jumatate din populatia tarii noastre a fost ocupata intr-una din ramurile economiei nationale.
Deosebirea fata de tarile europene dezvoltate din punct de vedere economic consta in faptul ca, desi in aceste tari proportia populatiei ocupate in agricultura este mai scazuta de 4-8 ori decat la noi, rezultatele obtinute in productia bunurilor alimentare sunt mult superioare fata de cele din tara noastra.
-O caracteristica importanta a populatiei ocupate in agricultura este reprezentata de structura pe varste a popultiei respective . In agricultura persoanele tinere intre 15 si 24 ani reprezinta 12,3% , cele intre 25 si 49 ani reprezinta numai 36% din totalul agricultorilor ocupati. Persoanele trecute de 50 ani au ponderea cea mai ridicata , aproape 52% . Luand separat in considerare persoanele de varsta a treia , cele de 65 ani si peste , acestea reprezinta aproape un sfert din totalul celor ocupati in agricultura .
- Prin urmare forta de munca ce lucreaza in agricultura este imbatranita . Aceasta atrage dupa sine o serie de efecte negative : adaptabilitatea redusa la aplicarea de tehnologii avansate in productia agricola ; retinerea fata de recurgerea la credite bancare ; neincrederea fata de trecerea de la mica gospodarie individuala la exploatatia mare , faramitarea accentuata a proprietatii agricole prin mostenire ; in cazul gospodariilor fara mostenitori , dezinteres fata de productia agricola , de efectuarea anumitor investitii pentru productie .
- Eliminarea diferentelor existente in privinta fortei de munca din agricultura intre Romania si tarile dezvoltate economic se dovedeste a fi un proces dificil si de durata , pentru infaptuirea careia este necesar un complex de masuri.
Relansarea productiei agricole, dezvoltarea rapida si durabila a agriculturii necesita un capital uman valoros care sa poata duce la promovarea unei agriculturi eficiente, competitive .
- O cale sigura pentru ridicarea calitatii capitalului uman din agricultura romaneasca o poate constitui profesionalizarea fortei de munca din aceasta ramura.
-In tara noastra a existat o preocupare sistematica pentru formarea cadrelor pentru agricultura . A fost extinsa reteaua de invatamant profesional , liceal si de maistrii precum si reteaua de invatamant agricol superior .
La sfarsitul anului 1989 situatia specialistilor cu studii superioare se prezenta in felul urmator : inginerii agronomi reprezentau 42,7% , inginerii zootehnisti aproape 19% , medicii veterinari aproape 9% , inginerii mecanici agricoli 14,3% (diferenta pana la 100% fiind reprezentata de alte specialitati) . O analiza asemanatoare a fost efectuata si pentru specialistii cu studii medii .
- In perioada ce a urmat dupa decembrie 1989 au avut loc modificari insemnate in evolutia numerica si structura pe profesii a specialistilor din agricultura . S-a redus numarul specialistilor de toate profilurile , in procente cuprinse intre 17,1% (la medicii veterinari) si 43,4% (la inginerii zootehnisti) .
- Reducerile au fost generate de schimbarile structurale intervenite in agricultura romaneasca in urma aplicarii Legii 18 / 1991 care a generat aparitia unei multitudini de exploatatii cu suprafete reduse.
- Situatia este confirmata de una dintre scolile de prestigiu ale municipiului Slatina, Liceul 'ION MINULESCU', care pe parcursul acestor ani poate putini - isi inscrie realizari considerabile in pregatirea instructiv - educativa si morala a elevilor si a ridicarii prestigiului liceului. In aceasta perioada, Liceul 'ION MINULESCU' si-a urmat linia ascendenta si dinamica strabatand schimbari impuse de coordonarea scolii la viata cultural-artistica si economica a tarii, obtinand rezultate dintre cele mai bune in toate domeniile activitatii scolare.
1. Alecu I., Draghici M. - Management general, USAMV, Bucuresti, 1996.
2. Bogdan M. - Marketing, Ed. Romedia Tech, Bucuresti ,1999.
3. Bogdan M. si colab. - Economie generala, Ed. Universitas, Bucuresti, 2000.
4. Bogdan M. Lepadat Virginia - Preturi si tarife, Ed. Universitas, Bucuresti 2000.
5. Mathis R., Nica P., Rusu C. - Managementul resurselor umane, Ed. Economica Bucuresti 1997.
6. Mihuleac D. - Management, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996.
7. Moraru I. - Introducere in psihologia manageriala, Ed, Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.
8. Rusu C. - Management, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1993.
9. Tanasescu R. si colab. - Managementul in unitatile agricole, Ed. Licorna, Bucuresti 1997.
