|
|
|
INTRODUCERE IN VITICULTURA
DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII
Termenul de viticulture deriva din limba latina: 'vitis' = vita de vie 'cultura' = cultivare, ingrijire
Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii, care studiaza particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie, cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a realiza o eficienta economica ridicata
Viticultura cuprinde trei parti distincte:
Partea generala studiaza . originea, evolutia si sistematica vitei de vie, morfologia si anatomia, ecologia, biologia fi fiziologia vitei de vie care fundamenteaza tehnologiile de cultura;
Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu valoare biologica si tehnica ridicata, prin diferite metode, ere sa permita infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare.
Tehnologiade infiintare si intretinere a plantatiilor viticole roditoare, care sa asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului biologic al soiurilor cultivate, in conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate.
IMPORTANTA VITICULTURII
Valorifica superior fondul funciar:
Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta, erodate, nisipuri si soluri nisipoase, mai putin favorabile sau chiar improprii alter culturi.Pe plan mondial, 47% din plantatiile viticole sunt amplasate pe terenuri in panta, ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta, reducerea eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare.
Sursa de profit
Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de culture cerealiere.Pentru populatia din zona de deal, cultura vitei de vie, reprezinta principala, uneori, singura sursa de venit.Venituri importante se obtin in special pentru struguri de masa, care4 -realizeaza productii mari de struguri, ce sunt valorificatr rapid, fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si depozitare, la preturi avantajoase.
Sursa de hrana importanta
Produsele viti-vinicole, strugurii si vinul in special, au o contribute insemnata in alimentatia umana.Strugurii simustul, datorita continutului bogat in zaharuri simple saruri minerale, vitamine, substante pectice, au asupra organismului uman un effect energizant, mineralizant reconfortant si chiar therapeutic. Un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide pana la 2600 de calorii, valoarea alimentara fiind superioara, majoritatii fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza; un kilogram de struguri echivaleaza cu l, 5-2kg. de mere, 2 kg. de pere, 3-5kg. de tomate, 1, 0 kg. cartofi, II de lapte, 0, 5-0, 8 kg carne. Vinul, principalul produs rezultat din struguri, este 'cea mai sanatoasa si igienica bautura '(L>Pasteur, 1878), consumat rational (in special vinul rosu), are un effect benefic asupra organismului uman, fiind considerat un aliment si un medicament.
Asigura locuri de munca
Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z.o./ha), asigurand ocuparea fortei de munca din regiunile viticole, unde o mare parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate.
Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii reprezinta material prima pentru o gama larga de produse viti-vinicole, prelucrate in industria alimentara: vinuri, compoturi, stafide, dulceturi.
Rol peisagistic
Plantatiile viticole au si un rol peisagistic, infrumusetand cadrul natural, deseori rustic, in care este cultivate vita de vie.Rolul peisagistic este mult mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei, in jurul locuintelor, prin conducerea in diverse forme, care sa corespunda criteriilor estetice.
SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA
Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief, pe care vita de vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii, au determinat ca viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatie traditionala in Romania. Suprafetele ocupate cu vita de vie, productiile obtinute, tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse.
Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. al XlX-lea la care s-au asocit cele doua boli criptogamice de origine Americana, mana si fainarea, au determinat o criza puternica in evolutia viticulturii, criza care a fost depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana, si modificarea tehnologiilor de cultura. Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii, suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat, ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus treptat, ajungand in anul 1990 la 223600 ha.
Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, in special, pe seama hibrizilor producatori direct!.
Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii roditoare, terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul 2002, reprezentand 1, 7% din suprafata agricola.
Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de masa reprezinta 15400 ha (12, 8%) iar soiurile pentru struguri de vin 108400 (87, 2%).
Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor viticole, cu numai 121 ha (0, 05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0, 12 ha), si a suprafetei ocupata cu plantatii tinere de 2151 ha (0, 8%).
Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha, 7739(23, 8%), au varsta de pana la 20 de ani, iar!32387 ha (54, 6%) au peste 20 de ani.
Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur de 10000 ha.
Zona viticola Pericarpatica
Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii. Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice, sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, Regiunea viticola a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului.
Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor
Aceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti), desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25 - 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara. Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania.
Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor sunt moderate (3 - 10°), dar local sunt mai accentuate (20 - 45°) cu procese deluviale mai intense.
Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10° C (intre 9, 5 si 10, 5°), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor active este de 3260° C (3120 - 3400° C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35° C si pun, in general, rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO).
Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii, soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si litosoluri.
In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile Buzaului si Dealu Mare.
Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir §i Merlot. In regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane.
Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau.
