|
|
|
COMPONENTUL ORGANIC
Alcatuire
Componentul organic este constituit din totalitatea substantelor organice din sol, inclusive organismele vii.
Componentul organic nu are legatura cu roca parentala si apare in sol dupa instalarea vegetatiei si animalelor.
Componentul organic cuprinde:
Resturi organice in curs de transformare
Resturi organice transformate - substante humice
Resturi organice netransformate - litiera
Organismele vii - plante, animale, microorganisme
Resturile organice contin apa, hidrati de carbon (celuloza), lignina, compusi cu azot, substante tanante, uleiuri, elemente minerale provenite din cenusa.
SURSE
Sursele materiei organice din sol sunt reprezentate prin plante, animale si microorganisme.
Plantele contribuie la formarea materiei organice din sol prin intermediul radacinilor si prin resturile pe care le lasa anual la suprafata solului.
Principalele formatiuni vegetale detin urmatoarea biomasa totala:
Tundra 5 t/ha/an
Taigaua 100-300 t/ha/an
Silvostepa 400 t/ha/an
Stepa 10-25 t/ha/an
Tufarisuri de semidesert 4,3 t/ha/an
Savana 26,8 t/ha/an
Padurea subtropicala 410 t/ha/an
Padurea tropicala umeda 500 t/ha/an
De asemenea, principalele formatiuni vegetale lasa anual urmatoarea canitate de resturi:
Tundra 1 t/ha/an
Taigaua 3,5-5,5 t/ha/an
Silvostepa 6,2 t/ha/an
Stepa 4,2-11,2 t/ha/an
Tufarisuri de semidesert 1,2 t/ha/an
Savana 7,2 t/ha/an
Padurea subtropicala 21 t/ha/an
Padurea tropicala umeda 25 t/ha/an
Dupa dimensiunile corpului animalele din sol se impart in ( Van der Drift, 1951; Dunger, 1964; Brauns si Bachelier, 1971, Prevost, 1990 ):
microfauna - <0,2 mm, protozoare, nematode, rizopode, care traiesc in mediul lichid din interiorul agregatelor structurale.
mezofauna - 0,2-8 mm, colembole, acarieni, enchitreide, miriapode mici, insecte mici si larvele lor, care traiesc in porii din interiorul si dintre agregatele structurale.
macrofauna - 8-80 mm, lumbricide ( rame, viermi ), moluste, isopode, miriapode, arachnide, insecte superioare ( furnici, termite ).
megafauna - > 80 mm, vertebrate mici, inclusiv micromamifere, insecte mari ( scorpioni ), serpi, crabi, broaste testoase, rozatoare, bursuci, cartite, vulpi.
In raport cu adaptarea organismelor animale la viata in sol, distingem (Ghiliarov, 1965 ):
organisme geobionte - acele animale pentru care solul reprezinta mediul de viata permanent: lumbricide, enchitreide, acarieni, collembole, miriapode.
organisme geophile - reprezinta animalele care isi petrec in sol numai o parte a vietii: stadiile larvare.
organisme geoxene - reprezentate prin animale aflate in sol pentru iernare, adapost sau refugiu temporar.
Dupa regimul hranei pot fi separate urmatoarele grupe de animale ( Chirita, 1974 ):
fitofage - se hranesc cu partile plantelor aflate in sol.
zoofage - se hranesc cu alte animale
necrofage - se hranesc cu corpurile animalelor moarte
micofage - se hranesc cu hife de ciuperci
saprofage - se hranesc cu resturi vegetale aflate in descompunere
scatofage ( coprofage ) - se hranesc cu excremente de animale
Se constata de asemenea, adaptarea faunei din sol la conditiile diferite de umiditate ( Varga, 1956 ):
organisme higrobionte - se dezvolta in apa capilara si cea legata
organisme higrofile - apar in conditii de umiditate ridicata
organisme mezofile - se dezvolta in conditii de umiditate normala
organisme xerofile - prefera solurile uscate
In sol organismele animale sunt raspandite in functie de proprietatile acestora, observandu-se ca si in cazul microorganismelor, o microzonalitate.
Mai mult decat atat, unele animale din sol sunt deosebit de pretentioase la factorii ecologici, constituind chiar caracter de diagnostic pentru unele tipuri de sol si de orizonturi de sol.
In general, fauna solului se grupeaza in comunitatile care populeaza asociatiile de plante mici hiperedaphon ), comunitatile de pe suprafata solului (epiedaphon), cele care populeaza litiera si orizontul humifer (hemiedaphon ) si cele din orizonturile minerale ( euedaphon; Chirita, 1974 ).
Se constata de asemenea, adaptarea faunei din sol la conditiile diferite de umiditate ( Varga, 1956 ):
organisme higrobionte - se dezvolta in apa capilara si cea legata
organisme higrofile - apar in conditii de umiditate ridicata
organisme mezofile - se dezvolta in conditii de umiditate normala
organisme xerofile - prefera solurile uscate
In sol organismele animale sunt raspandite in functie de proprietatile acestora, observandu-se ca si in cazul microorganismelor, o microzonalitate.
Mai mult decat atat, unele animale din sol sunt deosebit de pretentioase la factorii ecologici, constituind chiar caracter de diagnostic pentru unele tipuri de sol si de orizonturi de sol.
In general, fauna solului se grupeaza in comunitatile care populeaza asociatiile de plante mici hiperedaphon ), comunitatile de pe suprafata solului (epiedaphon), cele care populeaza litiera si orizontul humifer (hemiedaphon ) si cele din orizonturile minerale ( euedaphon; Chirita, 1974 ).
Se constata de asemenea, adaptarea faunei din sol la conditiile diferite de umiditate ( Varga, 1956 ):
organisme higrobionte - se dezvolta in apa capilara si cea legata
organisme higrofile - apar in conditii de umiditate ridicata
organisme mezofile - se dezvolta in conditii de umiditate normala
organisme xerofile - prefera solurile uscate
In sol organismele animale sunt raspandite in functie de proprietatile acestora, observandu-se ca si in cazul microorganismelor, o microzonalitate.
Mai mult decat atat, unele animale din sol sunt deosebit de pretentioase la factorii ecologici, constituind chiar caracter de diagnostic pentru unele tipuri de sol si de orizonturi de sol.
In general, fauna solului se grupeaza in comunitatile care populeaza asociatiile de plante mici hiperedaphon ), comunitatile de pe suprafata solului (epiedaphon), cele care populeaza litiera si orizontul humifer (hemiedaphon ) si cele din orizonturile minerale ( euedaphon; Chirita, 1974 ).
Humificarea reprezinta procesul de formare in sol a substantelor organice complexe, cunoscute sub denumirea de humus.
Humusul reprezinta materia organica inaintat transformata sau aflata in diferite stadii de transformare si care este alcatuita din acizii humici.
Acizii humici se formeaza pe seama produselor macromoleculare de descompunere a resturilor organice rezultate prin oxidarea biochimica. In continuare, produsele macromoleculare (polifenoli, aminoacizi) proveniti prin degradarea ligninei, substantelor proteice, tanantilor, sau celulozei sufera reactii de condensare si polimerizare cu formare de chinone. In etapa urmatoare au loc noi condensari ale polifenolilor si chinonelor cu aminoacizii, rezultand compusi macromoleculari cu un numar mare de nuclee aromatice si imbogatiti in carbon si azot, numiti acizi humici.
